583 Spasm în flexie

să se practice o uşoară anestezie locală, introducând un gei

anestezic în uretră. Această tehnică este cea mai folosită

la femeie.

• Sondajul prin caleterism vezical suprapubian constă în

introducerea unei sonde direct în vezică prin pielea burţii

cu ajutorul unui trocar (un ac tubular gros). Această tehnică,

ce necesită o anestezie locală, este utilizată în caz de obstacol

uretral la femei şi, cel mai des posibil, la bărbat.

SONDA. Instrument cilindric în formă de tijă sau de tub

subţire şi lung, introdus în interiorul corpului în scop

diagnostic sau terapeutic.

Sondele sunt introduse pe o cale naturală (nară, esofag,

rect, uretră etc.) sau patologică (fistulă), ori chiar şi prin

piele. Ele servesc la explorarea traiectului unui canal patologic,

la prelevarea sau la evacuarea unui produs (puroi,

salivă, suc gastric, urină), la administrarea unui medicament,

a oxigenului sau a alimentelor (hrănire artificială), Ia

dilatarea unui canal îngustat (uretră, ureteră), la îndepărtarea

unui calcul sau, încă, la înregistrarea sau la producera unei

actitivăţi electrice în inimă (antrenare extrasistolică).

SONDĂ NUCLEICĂ. Fragment de A.D.N. sau de

A.R.N. natural sau sintetic, care produce o mică parte a

A.D.N.-ului sau a A.R.N.-ului uman sau al altui organism,

utilizat în examenele de laborator. SINONIME: sonda genetică,

sonda moleculara.

TEHNICA. Un marker, de exemplu o substanţă radioactivă,

este fixat pe sonda nucleică, care este pus în contact cu

A.D.N.-ul studiat (provenind — de exemplu — din celulele

prelevate de la un bolnav). Sonda se prinde atunci electiv

de partea de A.D.N. studiat care îi corespunde, dacă aceasta

există: astfel, o sondă care reproduce o genă responsabilă

de o boală se fixează pe genele persoanelor atinse de această

boală, şi nu pe genele persoanelor indemne. Localizarea este

pusă apoi în evidenţă datorită markerului. A.R.N.-ul se

utilizează în mod analog.

SPANIOMENOREE. Alungire treptată a intervalului

care separă fluxurile menstruale.

Ciclurile menstruale durează în mod normal între 21 şi

45 zile, cu o medie de 28 zile. în general regulate, ciclurile

menstruale pot totuşi să se decaleze. Spaniomenoreea este

definită printr-o spaţiere a ciclurilor la mai mult de 6 chiar

până la 8 săptămâni. Ea poate duce la o absenţă totală a

fluxurilor menstruale, adică la o amenoree.

CAUZE. Acestea sunt foarte diverse. Poate să fie vorba de

o sarcină cu persistenţa sângerărilor înşelătoare, de un stres,

de o creştere a secreţiei de prolactină cauzată de unele

medicamente, de un sindrom al ovarelor polichistice (care

asociază fluxurile menstruale distanţate, luarea în greutate

şi pilozitatea excesivă), de o boală hipotalamică sau hipofizară,

de o anorexie mintală sau de un antrenament fizic

intens. O spaniomenoree poate surveni, de asemenea, într-o

perioadă premenopauzică.

TRATAMENT. Acesta depinde de boala cauzală şi dorinţa

exprimată de pacientă: contracepţia hormonală pentru

reglarea ciclurilor menstruale în absenţa dorinţei de a avea

o sarcină; tratamentul pilozităţii excesive cu antiandrogeni;

în caz de dorinţă de a purta o sarcină, stimularea ovulaţiei

sau administrarea de progesteron natural în caz de secreţie

insuficientă a corpului galben.

SPASM. Contracţie involuntară, neritmică, a unui muşchi

izolat sau a unui grup muscular.

Spasmele survin izolat sau în serii şi pot fi dureroase

sau nu.

