- •11 Acnee
- •15 Adenopate
- •17 Afakie
- •21 Alcool etilic
- •23 Alexie
- •25 Alimentaţie parenterală
- •27 Alzheimer
- •29 Amibiazâ
- •31 Amniotic
- •33 Androgen
- •37 Angină
- •39 Angiografie oculară
- •41 Anhidroză
- •45 Antiepileptic
- •49 Anus artificial
- •51 Apendice
- •53 Arahnoidita
- •57 Artrită
- •59 Artroză
- •61 Asialie
- •63 Astm
- •65 Atetoză
- •69 Avort
- •81 Bloc de ramură
- •83 Boli transmise prin animale
- •85 Botulism
- •87 Bronhiilor
- •89 Bronşiolită
- •91 Bula dermatologica
- •93 Bywaters
- •95 Calviţie
- •97 Cancer
- •101 Carie
- •109 Centură ortopedică
- •111 Cheag
- •113 Chimioterapie anticanceroasă
- •115 Chlamydia
- •117 Cilindrom
- •119 Cistită
- •Intoxicaţiile alimentare cauzate de ciuperci. În caz
- •125 Colagen
- •127 Colesterol
- •139 Contraindicate
- •143 Coroidită
- •146 Corticosteroid
- •147 Coxa plana
- •140 Creierului
- •153 Cryptococozâ
- •165 Depozit urinar
- •181 Dinte
- •183 Disecţie aortică
- •185 Dismenoree
- •187 Distonie
- •191 Drepanocitoza
- •197 Eczemă
- •201 Electromiografie
- •211 Epicondilită
- •213 Epiglotă
- •215 Epitrohlee
- •221 Esofagită
- •223 Etmoidită
- •227 Extrasistolă
- •241 Fier
- •247 Fosfenă
- •249 Fractură
- •251 Fruct
- •257 Geamăn
- •Interior.
- •265 Glosodinie
- •267 Gonococie
- •277 Hartnup
- •279 Hemiplegie
- •281 Hemoglobinopatie
- •287 Hernie diafragmatică
- •I femeile.
- •299 Hipoparatiroidie
- •301 Hipotiroidie
- •303 Histerografie
- •307 Hormon
- •311 Impedanţometrie
- •Imagerie prin rezonanţă magnetică.
- •Impetigo 312
- •313 Imunodeficienţă
- •Imunodepresor 314
- •Incompatibilitate rhesus
- •Incompatibilitate transfuzionala 316
- •Incompatibilitate transfuzionala.
- •317 Infarct miocardic
- •Infirmier 320
- •Inhibitor calcic 322
- •Insuficienţă arterială mezentericâ.
- •Insulina
- •Insuficienţă suprarenală cronică.
- •Insulinom 330
- •333 Intoxicaţie
- •Intoxicaţie alimentara
- •Intoxicaţie alimentara. - toxiinfecţie
- •Invaginaţia intestinală la copilul mare şi la adult.
- •343 Înţepătura
- •347 Keratocon
- •353 Lapte pentru sugar
- •355 Laringospasm
- •361 Leucemie
- •369 Litiază
- •373 Lupus eritematos diseminat
- •379 Mamoplastie
- •385 Medicament
- •389 Melanoza
- •391 Meningită
- •397 Microb
- •401 Minamata
- •405 Mixedem
- •409 Motricitate
- •I copilului.
- •I Nefritele provocate de o atingere a ţesutului interstiţial
- •421 Neuroleptic
- •427 Numărarea formulei sangvine
- •433 Ombilic
- •439 Osteomielita
- •443 Ovulaţie
- •447 Paniculita
- •448 Paralizie faciala
- •451 Parodontoliză
- •453 Pediculicid
- •455 Penisului
- •457 Periartrită a umărului
- •469 Perleş
- •467 Placentă
- •473 Police
- •475 Poliomielită anterioara acută
- •477 Porfire
- •479 Potenţialelor evocate
- •481 Preparate farmaceutică
- •485 Procreaţie asistată medical
- •487 Prolaps genital
- •491 Proteză
- •495 Psihoză
- •Variaţiile în apariţia primelor scurgeri menstruale.
