- •11 Acnee
- •15 Adenopate
- •17 Afakie
- •21 Alcool etilic
- •23 Alexie
- •25 Alimentaţie parenterală
- •27 Alzheimer
- •29 Amibiazâ
- •31 Amniotic
- •33 Androgen
- •37 Angină
- •39 Angiografie oculară
- •41 Anhidroză
- •45 Antiepileptic
- •49 Anus artificial
- •51 Apendice
- •53 Arahnoidita
- •57 Artrită
- •59 Artroză
- •61 Asialie
- •63 Astm
- •65 Atetoză
- •69 Avort
- •81 Bloc de ramură
- •83 Boli transmise prin animale
- •85 Botulism
- •87 Bronhiilor
- •89 Bronşiolită
- •91 Bula dermatologica
- •93 Bywaters
- •95 Calviţie
- •97 Cancer
- •101 Carie
- •109 Centură ortopedică
- •111 Cheag
- •113 Chimioterapie anticanceroasă
- •115 Chlamydia
- •117 Cilindrom
- •119 Cistită
- •Intoxicaţiile alimentare cauzate de ciuperci. În caz
- •125 Colagen
- •127 Colesterol
- •139 Contraindicate
- •143 Coroidită
- •146 Corticosteroid
- •147 Coxa plana
- •140 Creierului
- •153 Cryptococozâ
- •165 Depozit urinar
- •181 Dinte
- •183 Disecţie aortică
- •185 Dismenoree
- •187 Distonie
- •191 Drepanocitoza
- •197 Eczemă
- •201 Electromiografie
- •211 Epicondilită
- •213 Epiglotă
- •215 Epitrohlee
- •221 Esofagită
- •223 Etmoidită
- •227 Extrasistolă
- •241 Fier
- •247 Fosfenă
- •249 Fractură
- •251 Fruct
- •257 Geamăn
- •Interior.
- •265 Glosodinie
- •267 Gonococie
- •277 Hartnup
- •279 Hemiplegie
- •281 Hemoglobinopatie
- •287 Hernie diafragmatică
- •I femeile.
- •299 Hipoparatiroidie
- •301 Hipotiroidie
- •303 Histerografie
- •307 Hormon
- •311 Impedanţometrie
- •Imagerie prin rezonanţă magnetică.
- •Impetigo 312
- •313 Imunodeficienţă
- •Imunodepresor 314
- •Incompatibilitate rhesus
- •Incompatibilitate transfuzionala 316
- •Incompatibilitate transfuzionala.
- •317 Infarct miocardic
- •Infirmier 320
- •Inhibitor calcic 322
- •Insuficienţă arterială mezentericâ.
- •Insulina
- •Insuficienţă suprarenală cronică.
- •Insulinom 330
- •333 Intoxicaţie
- •Intoxicaţie alimentara
- •Intoxicaţie alimentara. - toxiinfecţie
- •Invaginaţia intestinală la copilul mare şi la adult.
- •343 Înţepătura
- •347 Keratocon
- •353 Lapte pentru sugar
- •355 Laringospasm
- •361 Leucemie
- •369 Litiază
- •373 Lupus eritematos diseminat
- •379 Mamoplastie
- •385 Medicament
- •389 Melanoza
- •391 Meningită
- •397 Microb
- •401 Minamata
- •405 Mixedem
- •409 Motricitate
- •I copilului.
- •I Nefritele provocate de o atingere a ţesutului interstiţial
- •421 Neuroleptic
- •427 Numărarea formulei sangvine
- •433 Ombilic
- •439 Osteomielita
- •443 Ovulaţie
- •447 Paniculita
- •448 Paralizie faciala
- •451 Parodontoliză
- •453 Pediculicid
- •455 Penisului
- •457 Periartrită a umărului
- •469 Perleş
- •467 Placentă
- •473 Police
- •475 Poliomielită anterioara acută
- •477 Porfire
- •479 Potenţialelor evocate
- •481 Preparate farmaceutică
- •485 Procreaţie asistată medical
- •487 Prolaps genital
- •491 Proteză
- •495 Psihoză
- •Variaţiile în apariţia primelor scurgeri menstruale.
