- •11 Acnee
- •15 Adenopate
- •17 Afakie
- •21 Alcool etilic
- •23 Alexie
- •25 Alimentaţie parenterală
- •27 Alzheimer
- •29 Amibiazâ
- •31 Amniotic
- •33 Androgen
- •37 Angină
- •39 Angiografie oculară
- •41 Anhidroză
- •45 Antiepileptic
- •49 Anus artificial
- •51 Apendice
- •53 Arahnoidita
- •57 Artrită
- •59 Artroză
- •61 Asialie
- •63 Astm
- •65 Atetoză
- •69 Avort
- •81 Bloc de ramură
- •83 Boli transmise prin animale
- •85 Botulism
- •87 Bronhiilor
- •89 Bronşiolită
- •91 Bula dermatologica
- •93 Bywaters
- •95 Calviţie
- •97 Cancer
- •101 Carie
- •109 Centură ortopedică
- •111 Cheag
- •113 Chimioterapie anticanceroasă
- •115 Chlamydia
- •117 Cilindrom
- •119 Cistită
- •Intoxicaţiile alimentare cauzate de ciuperci. În caz
- •125 Colagen
- •127 Colesterol
- •139 Contraindicate
- •143 Coroidită
- •146 Corticosteroid
- •147 Coxa plana
- •140 Creierului
- •153 Cryptococozâ
- •165 Depozit urinar
- •181 Dinte
- •183 Disecţie aortică
- •185 Dismenoree
- •187 Distonie
- •191 Drepanocitoza
- •197 Eczemă
- •201 Electromiografie
- •211 Epicondilită
- •213 Epiglotă
- •215 Epitrohlee
- •221 Esofagită
- •223 Etmoidită
- •227 Extrasistolă
- •241 Fier
- •247 Fosfenă
- •249 Fractură
- •251 Fruct
- •257 Geamăn
- •Interior.
- •265 Glosodinie
- •267 Gonococie
- •277 Hartnup
- •279 Hemiplegie
- •281 Hemoglobinopatie
- •287 Hernie diafragmatică
- •I femeile.
- •299 Hipoparatiroidie
- •301 Hipotiroidie
- •303 Histerografie
- •307 Hormon
- •311 Impedanţometrie
- •Imagerie prin rezonanţă magnetică.
- •Impetigo 312
- •313 Imunodeficienţă
- •Imunodepresor 314
- •Incompatibilitate rhesus
- •Incompatibilitate transfuzionala 316
- •Incompatibilitate transfuzionala.
- •317 Infarct miocardic
- •Infirmier 320
- •Inhibitor calcic 322
- •Insuficienţă arterială mezentericâ.
- •Insulina
- •Insuficienţă suprarenală cronică.
- •Insulinom 330
- •333 Intoxicaţie
- •Intoxicaţie alimentara
- •Intoxicaţie alimentara. - toxiinfecţie
- •Invaginaţia intestinală la copilul mare şi la adult.
- •343 Înţepătura
- •347 Keratocon
- •353 Lapte pentru sugar
- •355 Laringospasm
- •361 Leucemie
- •369 Litiază
- •373 Lupus eritematos diseminat
- •379 Mamoplastie
- •385 Medicament
- •389 Melanoza
- •391 Meningită
- •397 Microb
- •401 Minamata
- •405 Mixedem
- •409 Motricitate
- •I copilului.
- •I Nefritele provocate de o atingere a ţesutului interstiţial
- •421 Neuroleptic
- •427 Numărarea formulei sangvine
- •433 Ombilic
- •439 Osteomielita
- •443 Ovulaţie
- •447 Paniculita
- •448 Paralizie faciala
- •451 Parodontoliză
- •453 Pediculicid
- •455 Penisului
- •457 Periartrită a umărului
- •469 Perleş
- •467 Placentă
- •473 Police
- •475 Poliomielită anterioara acută
- •477 Porfire
- •479 Potenţialelor evocate
- •481 Preparate farmaceutică
- •485 Procreaţie asistată medical
- •487 Prolaps genital
- •491 Proteză
- •495 Psihoză
- •Variaţiile în apariţia primelor scurgeri menstruale.