- •501 Purpura
- •507 Radiografie toracică
- •509 Radioterapie
- •513 Recklnghausen
- •515 Rectului
- •517 Regim
- •529 Rozacee
- •531 Ruptură tendinoasă
- •533 Salivă
- •537 Sarcina
- •539 Sarcom
- •545 Scabie
- •547 Schizofrenie
- •649 Sclerodermie
- •551 Scorbut
- •553 Senilitate
- •557 Sforăit
- •559 Sida
- •563 Sifilis
- •567 Sindrom hemolitic Şl uremic
- •569 Sindrom mononucleozic
- •571 Sindrom restrictiv
- •579 Sistem nervos
- •581 Somn
- •583 Spasm în flexie
- •585 Spermogramă
- •591 Stenoză murală
- •593 Sterilitate
- •595 Still
- •611 Talasemie
- •613 Tatuaj
- •615 Tenosinovită
- •619 Test de acuitate vizuala
- •625 Timp de sângerare
- •627 Tiroidian
- •631 Toxicomane
- •633 Toxoplasmoza
- •635 Trahom
- •637 Transsexualism
- •641 Tricomonaza
- •643 Trisomie 21
- •645 Tromboză
- •647 Tuberculoză
- •653 Ultrasunet
- •655 Unghie
- •663 Uter
- •Vaccina 668
- •669 Vaginitâ
- •Vaginal, -ă. Relativ la vagin.
- •Vagotomie 670
- •671 Vaquez
- •Varice ale membrelor inferioare 672
- •Vascularită 674
- •Vascularită. - angeită.
- •Vasopresină. -» antidiuretic (hormon).
- •675 Vâscozitate
- •Vater (ampulă a lui) sau papilla duodeni
- •Vdrl 676
- •Vegetaţii (operaţie de). -• adenoidectomie.
- •Ventilaţie asistată 678
- •679 Vertebră
- •Vertebroterapie 680
- •Vertebroterapie. - chiropractie.
- •681 Vezică
- •Vezică 682
- •Vezică (cancer de). Ti imoră malignă care se dezvoltă
- •683 Viol
- •Viperă 684
- •Viperă. - venin.
- •685 Vitamina
- •Virus al imunodeficienţei umane.
- •Vitamină a 686
- •Vitamină b3. - vitamina pp.
- •687 Vitamina b12
- •Vitamină c 688
- •Vitamină pp
- •Vitamina h. - vitamina b8.
- •681 Voma
- •Volum expirator maxim pe secundă.
- •Vomă a sugarului 682
- •Xantomatoză 700
- •Xenogrefă. -* heterogrefă.
- •701 X fragil
- •705 Zollinger-ellison
277 Hartnup
Handicapurile motorii. Caracterizate printr-o disfuncţic
sau printr-o reducere a activităţii fizice a unui individ
(absenţa mobilităţii, mişcări parazite), handicapurile motorii
afectează membrele, trunchiul sau capul. Ele constituie
rangul al doilea în estimările consacrate privind handicapurile
severe la tineri.
CAUZE
• La copil, handicapurile motorii provin dintr-o malformaţie
congenitală şi sunt consecinţa unei leziuni cerebrale sau unei
atingeri a măduvei spinării survenită înainte,în timpul sau
după naştere. Este vorba fie de absenţa unei părţi sau a
totalităţii unui membru (agenczic), fie de pierderea totală
sau parţială a motricitatii prin afectarea muşchilor (miopatie)
sau a nervilor care comandă muşchii, fie de mişcări
anormale, fie de atingeri articulare.
• Handicapurile motorii dobândite mai târziu afectează
copiii şi adulţii şi sunt consecutive unor accidente sau boli.
tn ţările industrializate, accidentele de maşină şi de motocicletă
(frecvente la tineri) sunt responsabile de amputaţii,
de paralizii, de incapacităţi de control, de handicapuri grave
in urma unor fracturi multiple asociate sau nu unor leziuni
viscerale. Creierul sau măduva spinării pot fi atinse, iar o
leziune pe traiectul nervului sciatic între măduva spinării
şi muşchi poate provoca o sciatică paralizantă. Atingerile
articulare (poliartrite, artroză) sunt, de asemenea, responsabile
de deficienţele motorii.
TRATAMENT. Acesta constă în reconstituirea integrităţii
fizice a subiectului printr-o intervenţie chirurgicală, în
efectuarea unei reeducări motorii pentru a reduce importanţa
mişcărilor anormale sau în compensarea absenţei unui
membru printr-o proteză, care îl înlocuieşte în totalitate, sau
unei orteze, care se adaptează pe membrul mutilat.
Dezvoltarea ajutoarelor tehnice, mulţumită domoticii şi
creaţiei de roboţi, permite un control al mediului de la
domiciliu.
Handicapurile senzoriale. Ele afectează vederea şi auzul
I aproximativ 70 milioane de indivizi din întreaga lume
• Deficientele vizuale cuprind îndeosebi atingerile de
acuitate vizuală (cecitate sau scăderea acuităţii vizuale),
falgustările câmpului vizual şi atingerile pleoapelor şi ale
muşchilor oculomotori.
• Deficienţele auditive se caracterizează printr-o acuitate
auditivă insuficientă.