- •501 Purpura
- •507 Radiografie toracică
- •509 Radioterapie
- •513 Recklnghausen
- •515 Rectului
- •517 Regim
- •529 Rozacee
- •531 Ruptură tendinoasă
- •533 Salivă
- •537 Sarcina
- •539 Sarcom
- •545 Scabie
- •547 Schizofrenie
- •649 Sclerodermie
- •551 Scorbut
- •553 Senilitate
- •557 Sforăit
- •559 Sida
- •563 Sifilis
- •567 Sindrom hemolitic Şl uremic
- •569 Sindrom mononucleozic
- •571 Sindrom restrictiv
- •579 Sistem nervos
- •581 Somn
- •583 Spasm în flexie
- •585 Spermogramă
- •591 Stenoză murală
- •593 Sterilitate
- •595 Still
- •611 Talasemie
- •613 Tatuaj
- •615 Tenosinovită
- •619 Test de acuitate vizuala
- •625 Timp de sângerare
- •627 Tiroidian
- •631 Toxicomane
- •633 Toxoplasmoza
- •635 Trahom
- •637 Transsexualism
- •641 Tricomonaza
- •643 Trisomie 21
- •645 Tromboză
- •647 Tuberculoză
- •653 Ultrasunet
- •655 Unghie
- •663 Uter
- •Vaccina 668
- •669 Vaginitâ
- •Vaginal, -ă. Relativ la vagin.
- •Vagotomie 670
- •671 Vaquez
- •Varice ale membrelor inferioare 672
- •Vascularită 674
- •Vascularită. - angeită.
- •Vasopresină. -» antidiuretic (hormon).
- •675 Vâscozitate
- •Vater (ampulă a lui) sau papilla duodeni
- •Vdrl 676
- •Vegetaţii (operaţie de). -• adenoidectomie.
- •Ventilaţie asistată 678
- •679 Vertebră
- •Vertebroterapie 680
- •Vertebroterapie. - chiropractie.
- •681 Vezică
- •Vezică 682
- •Vezică (cancer de). Ti imoră malignă care se dezvoltă
- •683 Viol
- •Viperă 684
- •Viperă. - venin.
- •685 Vitamina
- •Virus al imunodeficienţei umane.
- •Vitamină a 686
- •Vitamină b3. - vitamina pp.
- •687 Vitamina b12
- •Vitamină c 688
- •Vitamină pp
- •Vitamina h. - vitamina b8.
- •681 Voma
- •Volum expirator maxim pe secundă.
- •Vomă a sugarului 682
- •Xantomatoză 700
- •Xenogrefă. -* heterogrefă.
- •701 X fragil
- •705 Zollinger-ellison
579 Sistem nervos
SISTEM NERVOS. Totalitate a centrilor nervoşi şi
nervilor care asigură comanda şi coordonarea viscerelor şi
a aparatului locomotor, primirea mesajelor senzoriale şi
funcţiile psihice şi intelectuale.
Sistemul nervos se află la locul său în embrionul uman
începând cu a cincea săptămână de gestaţie.
Structura sistemului nervos. Pe plan anatomic, sistemul
nervos este format din două ansamble distincte,
sistemul nervos central şi sistemul nervos periferic.
SISTEM NERVOS CENTRAL. Denumit şi nevrax, sistemul
nervos central (S.N.C.) este format din miliarde de
neuroni (celule nervoase) conectaţi între ei şi dintr-un ţesut
de susţinere interstiţial (nevroglic). El cuprinde encefalul
(creierul, cerebelul, trunchiul cerebral), protejat de craniu,
şi măduva spinării, amplasată în coloana vertebrală.