Spasmele se observă în cursul unui anumit număr de

boli, în particular neurologice, dar pot, de asemenea, să

survină spontan, în afara oricărei afecţiuni severe (sughiţ,

crampe).

SPASM AL PLÂNSULUI ÎN HOHOTE. Scurtă

oprire respiratorie care survine la copilul mic în timpul unei

manii, unei spaime, unei contrarietăţi sau al unui traumatism

benign.

în funcţie de aspectul lor, se disting două forme ale

spasmului plânsului în hohote.

• Informa cea mai obişnuita, zisa albastra, copilul plânge

violent timp de câteva secunde, apoi respiraţia i se blochează

în expiraţie; el devine uşor cianozat înainte de a-i reveni

coloraţia şi respiraţia normală.

• Informa zisa alba, copilul devine foarte palid în timpul

perioadei de oprire a respiraţiei care urmează plânsului. Este

vorba, de fapt, de o formă de sincopă (pierderea bruscă şi

scurtă a conştientei), iar factorii declanşând sunt mai degrabă

teama sau un alt traumatism şi nu mânia.

Cele două forme pot să fie însoţite de câteva convulsii

sau de câteva secuse ale membrelor.

TRATAMENT. în pofida caracterului lor impresionant,

spasmele plânsului în hohote sunt benigne şi nu necesită

nici un tratament.

SPASM INFANTIL. • SPASM ÎN FLEXIE.

SPASM ÎN FLEXIE. Criză epileptică a sugarului, asociată

cu anomalii electroencefalografice caracteristice.

SINONIME: spasm infantil, sindrom al lui West.

SIMPTOME ŞI DIAGNOSTIC. Spasmul în flexie se manifestă

la sugari, înaintea vârstei de un an, printr-o încordare

brutală a trunchiului, membrelor şi gâtului, urmată de flectarea

lor sau, din contră, dar mult mai rar, de extensia lor.

TRATAMENT ŞI PROGNOSTIC. Boala este de cele mai

multe ori rebelă la antiepileptice. Dacă creierul n-a suferit

nici o leziune, tulburarea este benignă şi un tratament cu

corticosteroizi permite să fie stăpânit foarte repede spasmul

SPASMOFILIE

epileptic şi copilul să fie vindecat. în schimb, dacă datele

furnizate prin imageria cerebrală confirmă prezenţa leziunii

creierului şi dacă este vorba de un copil cu o întârziere

mintală preexistentă, prognosticul depinde de leziune şi de

posibilităţile de tratare a acesteia.

SPASMOFILIE. Sindrom legat de o stare de hiperexcitabilitate

neuromusculară cronică.

CAUZE. Nu se cunosc motivele spasmofilici. Aceasta ar

putea fi legată de o carenţă în calciu sau în magneziu.

Conform unei alte ipoteze, criza de spasmofilie ar evidenţia

o tulburare a schimburilor de ioni de calciu şi magneziu

între interiorul (sectorul intracelular) şi exteriorul (sectorul

extracelular) celulelor. Această dereglare ar mai fi cauzată

şi de o hiperventilaţie (creşterea ventilaţiei pulmonare) şi

ar constitui deci o manifestare a unei strări de anxietate sau

de angoasă.

S1MPTOME Şl SEMNE. O spasmofilie se manifestă prin

crize de tetanie: spasme, hiperventilaţie, parestezii (tulburări

ale sensibilităţii) ale extremităţilor şi ale feţei cu senzaţie

de paralizie, de indispoziţie, însoţită uneori de o senzaţie

de moarte iminentă. Electromiografia (înregistrarea grafică

a activităţii electrice care însoţeşte contracţia musculară)

evidenţiază multiple contracţii musculare.

TRATAMENT. După cauzele pe care terapeutul le atribuie

spasmofiliei, tratamentul constă fie în administrarea de

calciu, de magneziu sau de vitamină D, fie în prescrierea

de medicamente anxioliticc (care diminuează anxietatea)

sau miorelaxante (care favorizează destinderea musculară).

-> TETANIE.

