671 Vaquez

de la auriculul stâng. în timpul contracţiei ventriculare, ea

se închide în mod etanş.

• Valvula tricuspida este deschisă în timpul umplerii

ventriculului drept şi se închide în timpul contracţiei

ventriculare.

• Valvula aorlica se deschide sub presiunea sângelui în

timpul contracţiei ventriculului stâng (sistolă) şi se închide

în timpul relaxării sale (diastolă), o dată sângele ejectat în

aortă.

• Valvula pulmonara se deschide în cursul contracţiei

ventriculului drept, pentru a permite ejectarea sângelui spre

plămâni, apoi se închide pentru a evita refluxul sangvin.

PATOLOGIE. Valvulopatiile, atingeri ale valvulelor cardiace

prin stenoză (îngustare) sau prin insuficienţă (lipsă

de etanşeitate) valvulară, pot fi de origine infecţioasă,

inflamatorie sau degenerativă.

VALVULOPATIE. Atingere a unei valvule a inimii.

CAUZE. Valvulopatiile au cauze variate: congenitale (malformaţii),

inflamatorii (reumatism articular acut), infecţioase

(endocardită [infecţie a valvelor inimii]), degenerative,

legate de vârstă, ischemice prin insuficienţă coronariană

(angor, infarct). In sfârşit, există o atingere a valvulei mitrale

provocată de ruperea cordajelor sale: nemaifiind legată de

ventriculul stâng, valvula mitrală se îndreaptă spre auriculul

stâng în momentul sistolei.

DIFERITE TIPURI DE VALVULOPATIE. Leziunile unei

valvule antrenează fie îngustarea (stenozarea) sa, fie o

insuficienţă.

• îngustarea vaivularâ provoacă o jenă în timpul trecerii

sângelui, valvula nefiind suficient de deschisă în diastolă

(umplerea cavităţilor cardiace) pentru valvulele mitrală şi

tricuspida, şi în sistolă (contracţie cardiacă) pentru valvulele

aortică şi pulmonară.

• Insuficienţa valvulară, denumită şi scurgere, ori incontinenţă,

este legată de o absenţă a etanşeităţii valvulei în

diastolă pentru valvulele aortică şi pulmonară, în sistolă

pentru valvulele mitrală şi tricuspida.

SIMPTOME ŞI EVOLUŢIE. Valvulopatiile minore pot

trece neobservate. Totuşi, chiar în acest stadiu, ele se

complică destul de uşor în endocardită, prin propagarea pe

cale sangvină plecând de la un focar infecţios. în alte cazuri,

se observă tulburări de ritm (palpitaţii), stări de rău, un angor

(angină pectorală), semne de insuficienţă cardiacă (jenă

respiratorie). Simptomele pot să nu apară decât la efort

înainte de a deveni permanente.

Orice anomalie valvulară importantă are răsunet asupra

auriculului sau a ventriculului, în amonte de valvula atinsă:

dilataţia auriculului, dilataţia ventriculului sau îngroşarea

peretelui său. în plus, travaliul inimii creşte, ceea ce explică

evoluţia posibilă spre o insuficienţă cardiacă.

DIAGNOSTIC. O valvulopatie este suspectată la auscultaţie

prin perceperea unui suflu (zgomot anormal prelungit). Sunt

necesare examene complementare: electrocardiografie,

radiografie a toracelui, ecografie a inimii, chiar cateterism

cardiac (introducerea într-un vas periferic a unei sonde

împinse până în inimă).

TRATAMENT. Valvulopatiile minore necesită o supraveghere

medicală care permite, în particular, prevenirea

endocarditei, îndeosebi prin luarea de antibiotice înainte şi

în timpul îngrijirilor stomatologice sau a oricărei intervenţii

chirurgicale asupra unui focar infecţios cu scopul de a evita

introducerea unui germene în circulaţia snagvină. Printre

valvulopatiile severe, unele (stenoză mitrală cu valve suple,

stenoză pulmonară) pot beneficia de o valvuloplastie.

înlocuirea valvulei printr-o proteză mecanică sau printr-o

grefare de valvă biologică, zisă bioproteză, priveşte valvulopatiile

aortice şi valvulopatiile mitrale neaccesibile unei

valvuloplastii.

VALVULOPLASTIE. Reparaţie anatomică şi restauraţie

funcţională a unei valvule cardiace anormale.

DIFERITE TIPURI DE VALVULOPLASTIE

• Valvulopastia „medicala" prin cateterism cardiac este

indicată în caz de stenoză valvulară şi priveşte îndeosebi

valvula mitrală, uneori valvula pulmonară.O sondă fină şi

lungă este introdusă într-un vas superficial, sub anestezie

locală, prin piele, apoi este împinsă până în inimă sub

control video. Un balonaş situat la extremitatea sondei este

plasat în orificiul valvulei şi umflat la presiune mare timp

de câteva secunde.

• Valvuloplastia chirurgicala este o operaţie chirurgicală

care se desfăşoară sub anestezie generală şi sub circulaţie

extracorporală: în timpul intervenţiei, circulaţia nu se face

prin inimă, ci printr-un aparat exterior care asigură oxigenarea

sângelui. O astfel de reconstituire valvulară este indicată

în tratamentul insuficienţei unei valvule (scăpare

de sânge în contracurent), îndeosebi a valvulei mitrale.

Actul chirurgical depinde de fiecare caz: poate fi vorba

de ablaţia unui fragment de ţesut valvular excedentar, de

o scurtare a cordajelor, de punerea unui inel care remodelează

orificiul etc.

VAQUEZ (poliglobulie a lui). Boală caracterizată printr-o

proliferare malignă a precursorilor globulelor roşii. SINONIM:

poliglobulia primitiva a lui Vaquez.

Poliglobulia lui Vaquez este forma cea mai frecventă

a sindroamelor mieloproliferative. Ea survine de cele mai

multe ori după vârsta de 40 ani. Originea sa este

necunoscută.

SIMPTOME ŞI SEMNE. Boala se manifestă, în general,

prin simptome numeroase şi pronunţate: înroşirea feţei şi

a mucoaselor, dureri de cap, vertije, senzaţii mai mult sau

mai puţin dureroase de înţepenire, furnicături, mâncărimi

cauzate de contactul cu apa.