SISTEM NERVOS PERIFERIC. Prelungire a sistemului
nervos central, sistemul nervos periferic cuprinde totalitatea
nervilor şi ale îngroşărilor lor (ganglionii nervoşi). Nervii,
legaţi printr-o extremitate de sistemul nervos central, se
ramifică la cealaltă extremitate într-o multitudine de ramuri
fine care inervează totalitatea corpului. Există nervi
cranieni şi nervi rahidieni.
Funcţionarea sistemului nervos. După organizarea şi
funcţionarea lor, se disting sistemul nervos somatic, care
pune organismul în comunicaţie cu exteriorul, şi sistemul
nervos vegetativ, sau autonom, care reglează funcţiile
viscerale.
Funcţionarea sistemului nervos face să intervină un lanţ
de neuroni, care se articulează între ei prin sinapse. Neuronul
asigură conducerea influxului nervos, iar sinapsa asigură
transmisia acestui influx fie de la un neuron la altul, fie de
la un neuron la un organ-ţintă, de exemplu muşchiul în cazul
unei sinapse neuromusculare. Această transmisie este
realizată prin intermediul unei substanţe chimice denumită
neurotransmiţător (acetilcolina, adrenalina, noradrenalina).
Acetilcolina este neurotransmiţătorul sistemului nervos şi
al sistemului parasimpatic, care comandă contracţia fibrelor
musculare netede şi secreţiile glandulare. Adrenalina şi
noradrenalina sunt neurotransmiţătorii sistemului simpatic,
care, între alte funcţii, asigură contracţia peretelui arterelor
şi intervin în secreţia sudorii.
SISTEM NERVOS SOMATIC. Sistemul nervos somatic
comandă mişcările şi poziţia corpului şi permite perceperea
de către piele a diferitelor senzaţii (tactile, căldură, durere)
şi descoperirea prin celelalte organe de simţ a mediului
înconjurător (văz, auz, miros). El este constituit din neuroni
senzitivi şi neuroni motori.
SISTEM NERVOS VEGETATIV. Denumit încă şi sistem
nervos autonom, el este complementar sistemului nervos
somatic şi reglează îndeosebi respiraţia, digestia, excreţiile,
circulaţia (bătăile cardiace, presiunea arterială). Aceste
celule depind de centrii reglatori situaţi în măduva spinării.
trunchiul cerebral şi creier, care primesc informaţiile, pe
căile senzoriale, provenind de la fiecare organ.
Sistemul nervos vegetativ este împărţit în sistem nervos
parasimpatic, ale cărui activităţi se echilibrează astfel încât
să coordoneze activitatea tuturor viscerelor.
• Sistemul nervos parasimpatic este, ca regulă generală,
responsabil de punerea în stare de odihnă a organismului.
EI acţionează prin intermediul unui neurotransmiţător,
acetilcolina, şi încetineşte ritmul cardiac, stimulează sistemul
digestiv şi limitează contracţiile sfincterelor.
• Sistemul nervos simpatic, sau sistemul nervos ortosimpatic,
pune organismul în stare de alertă şi îl pregăteşte
pentru activitate. El acţionează prin intermediul a doi neurotransmiţători,
adrenalina şi noradrenalina. Acest sistem
creşte activitatea cardiacă şi respiratorie, dilată bronhiile
si pupilele, contractă arterele, face să fie secretată sudoarea,
în schimb, el frânează funcţia digestivă.
Examenele sistemului nervos. Examenele care permit
explorarea sistemului nervos central sunt, în principal, scancrul,
imageria prin rezonanţă magnetică (I.R.M.),
înregistrarea potenţialelor evocate (metodă de studiere a
activităţii electrice a căilor nervoase ale auzului, văzului
şi ale sensibilităţii corporale), electroencefalografia şi analiza
lichidului cefalorahidian recoltat prin pune ţie lombară.