SPASTICITATE. -> HIPERTONIE MUSCULARĂ.

SPATE. -» DORSALGIE, RACHIS.

SPĂLĂTURĂ BARITATĂ. Examen radiologie care

permite vizualizarea intestinului gros (colon). SlNONlM:

dismă baritata.

PREGĂTIRE Şl DESFĂŞURARE. Examenul necesită ca

intestinul gros să fie gol. Un regim fără reziduuri (suprimarea

legumelor verzi, a fructelor crude, a cărnii roşii, a

pâinii proaspete) trebuie să fie urmat pe timp de 3 zile tare

preced examenul. în dimineaţa examenului, sunt administrate,

în afara spălăturii baritate ulterioare, o spălătură

(clismă) cu apă şi un purgativ. După introducerea spălăturii

baritate, înaintarea ei prin intestinul gros (colon) este urmărită

pe un ecran radioscopic, în timp ce clişeele radiografice

sunt luate sub unghiuri diferite. Spălătură baritată este mai

puţin frecvent utilizată de când s-a generalizat coloscopia.

SPĂLĂTURĂ BRONŞIOALVEOLARĂ. Tehnică

ce permite recoltarea, cu ajutorul serului fiziologic, şi ana-

584

lizarea elementelor conţinute în bronşiole şi în alveolele

pulmonare.

SPĂLĂTURĂ GASTRICĂ. Curăţare a stomacului.

SINONIM: lavaj gastric.

Spălătură gastrică este indicată pentru evacuarea toxicelor

necaustice (medicamente) din sânge (înainte de a

practica o endoscopie înaltă) sau încă a conţinutului stomacului

(reziduuri alimentare) în caz de stenoză de pilor.

Spălătură gastrică se practică introducând în stomac o

sondă de calibru mare, care permite într-un prim timp să

se verse în acest organ mai mulţi litri de apă călduţă, pentru

a evacua tot conţinutul său.

O spălătură gastrică nu este dureroasă, ci mai ales

neplăcută. Ea nu necesită spitalizare.

SPECIALITATE FARMACEUTICĂ. Medicament

fabricat industrial şi comercializat de un laborator farmaceutic.

-> MEDICAMENT.

SPECTROSCOPIE PRIN REZONANŢĂ MAGNETICĂ.

Tehnică de punere în evidenţă a spectrelor anumitor

molecule care compun materia vie.

SPECUL. Instrument de metal sau de plastic ce permite

menţinerea beanţelor şi iluminarea unui conduct sau a unei

cavităţi a corpului, deschise spre exterior printr-un orificiu

natural.

SPERANŢĂ DE VIAŢĂ. Durată statistică medie a

vieţii unei persoane dintr-o populaţie dată.

în majoritatea ţărilor occidentale, speranţa medie de

viaţă era în 1991 de aproximativ 82 ani pentru o femeie şi

de 74 ani pentru un bărbat.

SPERMATOCEL. Mic rezervor creat chirurgical

într-un epididim testicular.

Un spermatocel se practică în caz de sterilitate care are

drept origine o absenţă congenitală a canalului deferent, ori

o îngustare sau o astupare a acestuia, împiedicând spermatozoizii

să fie vehiculaţi până în veziculele seminale şi

ampulele diferenţiale. Spermatocelul constituie un rezervor

în care spermatozoizii pot curge şi pot fi stocaţi. Ei sunt

recoltaţi apoi prin puncţic în vederea unei însămânţări

artificiale. Dacă spermatocelul nu a fost utilizat, spermatozoizii

se resorb în mod natural după o perioadă de timp.

SPERMATOGENEZĂ. Elaborare de spermatozoizi de

către testicul.

Spermatogeneza începe la pubertate sub influenţa gonadotrofinelor,

hormoni secretaţi de hipofiză, şi se încetineşte,

fără a dispărea, la o vârstă înaintată.

ANOMALII ALE SPERMATOGENEZEI. Numeroase

patologii pot altera, chiar pot opri, spermatogeneza şi pot