- •11 Acnee
- •15 Adenopate
- •17 Afakie
- •21 Alcool etilic
- •23 Alexie
- •25 Alimentaţie parenterală
- •27 Alzheimer
- •29 Amibiazâ
- •31 Amniotic
- •33 Androgen
- •37 Angină
- •39 Angiografie oculară
- •41 Anhidroză
- •45 Antiepileptic
- •49 Anus artificial
- •51 Apendice
- •53 Arahnoidita
- •57 Artrită
- •59 Artroză
- •61 Asialie
- •63 Astm
- •65 Atetoză
- •69 Avort
- •81 Bloc de ramură
- •83 Boli transmise prin animale
- •85 Botulism
- •87 Bronhiilor
- •89 Bronşiolită
- •91 Bula dermatologica
- •93 Bywaters
- •95 Calviţie
- •97 Cancer
- •101 Carie
- •109 Centură ortopedică
- •111 Cheag
- •113 Chimioterapie anticanceroasă
- •115 Chlamydia
- •117 Cilindrom
- •119 Cistită
- •Intoxicaţiile alimentare cauzate de ciuperci. În caz
- •125 Colagen
- •127 Colesterol
- •139 Contraindicate
- •143 Coroidită
- •146 Corticosteroid
- •147 Coxa plana
- •140 Creierului
- •153 Cryptococozâ
- •165 Depozit urinar
- •181 Dinte
- •183 Disecţie aortică
- •185 Dismenoree
- •187 Distonie
- •191 Drepanocitoza
- •197 Eczemă
- •201 Electromiografie
- •211 Epicondilită
- •213 Epiglotă
- •215 Epitrohlee
- •221 Esofagită
- •223 Etmoidită
- •227 Extrasistolă
- •241 Fier
- •247 Fosfenă
- •249 Fractură
- •251 Fruct
- •257 Geamăn
- •Interior.
- •265 Glosodinie
- •267 Gonococie
- •277 Hartnup
- •279 Hemiplegie
- •281 Hemoglobinopatie
- •287 Hernie diafragmatică
- •I femeile.
- •299 Hipoparatiroidie
- •301 Hipotiroidie
- •303 Histerografie
- •307 Hormon
- •311 Impedanţometrie
- •Imagerie prin rezonanţă magnetică.
- •Impetigo 312
- •313 Imunodeficienţă
- •Imunodepresor 314
- •Incompatibilitate rhesus
- •Incompatibilitate transfuzionala 316
- •Incompatibilitate transfuzionala.
- •317 Infarct miocardic
- •Infirmier 320
- •Inhibitor calcic 322
- •Insuficienţă arterială mezentericâ.
- •Insulina
- •Insuficienţă suprarenală cronică.
- •Insulinom 330
- •333 Intoxicaţie
- •Intoxicaţie alimentara
- •Intoxicaţie alimentara. - toxiinfecţie
- •Invaginaţia intestinală la copilul mare şi la adult.
- •343 Înţepătura
- •347 Keratocon
- •353 Lapte pentru sugar
- •355 Laringospasm
- •361 Leucemie
- •369 Litiază
- •373 Lupus eritematos diseminat
- •379 Mamoplastie
- •385 Medicament
- •389 Melanoza
- •391 Meningită
- •397 Microb
- •401 Minamata
- •405 Mixedem
- •409 Motricitate
- •I copilului.
- •I Nefritele provocate de o atingere a ţesutului interstiţial
- •421 Neuroleptic
- •427 Numărarea formulei sangvine
- •433 Ombilic
- •439 Osteomielita
- •443 Ovulaţie
- •447 Paniculita
- •448 Paralizie faciala
- •451 Parodontoliză
- •453 Pediculicid
- •455 Penisului
- •457 Periartrită a umărului
- •469 Perleş
- •467 Placentă
- •473 Police
- •475 Poliomielită anterioara acută
- •477 Porfire
- •479 Potenţialelor evocate
- •481 Preparate farmaceutică
- •485 Procreaţie asistată medical
- •487 Prolaps genital
- •491 Proteză
- •495 Psihoză
- •Variaţiile în apariţia primelor scurgeri menstruale.