CAUZE. Cauzele handicapurilor senzoriale sunt variate:
accidente, infecţii, atingeri congenitale sau foarte precoce
Mc. Factori specifici pot, de asemenea, să intervină în geneza
«or astfel de deficienţe. Astfel, foamea, lipsa de oxigen
ţi epidemiile proprii ţărilor în curs de dezvoltare cauzează
handicapuri vizuale grave: ţările în curs de dezvoltare
tmiizează 80% dintre orbi. în ce priveşte surditatea şi
hipoacuzia, acestea pot fi legate de toxicitatea unor medicamente,
de expunerea la zgomot, de un barotraumatism
fapt de exemplu de plonjare submarină prost controlată)
au de îmbătrânire.
TRATAMENT. Este de fiecare dată cel al cauzei. în plus,
se caută compensarea deficienţei: proteze auditive şi vizuale
(ochelari şi lupe), implanturi cohleare, ajutoare tehnice
(utilizarea microordinatoarelor capabile să transpună scrisul
obişnuit în scrisul Braille sau să sintetizeze vocea, subtitrarea
emisiunilor televizate).
HANTAAN (virusul lui). Virus A.R.N. din familia
Bunyaviridae, responsabil de febra hemoragică de Coreea
(febra hemoragică cu insuficienţă renală).
HAPTOGLOBINA. Proteină a sângelui, haptoglobina
este o glicoproteină sintetizată de către ficat. Varietatea
anume de haptoglobina pe care o posedă un individ este
ereditară, iar identificarea ci este utilizată în medicina legală
în cursul cercetărilor de paternitate. Diminuarea concentraţiei
de haptoglobina din sânge indică o hemoliză (distrugerea
patologică a globulelor roşii). Creşterea sa este un
semn de boală inflamatorie.
HAPTONOMIE. Metodă de pregătire a naşterii care
utilizează pipăitul pentru a-i face înainte de naştere să comunice
precoce copilul şi viitorii lui părinţi.
Haptonomia este predată de medici sau de moaşe în
unele maternităţi sau în cursul consultaţiilor particulare la
cabinet. Pregătirea începe în luna a 4-a sau a 5-a de sarcină,
când mama începe să simtă copilul mişcând. în timpul
şedinţelor de haptonomie, părinţii învaţă să comunice cu
copilul lor cu ajutorul mâinilor, punându-le pe pântecul
matern, şi prin vocile lor. Puţin câte puţin, copilul se arată
sensibil ia contact şi răspunde solicitărilor venind să se aşeze
între mâinile părinţilor săi. El face astfel o primă cunoştinţă
cu tatăl şi mama sa şi dobândeşte o mai mare siguranţă
afectivă. în ce-i priveşte pe părinţi, aceştia învaţă să-şi
asculte copilul şi reacţiile sale. Pentru mamă, şedinţele de
haptonomie sunt o sursă de destindere şi de încredere în
ea: muşchii ei abdominali şi perineali se relaxează spontan,
facilitând astfel naşterea. Haptonomia acordă în plus un rol
foarte important viitorului tată.
HARADA (boală a lui). Boală care asociază o meningită
şi o uveită posterioară (inflamaţie a coroidei, membrana
vasculară a retinei).
Boala lui Harada,uveomeningita deosebit de frecventă
la asiatici, nu are o cauză cunoscută.
Meningita, de obicei foarte moderată, nu ocazionează
decât simptome puţin marcate (febră, dureri de cap, greţuri,
jenă oculară la lumină şi redoarea cefei). Inflamaţia coroidei
se manifestă prin dezlipiri ale retinei, care regresează de
la sine.
Corticosteroizii pe cale generală sunt în ansamblu
deosebit de eficace.
HARTNUP (boală a lui). Boală ereditară legată de o
anomalie a transportului unor acizi aminaţi.
HASHIMOTO 278
Boala lui Hartnup se manifestă din copilărie printr-o
erupţie cutanată (plăci roşii), prin semne neurologice (pierderea
echilibrului; succesiunea de mişcări oscilatorii, scurte
şi sacadate, ale ochilor).
Tratamentul bolii lui Hartnup, eficace, constă în administrarea
pe toată durata vieţii de vitamină PP.
HASHIMOTO (tiroidită a lui). Boală tiroidiană benignă
cu evoluţie cronică, antrenând adesea o hipotiroidie (insuficienţă
a secreţiei hormonale tiroidiene).
Tiroidită lui Hashimoto survine, în general, între 30 şi
50 de ani. Este vorba de o boală familială, autoimună, care
se manifestă printr-o guşă tare, de volum moderat, şi prin
semne de hipotiroidie (îngroşarea pielii, bradicardie, prudenţă
excesivă, constipaţie).
în absenţa tratamentului, tiroidită lui Hashimoto evoluează
prin pusee spre o tiroidită profundă.
HDL COLESTEROL. Fracţiune a colesterolului sangvin
transportată de către lipoprotcinc. SINONIM: colesterol HDL.