Sistemul nervos periferic este explorat în mod deosebit prin
electromiografie.
Patologia Sistemului nervos. Se deosebesc leziunile
sistemului nervos central de cele ale sistemului nervos
periferic.
• Leziunile sistemului nervos central dezvăluie diferite cauze:
- compresia creierului sau a măduvei spinării de către
un hematom (provocat de un traumatism cranian), de un
abces, de o tumoră benignă sau malignă, de un edem
cerebral;
-distrugerea creierului sau a măduvei spinării printr-un
traumatism (secţionarea măduvei prin fractură vertebrală),
printr-o infecţie (meningită, encefalită), printr-o intoxicaţie
sau printr-o insuficienţă a vascularizării (arterită cerebrală);
- excitaţia anormală a unor zone ale cortexului (epilepsie);
-degenerescenta neuronilor: scleroza în plăci, boala lui
Parkinson, boala lui Alzhcimer, coreea lui Huntington.
• Leziunile sistemului nervos periferic sunt fie mononeuropatii
(atingere a unui singur nerv) cauzate de secţionarea
unui nerv, de compresia uneia din rădăcinile sale
(sciatică prin hernie discală) sau de o infecţie (zona zoster),
fie polineuropatii (atingere a mai multor nervi) de origine
virală, imunologică (poliradiculonevrită, de exemplu),
carcnţialâ (deficit în vitamine) sau toxică (alcoolism, de
exemplu). In afara traumatismelor, numeroase alte afecţiuni
sunt, de asemenea, responsabile de o atingere a nervilor,
ca diabetul zaharat, difteria, lepra sau lupusul eritematos
diseminat. Atunci când sunt afectaţi succesiv mai mulţi
nervi, se vorbeşte de multinevrită.
SISTEM PORTAL 580
SISTEM PORTAL. Sistem format din capilare, venule
şi vene provenind din aparatul digestiv şi care întâlnesc vena
portă, precum şi din ramificaţiile acesteia la cealaltă
extremitate, în ficat.
Aproape întreaga cantitate de sânge venos din aparatul
digestiv (stomac, intestin subţire, colon, pancreas) şi de la
splină soseşte în ficat prin voluminoasa venă portă. Aceasta
se ramifică într-o multitudine de ramuri terminându-se în
mici vase intrahepatiec. Sângele astfel transportat este epurat
de ficat de un mare număr de substanţe şi pleacă spre vena
cavă inferioară prin venele suprahepatice.
PATOLOGIE. Atunci când sângele nu poate circula normal
(din cauza unui cheag care astupă vena portă, de exemplu),
poate surveni o hipertensiune portală.
SISTEM TRANSDERMIC. - PATCH
SISTOLĂ. Fază a ciclului cardiac care corespunde contracţiei
auriculelor, apoi celei a ventriculelor inimii.
Sistola alternează cu o fază de repaus denumită diastolă
şi se produce de aproximativ 70 ori pe minut.
Sistola auriculară trimite sângele din auricule în ventricule.
Sistola ventriculară, contracţia simultană a celor două
ventricule, expulzează sângele spre mica circulaţie (plămâni)
şi marea circulaţie (restul corpului).
SITUS INVERSUS. Anomalie congenitală în cadrul
căreia anumite organe sunt situate de partea opusă aceleia
pe care o ocupă în mod normal.
SKIASCOPIE. Examen care serveşte la determinarea
obiectivă a capacităţii de refracţie a ochiului.
O skiascopie este indicată, în principal, pentru a măsura
anomaliile refracţiei (mai ales miopie şi hipermetropie).
SODIU. Substanţă minerală care joacă un rol important
în starea de hidratare a organismului.