- •501 Purpura
- •507 Radiografie toracică
- •509 Radioterapie
- •513 Recklnghausen
- •515 Rectului
- •517 Regim
- •529 Rozacee
- •531 Ruptură tendinoasă
- •533 Salivă
- •537 Sarcina
- •539 Sarcom
- •545 Scabie
- •547 Schizofrenie
- •649 Sclerodermie
- •551 Scorbut
- •553 Senilitate
- •557 Sforăit
- •559 Sida
- •563 Sifilis
- •567 Sindrom hemolitic Şl uremic
- •569 Sindrom mononucleozic
- •571 Sindrom restrictiv
- •579 Sistem nervos
- •581 Somn
- •583 Spasm în flexie
- •585 Spermogramă
- •591 Stenoză murală
- •593 Sterilitate
- •595 Still
- •611 Talasemie
- •613 Tatuaj
- •615 Tenosinovită
- •619 Test de acuitate vizuala
- •625 Timp de sângerare
- •627 Tiroidian
- •631 Toxicomane
- •633 Toxoplasmoza
- •635 Trahom
- •637 Transsexualism
- •641 Tricomonaza
- •643 Trisomie 21
- •645 Tromboză
- •647 Tuberculoză
- •653 Ultrasunet
- •655 Unghie
- •663 Uter
- •Vaccina 668
- •669 Vaginitâ
- •Vaginal, -ă. Relativ la vagin.
- •Vagotomie 670
- •671 Vaquez
- •Varice ale membrelor inferioare 672
- •Vascularită 674
- •Vascularită. - angeită.
- •Vasopresină. -» antidiuretic (hormon).
- •675 Vâscozitate
- •Vater (ampulă a lui) sau papilla duodeni
- •Vdrl 676
- •Vegetaţii (operaţie de). -• adenoidectomie.
- •Ventilaţie asistată 678
- •679 Vertebră
- •Vertebroterapie 680
- •Vertebroterapie. - chiropractie.
- •681 Vezică
- •Vezică 682
- •Vezică (cancer de). Ti imoră malignă care se dezvoltă
- •683 Viol
- •Viperă 684
- •Viperă. - venin.
- •685 Vitamina
- •Virus al imunodeficienţei umane.
- •Vitamină a 686
- •Vitamină b3. - vitamina pp.
- •687 Vitamina b12
- •Vitamină c 688
- •Vitamină pp
- •Vitamina h. - vitamina b8.
- •681 Voma
- •Volum expirator maxim pe secundă.
- •Vomă a sugarului 682
- •Xantomatoză 700
- •Xenogrefă. -* heterogrefă.
- •701 X fragil
- •705 Zollinger-ellison
583 Spasm în flexie
să se practice o uşoară anestezie locală, introducând un gei
anestezic în uretră. Această tehnică este cea mai folosită
la femeie.
• Sondajul prin caleterism vezical suprapubian constă în
introducerea unei sonde direct în vezică prin pielea burţii
cu ajutorul unui trocar (un ac tubular gros). Această tehnică,
ce necesită o anestezie locală, este utilizată în caz de obstacol
uretral la femei şi, cel mai des posibil, la bărbat.
SONDA. Instrument cilindric în formă de tijă sau de tub
subţire şi lung, introdus în interiorul corpului în scop
diagnostic sau terapeutic.
Sondele sunt introduse pe o cale naturală (nară, esofag,
rect, uretră etc.) sau patologică (fistulă), ori chiar şi prin
piele. Ele servesc la explorarea traiectului unui canal patologic,
la prelevarea sau la evacuarea unui produs (puroi,
salivă, suc gastric, urină), la administrarea unui medicament,
a oxigenului sau a alimentelor (hrănire artificială), Ia
dilatarea unui canal îngustat (uretră, ureteră), la îndepărtarea
unui calcul sau, încă, la înregistrarea sau la producera unei
actitivăţi electrice în inimă (antrenare extrasistolică).
SONDĂ NUCLEICĂ. Fragment de A.D.N. sau de
A.R.N. natural sau sintetic, care produce o mică parte a
A.D.N.-ului sau a A.R.N.-ului uman sau al altui organism,
utilizat în examenele de laborator. SINONIME: sonda genetică,
sonda moleculara.
TEHNICA. Un marker, de exemplu o substanţă radioactivă,
este fixat pe sonda nucleică, care este pus în contact cu
A.D.N.-ul studiat (provenind — de exemplu — din celulele
prelevate de la un bolnav). Sonda se prinde atunci electiv
de partea de A.D.N. studiat care îi corespunde, dacă aceasta
există: astfel, o sondă care reproduce o genă responsabilă
de o boală se fixează pe genele persoanelor atinse de această
boală, şi nu pe genele persoanelor indemne. Localizarea este
pusă apoi în evidenţă datorită markerului. A.R.N.-ul se
utilizează în mod analog.
SPANIOMENOREE. Alungire treptată a intervalului
care separă fluxurile menstruale.
Ciclurile menstruale durează în mod normal între 21 şi
45 zile, cu o medie de 28 zile. în general regulate, ciclurile
menstruale pot totuşi să se decaleze. Spaniomenoreea este
definită printr-o spaţiere a ciclurilor la mai mult de 6 chiar
până la 8 săptămâni. Ea poate duce la o absenţă totală a
fluxurilor menstruale, adică la o amenoree.
