- •Iata de ce, si Republica Moldova, la fel ca si celelalte noi state, promoveaza insistent Iinia spre asigurarea securitatii si stabilitatii.
- •5.Ameninfari in sfera relatiilor sociale:
- •6. Pericole in sfera internationala (actiuni ale altor state ce dauneaza consolidarii tarii noastre ):
- •7. Ameniniari in sfera apararii:
- •Ideea unificării continentului European în cadrul unei singure entităţi are o îndelungată tradiţie.
- •In decembrie 1994, cu prilejul reuniunii la nivel înalt de la Budapesta, csce s-a transformat în osce, stabilindu-şi sediul la Viena.
- •Iniţiativa Cooperării Economice a Mării Negre (cemn) a fost lansată oficial, prin semnarea Declaraţiei de la Istanbul, la 25 iunie 1992.
- •In cadrul Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova prioritar se activeaza in urmatoarele domeni.
- •I) să acţioneze în vederea asigurării securităţii instituţiilor Republicii Moldova situate pe teritoriul altor state şi a cetăţenilor republicii angajaţi în aceste instituţii;
- •X) să asigure, în limita competenţei lor, protecţia împotriva divulgării informaţiilor privind sprijinul acordat în mod acoperit de către cetăţeni.
- •I) să exercite observarea operativă, în mod deschis sau acoperit, inclusiv cu mijloace tehnice speciale, pentru a descoperi şi a documenta faptele şi indiciile infracţiunilor;
- •1. Organizarea si functionarea sistemului de securitate.
- •1. Complexitatea:
- •6. Temeinicia
- •7. Rentabilitatea
- •8. Specializarea
- •9. Interactiunea si coordonarea
- •10. Perfectionarea
- •11. Conducerca centralizata
- •In plan general, amenintarile la adresa securitatii persoanei sunt:
- •In activitatea sa serviciul de securitate se conduce de urmatoarele acte interne:
- •In activitatea practica toate masurile privind utilizarea mijloacelor tehnice se impart in trei grupuri:
- •In asemenea cazuri de conlucrare, serviciului de securitate de la obiectul concret al misiunii II revin urmatoarele sarcini:
- •In contextul dat, principalele cai de realizare a politicii de asigurare a securitdtii informationale in sferele de activitate, enumerate mai sus, sunt:
- •In cadrul acestor cai de realizare a politicii tehnice de asigurare a securitatii informationale se impun urmatoarele masuri:
- •Instruirea aspirantilor la functii, inainte de a li se permite accesul la Iocul de munca, presupune:
- •Incetarea relatiilor diplomatice are loc prin ruperea lor din initiativa unuia dintre state, care o comunica celuilalt stat.
- •1. Crearea si intrarea in functie a reprezentantei diplomatice
- •Intre categoriile de misiuni si clasa (sau rangul) sefului de misiune exista o stransa legatura.
- •1) Misiuni diplomatice permanente de tip clasic
- •3. Functiile misiunii diplomatice:
- •In indeplinirea functiilor sale, reprezentanta diplomatica are anumite obligatii fata de statul pe teritoriu caruia isi desfasoara activitatea (art. 4 din Conventia de la Viena), si anume:
- •4. Structura misiunii diplomatice
- •In sens larg cuprinde totalitatea agentilor diplomatici, impreuna cu membrii familiei lor aflati pe teritoriul statului de resedinta.
- •In sens restrans din corpul diplomatic fac parte numai sefii reprezentantelor diplomatice.
- •1. Aspecte generale privind securitatea serviciului diplomatic
- •2. Securitatea personalului misiunii diplomatice
- •3. Securitatea informaţională a serviciului diplomatic
- •In cele ce urmeaza sunt prezentate, in sinteza, o serie de sfaturi utile pentru protectia personala si a familiei, rezultate din experienta in materie a unor specialisti din tara si strainatate.
- •In cazul in care va confruntati cu probleme de genul celor enumerate anterior sau cu orice alte aspecte care apreciati ca prezinta pericol, informati in detaliu conducerea misiunii diplomatice.
- •In general, eventualii vizitatori trebuie sfatuiti sa revina in timpul orelor de program la sediul misiunii diplomatice.
- •In masura posibilului, autoturismul trebuie tinut intr-un garaj incuiat, la care sa puteti ajunge cu usurinta.
- •Inainte de a demara, verificati daca portbagajul este inchis, uitati-va cu atentie la bancheta din spate.
- •In mijloacele de transport in comun, gentile (posetele) se vor tine strans si daca este aglomeratie, in brate.
- •Instruiti membrii familiei asupra celor de mai sus. Ei nu trebuie sa deschida asemenea scrisori si pachete in absenta dumneavoastra.
- •Inviolabilitatea misiunii diplomatice
- •1. Considerații introductive
- •1.1 Noțiune
- •Inviolabilitatea, denumită şi „imunitate de constrângere”, constituie cel mai vechi privilegiu diplomatic, fiind cunoscută încă din antichitate.
- •2.1 Inviolabilitatea sediului misiunii diplomatice
- •2.2 Inviolabilitatea bunurilor misiunii diplomatice
- •Iată câteva ipoteze de examinat.