Sodiul (Na) este foarte abundent în lichidele extracelulare
ale organismului ca plasma sangvină, dar puţin
abundent în celule. Rinichiul, mai ales datorită unui mecanism
hormonal care face să intervină, între altele, aldosteronul,
reglează eliminarea sodiului în urină în funcţie de
cantităţile prezente în organism şi de aporturi. Necesităţile
zilnice de sodiu, de aproximativ 1-3 grame, sunt din plin
acoperite prin alimentaţie: sarea de masă şi de gătit (clorura
de sodiu), sodiul conţinut în mod natural în alimente.
Natremia (nivelul sodiului în plasmă) reflectă starea de
hidratare a celulelor. -• HlPERNATREMlE, HlPONATREMIE,
SARE.
SODOKU. Boală infecţioasă cauzată de o bacterie spiralată
Gram negativă, Spirillum minus.
Sodoku este o zoonoză transmisă prin muşcătura unui
şobolan sau a unui şoarece, mai rar prin cea a altor mamifere
(pisică, nevăstuică, câine).
La locul muşcăturii se dezvoltă o ulceraţie; într-un al
doilea timp apar o febră ridicată şi frisoane. Aceste semne
sunt urmate de o erupţie generalizată. în absenţa tratamentului,
febra şi erupţia reapar prin accese timp de câteva
luni. Evoluţia este de cele mai multe ori benignă.
Tratamentul, foarte eficace, constă în administrarea de
antibiotice (penicilină) timp de o săptămână.
SOFROLOGIE. Metodă bazată pe hipnoză şi pe relaxare,
utilizată în terapeutică şi pentru pregătirea naşterii.
Sofrologia este actualmente o sinteză între hipnoză,
relaxare şi imagerie mintală; ca comportă în plus anumite
aspecte provenite din psihanaliză. Medicii care o practică
o recomandă îndeosebi în dentistică şi în mica chirurgie,
unde se substituie anestezicelor. în obstetrică, ea permite
pacientei să abordeze naşterea într-o stare de concentrare
maximă a forţelor mintale şi psihice. Alte indicaţii terapeutice
sunt angoasa, unele cazuri de depresie şi de obsesie,
bolile psihosomatice, tulburările sexuale, toxicomaniile.
DESFĂŞURARE. Practicarea sofrologiei este propusă în
şedinţe individuale sau colective, animate de un medic sau
de o moaşă. în cadrul pregătirii naşterii, este de dorit ca
femeia gravidă să înceapă deprinderea metodei din a 5-a
lună de sarcină. Şedinţele debutează printr-o relaxare musculară
care permite să se atingă o stare modificată de
conştientă. Terapeutul poate folosi formula incantatorie,
ritmul, muzica. Apoi intervin sugestiile: imagini pozitive,
amintiri plăcute, proiecţii în viitor. întoarcerea la starea de
conştientă obişnuită închide şedinţa. Fiecare dintre participanţi
poate aduce o casetă cu exerciţii de preticat în fiecare
zi, precum şi o înregistrare muzicală.
SOLARIUM sau SOLAR. Instituţie de tratament al
unor afecţiuni prin helioterapie (cu lumină solară).
Tratamentul unor cazuri de psoriazis, de exemplu, se
face în solarii.
SOLUŢIE. Lichid care conţine un corp în stare dizolvată.
Unele medicamente sunt administrate sub formă de
soluţii (apoase, uleioase etc). Acestea pot fi buvabile, injectabile,
aplicabile pe piele, utilizabile sub formă de colire etc.
SOLVENT. Orice lichid care conţine una sau chiar mai
multe substanţe în formă dizolvată. SINONIM: soluţie.
SOLVIT. Substanţă conţinută sub formă dizolvată într-o
soluţie.
SOMATHORMON. Hormon secretat de antehipofiză
(lobul anterior al hipofizei, glandă situată la baza creierului),
care asigură creşterea oaselor lungi şi intervine în metabolismul
glucidelor, lipidelor şi proteinelor. SINONIME: hormon
de creştere, hormon somalotrop. în engleză, growth hormane
(GH).