CAUZE. Acestea sunt foarte diverse. Poate să fie vorba de
o sarcină cu persistenţa sângerărilor înşelătoare, de un stres,
de o creştere a secreţiei de prolactină cauzată de unele
medicamente, de un sindrom al ovarelor polichistice (care
asociază fluxurile menstruale distanţate, luarea în greutate
şi pilozitatea excesivă), de o boală hipotalamică sau hipofizară,
de o anorexie mintală sau de un antrenament fizic
intens. O spaniomenoree poate surveni, de asemenea, într-o
perioadă premenopauzică.
TRATAMENT. Acesta depinde de boala cauzală şi dorinţa
exprimată de pacientă: contracepţia hormonală pentru
reglarea ciclurilor menstruale în absenţa dorinţei de a avea
o sarcină; tratamentul pilozităţii excesive cu antiandrogeni;
în caz de dorinţă de a purta o sarcină, stimularea ovulaţiei
sau administrarea de progesteron natural în caz de secreţie
insuficientă a corpului galben.
SPASM. Contracţie involuntară, neritmică, a unui muşchi
izolat sau a unui grup muscular.
Spasmele survin izolat sau în serii şi pot fi dureroase
sau nu.
Spasmele se observă în cursul unui anumit număr de
boli, în particular neurologice, dar pot, de asemenea, să
survină spontan, în afara oricărei afecţiuni severe (sughiţ,
crampe).
SPASM AL PLÂNSULUI ÎN HOHOTE. Scurtă
oprire respiratorie care survine la copilul mic în timpul unei
manii, unei spaime, unei contrarietăţi sau al unui traumatism
benign.
în funcţie de aspectul lor, se disting două forme ale
spasmului plânsului în hohote.
• Informa cea mai obişnuita, zisa albastra, copilul plânge
violent timp de câteva secunde, apoi respiraţia i se blochează
în expiraţie; el devine uşor cianozat înainte de a-i reveni
coloraţia şi respiraţia normală.
• Informa zisa alba, copilul devine foarte palid în timpul
perioadei de oprire a respiraţiei care urmează plânsului. Este
vorba, de fapt, de o formă de sincopă (pierderea bruscă şi
scurtă a conştientei), iar factorii declanşând sunt mai degrabă
teama sau un alt traumatism şi nu mânia.
Cele două forme pot să fie însoţite de câteva convulsii
sau de câteva secuse ale membrelor.
TRATAMENT. în pofida caracterului lor impresionant,
spasmele plânsului în hohote sunt benigne şi nu necesită
nici un tratament.
SPASM INFANTIL. • SPASM ÎN FLEXIE.
SPASM ÎN FLEXIE. Criză epileptică a sugarului, asociată
cu anomalii electroencefalografice caracteristice.
SINONIME: spasm infantil, sindrom al lui West.
SIMPTOME ŞI DIAGNOSTIC. Spasmul în flexie se manifestă
la sugari, înaintea vârstei de un an, printr-o încordare
brutală a trunchiului, membrelor şi gâtului, urmată de flectarea
lor sau, din contră, dar mult mai rar, de extensia lor.
TRATAMENT ŞI PROGNOSTIC. Boala este de cele mai
multe ori rebelă la antiepileptice. Dacă creierul n-a suferit
nici o leziune, tulburarea este benignă şi un tratament cu
corticosteroizi permite să fie stăpânit foarte repede spasmul
SPASMOFILIE
epileptic şi copilul să fie vindecat. în schimb, dacă datele
furnizate prin imageria cerebrală confirmă prezenţa leziunii
creierului şi dacă este vorba de un copil cu o întârziere
mintală preexistentă, prognosticul depinde de leziune şi de
posibilităţile de tratare a acesteia.
SPASMOFILIE. Sindrom legat de o stare de hiperexcitabilitate
neuromusculară cronică.
CAUZE. Nu se cunosc motivele spasmofilici. Aceasta ar
putea fi legată de o carenţă în calciu sau în magneziu.
Conform unei alte ipoteze, criza de spasmofilie ar evidenţia
o tulburare a schimburilor de ioni de calciu şi magneziu
între interiorul (sectorul intracelular) şi exteriorul (sectorul
extracelular) celulelor. Această dereglare ar mai fi cauzată
şi de o hiperventilaţie (creşterea ventilaţiei pulmonare) şi
ar constitui deci o manifestare a unei strări de anxietate sau
de angoasă.