- •501 Purpura
- •507 Radiografie toracică
- •509 Radioterapie
- •513 Recklnghausen
- •515 Rectului
- •517 Regim
- •529 Rozacee
- •531 Ruptură tendinoasă
- •533 Salivă
- •537 Sarcina
- •539 Sarcom
- •545 Scabie
- •547 Schizofrenie
- •649 Sclerodermie
- •551 Scorbut
- •553 Senilitate
- •557 Sforăit
- •559 Sida
- •563 Sifilis
- •567 Sindrom hemolitic Şl uremic
- •569 Sindrom mononucleozic
- •571 Sindrom restrictiv
- •579 Sistem nervos
- •581 Somn
- •583 Spasm în flexie
- •585 Spermogramă
- •591 Stenoză murală
- •593 Sterilitate
- •595 Still
- •611 Talasemie
- •613 Tatuaj
- •615 Tenosinovită
- •619 Test de acuitate vizuala
- •625 Timp de sângerare
- •627 Tiroidian
- •631 Toxicomane
- •633 Toxoplasmoza
- •635 Trahom
- •637 Transsexualism
- •641 Tricomonaza
- •643 Trisomie 21
- •645 Tromboză
- •647 Tuberculoză
- •653 Ultrasunet
- •655 Unghie
- •663 Uter
- •Vaccina 668
- •669 Vaginitâ
- •Vaginal, -ă. Relativ la vagin.
- •Vagotomie 670
- •671 Vaquez
- •Varice ale membrelor inferioare 672
- •Vascularită 674
- •Vascularită. - angeită.
- •Vasopresină. -» antidiuretic (hormon).
- •675 Vâscozitate
- •Vater (ampulă a lui) sau papilla duodeni
- •Vdrl 676
- •Vegetaţii (operaţie de). -• adenoidectomie.
- •Ventilaţie asistată 678
- •679 Vertebră
- •Vertebroterapie 680
- •Vertebroterapie. - chiropractie.
- •681 Vezică
- •Vezică 682
- •Vezică (cancer de). Ti imoră malignă care se dezvoltă
- •683 Viol
- •Viperă 684
- •Viperă. - venin.
- •685 Vitamina
- •Virus al imunodeficienţei umane.
- •Vitamină a 686
- •Vitamină b3. - vitamina pp.
- •687 Vitamina b12
- •Vitamină c 688
- •Vitamină pp
- •Vitamina h. - vitamina b8.
- •681 Voma
- •Volum expirator maxim pe secundă.
- •Vomă a sugarului 682
- •Xantomatoză 700
- •Xenogrefă. -* heterogrefă.
- •701 X fragil
- •705 Zollinger-ellison
567 Sindrom hemolitic Şl uremic
SINDROM BULBAR. Ansamblu de semne care traduce
o atingere a bulbului rahidian (porţiunea inferioară a
trunchiului cerebral, în continuitate cu măduva spinării).
CAUZE. Numeroase afecţiuni pot antrena un sindrom
bulbar: accident vascular cerebral, tumoră, infecţie, inflamaţie,
siringomielie (malformaţie a bulbului rahidian).
SIMPTOME ŞI SEMNE. Există, de fapt, mai multe
sindroame bulbare, care grupează diferite semne. Acestea
sunt îndeosebi:
- o hemiplegie, sau paralizie a unei jumătăţi de corp,
care scuteşte faţa (atingere a fasciculului de fibre nervoase
motrice zise piramidale);
-un sindrom cerebelos (tulburări ale echilibrului, tremurături,
mişcări dezordonate) cu tulburări ale coordonării
(atingere a pedunculului cerebelos, care leagă bulbul de
cerebel);
- o durere sau anestezie a feţei (atingere a nucleului de
substanţă cenuşie la originea nervului trigemen);
- zbârnâituri în urechi şi vertije (atingere a nervului
cohleovestibular);
-tulburări ale deglutiţiei prin paralizia faringelui (atingere
a nervului glosofaringian).
TRATAMENT. Tratamentul este cel al afecţiunii în cauză.
El este adesea limitat în caz de accident vascular şi de
malformaţie; totuşi, este posibilă o lentă regresie spontană.
SINDROM AL IMUNODEFICIENTEI DOBÂNDITE
- SIDA.
SINDROM AL OBOSELII CRONICE. • OBOSELII
CRONICE (sindrom al).
SINDROM CANALAR sau DE CANAL. Ansamblu
de manifestări neurologice legate de compresia unui nerv
într-un canal inextensibil.
FRECVENŢĂ ŞI CAUZE. Sindroamele canalare, frecvente,
sunt provocate fie de un canal prea strâmt (os
deformat printr-o fractură veche, tumoră, artroză, îngroşarea
ţesutului fibros legată de vârstă, strâmtime congenitală), fie,
mai rar, de o boală care antrenează o creştere în volum a
nervului (lepră), sau de o tenosinovită (infiamaţie a tecii
sinoviale care înconjoară o articulaţie).
DIFERITE TIPURI DE SINDROM CANALAR
• Sindromul canalului carpian, în cursul căruia nervul
median este comprimat la încheietura mâinii printr-un
ligament inelar al carpului, antrenează furnicături şi dureri
ale degetelor îndeosebi în timpul nopţii.
• Sindromul canalului tar.sian, în cursul căruia nervul sciatic
popliteu intern este comprimat sub gleznă, se traduce prin
dureri şi o înţepenire a plantei piciorului.