Cantitatea de HDL colesterol nu trebuie să fie mai mică
de 1 milimol, adică 0,4 grame, la litru; cu cât nivelul lui
este mai ridicat, cu atât riscul de boală coronariană (angor,
infarct) este mai scăzut.
HELICOBACTER PYLORI. Bacterie responsabilă de
gastrite şi ulcere.
Helicohacter pylori este găsită la unii bolnavi atinşi de
gastrită cronică sau de ulcer al duodenului. Antibioticele
permit o vindecare completă, fără recidive.
HELMINTIAZA. Boală parazitară umană şi animală ivită
în urma infestării cu anumiţi viermi, helminţii. SINONIM:
verminozâ.
DIFERITE TIPURI DE HELMINTIAZA
• Helmintiazele intestinale sunt fie cauzate de nematode
(viermi rotunzi) ca ascaris, tricocefal, trichina, anghilulă,
ankylostom, fie de viermi plaţi ca tenia vitelor, tenia porcilor,
tenia peştilor, distomele intestinale sau bilharziile.
• Helmintiazele ficatului sunt cauzate fie de o infestare cu
viermi adulţi, gălbezele (gălbeaza mare a ficatului, gălbeaza
de China), fie de o infestare cu larve în cazul unui chist
hidatic (provocat de o larvă, hidatida) sau în cazul echinococozei
alveolare, fie prin prezenţa ouălor, îndeosebi în
cazul bilharziozelor.
• Helmintiazele plămânilor corespund prezenţei unor distome
(gălbeze) în bronhii, fie dezvoltării unui chist hidatic.
• Helmintiazele exclusiv tropicale afectează ganglionii în
cazurile de filarioze limfatice, pielea în cazul loazei, dracunculozei,
sau oncocercozei, aceasta din urmă afectând şi
ochii.
HEMARTROZĂ. Efuziune de sânge într-o articulaţie,
de cele mai multe ori localizată în cavitatea articulară a
genunchiului.
în general, o hemartroză survine imediat după un traumatism
provocator al unei leziuni severe a articulaţiei.
Hemartroză se caracterizează de cele mai multe ori
printr-o umflare şi o durere a articulaţiei respective.
TRATAMENT. O pungă cu gheaţă pusă pe articulaţie poate
ajuta la diminuarea efuziunii şi a durerii. în scopul de a opri
hemoragia, medicul va putea realiza un bandaj articular relativ
strâns şi va recomanda punerea în repaus a membrului
în poziţie supraînălţată timp de 2-3 săptămâni.
HEMATEMEZĂ. Vomă cu sânge de origine digestivă.
O hematemeză traduce o hemoragie digestivă superioară
(sânge mai mult sau mai puţin digerat provenind din esofag,
stomac sau duoden). Cauzele cele mai frecvente sunt ruptura
varicelor esofagiene din cauza hipertensiunii portale la un
subiect atins de ciroză, ulcerul gastroduodenal şi gastritele
hemoragice. O hematemeză necesită o spitalizare de urgenţă
pentru a-i putea aprecia gravitatea şi repercusiunile sale.
Tratamentul face apel de cele mai multe ori la medicamente
antiulceroase, precum şi la sclerozarea, realizată pe
cale endoscopică, a varicelor esofagiene sau a unui ulcer
hemoragie.
HEMATIE. Celulă sangvină care transportă oxigenul din
plămâni spre ţesuturi. SINONIME: erilrocit, globul roşu.
Hematia poate fi considerată drept un sac care transportă
hemoglobina, pigmentul proteinic de culoare roşie însărcinat
cu transportul oxigenului.
HEMATOCEL AL VAGINALEI TESTICULARE.
Acumulare de sânge între testicul şi învelişul său seros,
vaginala testiculară.
Un hematocel al vaginalei testiculare este adesea consecinţa
unui traumatism al testiculului; mai rar este legat
de o tumoră testiculară. Dureros, hematocelul se traduce
printr-o creştere în volum a testiculului şi a bursei.
Tratamentul constă într-o intervenţie chirurgicală, care
permite evacuarea colecţiei sangvine şi verificarea stării
testiculului.
HEMATOCRIT. Mărime a volumului ocupat de globulele
roşii într-o probă de sânge în raport cu volumul probei,
exprimată în procente.
Hematocritul normal se situează între 40 şi 54% la
bărbat şi între 35 şi 47% la femeie. Diminuarea sa conduce
la căutarea unei anemii, creşterea sa este consecutivă unei
poliglobulii (creşterea masei totale de globule roşii din
organism).
HEMATOLOGIE. Ştiinţă a bolilor sângelui, măduvei
şi ganglionilor.
HEMATOM. Colecţie de sânge într-un organ sau într-un
ţesut, apărută ca urmare a unei hemoragii.