S1MPTOME Şl SEMNE. O spasmofilie se manifestă prin
crize de tetanie: spasme, hiperventilaţie, parestezii (tulburări
ale sensibilităţii) ale extremităţilor şi ale feţei cu senzaţie
de paralizie, de indispoziţie, însoţită uneori de o senzaţie
de moarte iminentă. Electromiografia (înregistrarea grafică
a activităţii electrice care însoţeşte contracţia musculară)
evidenţiază multiple contracţii musculare.
TRATAMENT. După cauzele pe care terapeutul le atribuie
spasmofiliei, tratamentul constă fie în administrarea de
calciu, de magneziu sau de vitamină D, fie în prescrierea
de medicamente anxioliticc (care diminuează anxietatea)
sau miorelaxante (care favorizează destinderea musculară).
-> TETANIE.
SPASTICITATE. -> HIPERTONIE MUSCULARĂ.
SPATE. -» DORSALGIE, RACHIS.
SPĂLĂTURĂ BARITATĂ. Examen radiologie care
permite vizualizarea intestinului gros (colon). SlNONlM:
dismă baritata.
PREGĂTIRE Şl DESFĂŞURARE. Examenul necesită ca
intestinul gros să fie gol. Un regim fără reziduuri (suprimarea
legumelor verzi, a fructelor crude, a cărnii roşii, a
pâinii proaspete) trebuie să fie urmat pe timp de 3 zile tare
preced examenul. în dimineaţa examenului, sunt administrate,
în afara spălăturii baritate ulterioare, o spălătură
(clismă) cu apă şi un purgativ. După introducerea spălăturii
baritate, înaintarea ei prin intestinul gros (colon) este urmărită
pe un ecran radioscopic, în timp ce clişeele radiografice
sunt luate sub unghiuri diferite. Spălătură baritată este mai
puţin frecvent utilizată de când s-a generalizat coloscopia.
SPĂLĂTURĂ BRONŞIOALVEOLARĂ. Tehnică
ce permite recoltarea, cu ajutorul serului fiziologic, şi ana-
584
lizarea elementelor conţinute în bronşiole şi în alveolele
pulmonare.
SPĂLĂTURĂ GASTRICĂ. Curăţare a stomacului.
SINONIM: lavaj gastric.
Spălătură gastrică este indicată pentru evacuarea toxicelor
necaustice (medicamente) din sânge (înainte de a
practica o endoscopie înaltă) sau încă a conţinutului stomacului
(reziduuri alimentare) în caz de stenoză de pilor.
Spălătură gastrică se practică introducând în stomac o
sondă de calibru mare, care permite într-un prim timp să
se verse în acest organ mai mulţi litri de apă călduţă, pentru
a evacua tot conţinutul său.
O spălătură gastrică nu este dureroasă, ci mai ales
neplăcută. Ea nu necesită spitalizare.
SPECIALITATE FARMACEUTICĂ. Medicament
fabricat industrial şi comercializat de un laborator farmaceutic.
-> MEDICAMENT.
SPECTROSCOPIE PRIN REZONANŢĂ MAGNETICĂ.
Tehnică de punere în evidenţă a spectrelor anumitor
molecule care compun materia vie.
SPECUL. Instrument de metal sau de plastic ce permite
menţinerea beanţelor şi iluminarea unui conduct sau a unei
cavităţi a corpului, deschise spre exterior printr-un orificiu
natural.
SPERANŢĂ DE VIAŢĂ. Durată statistică medie a
vieţii unei persoane dintr-o populaţie dată.
în majoritatea ţărilor occidentale, speranţa medie de
viaţă era în 1991 de aproximativ 82 ani pentru o femeie şi
de 74 ani pentru un bărbat.
SPERMATOCEL. Mic rezervor creat chirurgical
într-un epididim testicular.
Un spermatocel se practică în caz de sterilitate care are
drept origine o absenţă congenitală a canalului deferent, ori
o îngustare sau o astupare a acestuia, împiedicând spermatozoizii
să fie vehiculaţi până în veziculele seminale şi
ampulele diferenţiale. Spermatocelul constituie un rezervor
în care spermatozoizii pot curge şi pot fi stocaţi. Ei sunt
recoltaţi apoi prin puncţic în vederea unei însămânţări
artificiale. Dacă spermatocelul nu a fost utilizat, spermatozoizii
se resorb în mod natural după o perioadă de timp.
SPERMATOGENEZĂ. Elaborare de spermatozoizi de
către testicul.
Spermatogeneza începe la pubertate sub influenţa gonadotrofinelor,
hormoni secretaţi de hipofiză, şi se încetineşte,
fără a dispărea, la o vârstă înaintată.
ANOMALII ALE SPERMATOGENEZEI. Numeroase
patologii pot altera, chiar pot opri, spermatogeneza şi pot