• Sindromul defileului cosloclavicular, în cursul căruia
plexul brahial este comprimat de către o coastă supranumerară
cervicală sau din cauza unui spaţiu prea strâmt
între muşchii scaleni, se traduce prin dureri în inelar şi auricular,
accentuate prin anumite poziţii ale braţului (ridicare,
căratul de greutăţi care fac ca umărul să coboare etc).
• Sindromul nervului suprascapular, în cursul căruia acesta
este comprimat la nivelul umărului de către ligamentul
coracoidian, provoacă dureri posterioare ale umărului cu
topirea muşchilor adiacenţi.
TRATAMENT. Acesta constă în infiltraţii cu corticosteroizi
în zona punctelor de compresie astfel încât să se diminueze
edemul nervos. în cazurile deosebit de invalidante, se poate
practica o neuroliză (intervenţie chirurgicală care constă în
eliberarea unui nerv comprimat de către ţesutul fibros) sau
secţionarea chirurgicală a canalului fibros prea strâmt.
SINDROM CEREBELOS. Asociere de tulburări ale
statului în picioare, ale mersului şi ale executării mişcărilor,
tulburări legate de o leziune a creierului mic sau a căilor
cerebeloase.
Toate afecţiunile care privesc creierul mic sau fibrele
sale de conexiune pot antrena un sindrom cerebelos: afecţiune
vasculară, tumoră, infecţie (encefalită cerebeloasă),
intoxicaţie (alcool).
SIMPTOME ŞI SEMNE. Atunci când pacientul stă în
picioare, se clatină şi este obligat să depărteze picioarele
pentru a-şi menţine echilibrul; aceste oscilaţii nu se agravează
atunci când pacientul închide ochii. El merge în
zig-zag, ca un om beat. în cursul executării unor mişcări
(de exemplu, de a prinde un obiect), gestul începe cu întârziere,
bolnavul ratează prinderea păstrându-şi direcţia şi
poate să se manifeste o tremurătură.
TRATAMENT. Tratamentul este cel al cauzei, asociat cu
kineziterapie.
SINDROM EXTRAPIRAMIDAL. - SINDROM
PARKINSONIAN.
SINDROM HEMOLITIC Şl UREMIC. Afecţiune
care asociază o atingere renală acută, o anemie şi o trombopenie
(diminuarea numărului de plachete sangvine).
SINONIM: sindromul lui Moshcowitz.
Sindromul hemolitic şi uremie priveşte mai ales copilul
mic, dar există şi la adult.
La copil, el survine, în general, la câteva zile după o
gastroenterită cu diaree sângerândă; a fost invocat rolul unei
endotoxine, verotoxina, secretată de unele suşe de colibacili.
La adult, formele fără cauze sunt cele mai frecvente; uneori
este o complicaţie a anumitor cancere, a tratamentului lor
prin chimioterapie şi, de asemenea, a infecţiei cu H.I.V.
(virusul cauzator al SIDA).
TRATAMENT ŞI DIAGNOSTIC. Tratamentul sindromului
hemolitic şi uremie vizează, în principal, îngrijirea
simptomelor sale: tratamentul insuficienţei renale prin
dializă şi al anemiei, atunci când este gravă, prin transfuzie.
SINDROM HIPERKINETIC AL COPILULUI 568
r
Tratamentul în scop curativ face actualmente apel la
medicamente inhibitoare ale funcţiilor plachetelor şi la
perfuzii de plasmă proaspătă sau la schimbări plasmatice
(procedeu de epurare a plasmei sangvine). Prognosticul,
destul de grav la adult, este mai bun la copil.
SINDROM HIPERKINETIC AL COPILULUI.
Tulburare a dezvoltării care asociază o hiperactivitate
motorie unui comportament impulsiv şi unei dereglări a
atenţiei. SINONIME: instabilitate psihomotorie, sindrom al
copilului hiperactiv.
FRECVENŢĂ Şl CAUZE. Sindromul hiperkinetic al copilului
este foarte frecvent având în vedere că afectează
aproape 3% dintre copiii de vârstă şcolară, cu o netă preponderenţă
masculină (între şase şi opt băieţi pentru o fată).
Sindromul ar fi datorat unei disfuncţii cerebrale (maturare
întârziată, legată eventual de anomalii ale metabolismului
cerebral).
SIMPTOME Şl SEMNE. Copilul afectat de acest sindrom
nu poate sta pe Ioc. El se agită fără încetare pe scaun, nu
poate sta la masă, se lansează în activităţi fizice periculoase,
cu gesturi stângace. Acasă, ca şi la şcoală, are un comportament
impulsiv şi indisciplinat, nu-şi aşteaptă nici o dată
rândul la jocuri. Trece cu rapiditate de la o activitate, pe
care o lasă neterminată, la alta, dovedindu-se incapabil să-şi
fixeze mai multă vreme atenţia şi să se concentreze asupra
unei misiuni. El este greu suportat de către anturaj din cauza
fluctuaţiilor sale de dispoziţie, a intoleranţei sale la frustrări,
a acceselor sale de mânie.
Tulburările debutează, în general, înaintea vârstei de
4 ani şi durează toată copilăria, atenuându-se adesea la
pubertate. Ele sunt însoţite în anumite cazuri de probleme
specifice ale învăţăturii ca dislexia sau disortografia.
DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT. Cu scopul de evita eşecul
şcolar şi inadaptarea socială, este necesar să se examineze
copilul cât mai devreme posibil de către o echipă
medicală specializată (pediatru, psiholog pentru copii,
ortofonist). Aceasta va evalua importanţa handicapului în
funcţie de un bilanţ global (eventuala existenţă a tulburărilor
asociate).
Tratamentul comportă măsuri psihoterapice şi educative
(terapie comportamentală, reeducare ortofonică, conversaţii
familiale), uneori prescrierea de medicamente (psihostimulante,
antidepresoare). Acest tratament poate ajuta copilul
să urmeze o şcolaritate normală.
SINDROM INFLAMATOR. Totalitate a perturbaţiilor
biologice care traduc prezenţa unei inflamaţii în organism.
CAUZE. Bolile infecţioase (infecţie respiratorie sau
urinară, endocardită, septicemie, tuberculoză etc.) reprezintă
principala cauză a sindroamelor inflamatorii. Acestea mai
pot fi provocate de un cancer, de cele mai multe ori deja
evoluat; doar cancerul de rinichi şi limfomul sunt
susceptibile să provoace o reacţie inflamatorie precoce. în
alte cazuri, aceste sindroame constituie semnul unei
conectivite ca poliartrita reumatoidă sau lupusul eritematos
diseminat, al unei boli a lui Horton, al unui mielom multiplu
sau al unei alte hemopatii.
SIMPTOME ŞI SEMNE. în unele cazuri, sindromul inflamator
se asociază cu o alterare a stării generale (astenie, j
febră, anorexie, pierdere în greutate) şi/sau cu semnele bolii
în cauză. în alte cazuri, acest sindrom poate fi descoperit
întâmplător la un pacient care nu prezintă nici un semn al
bolii.
Constatarea unui sindrom inflamator se bazează, în
principal, pe analizele sangvine. Acestea evidenţiază o creştere
a vitezei de sedimentare a hematiilor (V.S.) şi prezenţa
markerilor inflamaţiei ca proteina C reactivă fi descoperit '
întâmplător la un pacient care nu prezptoglobina unui l
sindrom inflamator se bazează în principal pe analizele
sangvine. Acestea evidenţiază o creştere a vitezei de sedimentare
(V.S.) şi prezenţa markerilor inflamaţiei ca prote- {
ina C reactivă - mai ales în cursul infecţiilor bacteriene -, I
ca haptoglobina - mai ales în cursul inflamaţiilor cronice-,
ori ca fibrinogenul şi a-2-globulina. De altfel, inflamaţiile '
cronice antrenează adesea o modificare a numărului şi
aspectului elementelor sangvine: creşterea numărului de
plachete şi de polinucleare nutrofile (varietate de globule
albe), micşorarea dimensiunilor hematiilor (globulele roşii).
DIAGNOSTIC. Acesta se pune în urma căutării cauzei
sindromului inflamator prin examene, alese în funcţie de I
interogatoriul bolnavului. Un examen fizic, cât mai complet
posibil în absenţa simptomelor sau orientat prin i
interogatoriul luat bolnavului, permite să se confirme '
diagnosticul atunci când acesta este suspectat încă de la
conversaţia cu bolnavul sau să fie orientat către investigaţii
complementare. j
TRATAMENT. Un sindrom inflamator în sine nu se |
tratează; în schimb, simptomele sindromului pot fi îngrijite, I
atunci când devin deranjante (dureri, redori articulare, I
febră), cu antiinflamatoare. |
i
SINDROM INTERMENSTRUAL. Durere pelviană
care survine în momentul ovulaţiei. SINONIM: sindrom
ovulator. •
Acest sindrom rar şi benign, durează în medie 2 până I
la 4 ore şi este însoţit uneori de o sângerare minimă. Aceasta
corespunde ruperii unui folicul ovarian şi eliberării ovulului,
care va fi apoi captat de către franjele unei trompe
uterine. Luarea de analgezice sau de antispasmodice permite
atenuarea durerii. '
I
SINDROM INTESTINAL AL HOMOSEXUALI- !
LOR. Totalitate a tulburărilor intestinale care survin la
homosexualii masculini cu parteneri multipli. în engleză:
gay bowel. j
Sindromul intestinal al homosexualilor are ca ori- i
gine o infecţie cu diferite bacterii (salmonelle, shigelle, I