- •2.3 Inviolabilitatea arhivelor misiunii diplomatice și inviolabilitatea corespondenței
- •3. Inviolabilitatea personalului misiunii diplomatice
- •3.1 Inviolabilitatea personală a agentului diplomatic și a personalului administrativ și tehnic
- •3.2 Inviolabilitatea reședinței agentului diplomatic
- •In categoria personalului diplomatic sunt inclusi, de asemenea, atasatii militari si adjunctii acestora, precum si referentii de specialitate .
- •In acest cadru legal si, totodata, pe baza regulilor rezultate din practica altor state, personalul din serviciul diplomatic al rm are urmatoarele obligatii concrete:
- •I) sa aiba, in toate imprejurarile, o comportare demna si corecta, o tinuta ireprosabila;
- •Iată câteva indicii ale unor intenţii privind posibilul interes al unor servicii secrete străine faţă de persoana ta:
- •Infrastructurilor din domeniul fiscal, determinând scăderea valorilor pe care ar fi trebuit să le încaseze potrivit legii.
- •Importurilor şi exporturilor, prin licenţele eliberate, statul determină creşterea infracţiunilor legate de acestea.
- •In scopul protejarii personale si unei posibile preintimpinari a unui act terrorist fiecare trebuie sa cunoasca urmatorele reguli,la care se cere o reactive adecvata.
- •Inceputul secolului XXI ramine caracterizat de fenomene, care acced din trecut si ramin bine evidentiate la etapa contemporana. Societate ramine bolnava de fenomenul extremismului.
- •Va fi o nouă zi și un nou atac:
- •Ipostaze ale extremismului politic
Ipostaze ale extremismului politic
Regimurile democrate tolereaza asemenea manifestari. Nu lipsesc nici contrareactiile partidelor constitutionale. Nicaieri nu se ajunge insa la interzicerea extremismului. Formularea unui enunt riguros si satisfacator care sa confirme sau nu necesitatea extremismului politic in democratie este riscanta. Se pot emite diverse ipoteze de lucru. Una ar fi ca democratia, asemenea oricarei realitati sociale, este profund contradictorie. Sistem politic construit pe pluralism si libertatea de expresie, el permite si miscari sau organizatii politice aflate la limita constitutionalismului. Atita timp cit ele nu sint direct indreptate impotriva statului de drept. Numai ca, nu de putine ori, tocmai aceasta toleranta institutionala a adus clasa politica in situatia de a se vedea dominata de partide extremiste. Democratia a cedat in fata dictaturii, iar faptul daca ea a opus sau nu rezistenta la asaltul extremismului, respectiv maniera mai mult sau mai putin eroica in care a abdicat reprezinta o chestiune secundara. Pratic, nu exista reglementari politice pentru a impiedica politicile aventuriste, pentru a delegitima reactii politice irationale, arbitrare, intolerante. In cele din urma vointa politica majoritara statueaza pozitia si rolul extremismului in politica.
Ajungem astfel la o alta ipoteza, aceea a rolului covirsitor pe care il are actorul politic. Reactia institutiilor si deciziile politice sint conditionate de vointa politica a guvernantilor, a majoritatii parlamentare sau a liderilor. De aceea, acceptarea sau respingerea unor atitudini politice depinde in mare masura de judecata politicienilor. Adeseori pentru a-si face o imagine mai buna, partide politice democrate tolereaza actiuni cu caracter extremist. Astfel, manifestari nationaliste sau discriminatorii fata de minoritari, care pot fi prezente ca situatii particulare la aceste partide, sint trasaturi ingrosate, definitorii ale organizatiilor politice radicale. Opinia publica se concentreaza inspre amendarea acestora din urma. Acest tip de comportament de incurajare din partea unor formatiuni politice pluraliste, este facilitat si de absenta unei contrareactii la extremisme din partea societatii civile.
O alta conjunctura favorizanta pentru reactii politice extremiste poate fi aceea a acumularii de nemultumiri sociale pe fondul unor crize ale cresterii capitalismului. In aceasta situatie, nationalismul, rasismul, antisemitismul, fundamentalismele religioase pot actiona ca „paratrasnet“, ca modalitati facile de defulare a frustrarilor masei prin tehnica „tapului ispasitor“. Mesajele politice incitatoare, care se sprijina pe o legatura cauzala directa intre imigranti si cresterea somajului sau a delicventei si criminalitatii urbane au mari sanse de a fi impartasite de indivizi si grupuri sociale aflate in precaritate.
Guvernele, partidele politice parlamentare au impresia ca asa obtin un interval de respiro, in care pot incerca sa restabileasca echilibrul functional al societatii. In astfel de situatii, strategia care sta la baza acceptarii, in anumite doze, a extremismului este aceea ca „dintre doua rele, mai bine raul mai mic“. Politicienii apreciaza ca mai avantajos, mai usor de monitorizat actiunile extreme la lumina zilei, chiar si in parlament, decit desfasurarea lor in conditiile greu previzibile ale ilegalitatii. Numai ca tolerarea unor asemenea practici de manipulare a electoratului, prin distragerea atentiei de la problemele reale si canalizarea energiilor sociale inspre false solutii, este deosebit de periculoasa pentru democratie. Formatiuni politice extremiste pot ajunge in parlament si, de ce nu, in coalitii guvernamentale.
Si totusi realitatea ramine una contradictorie, iar participarea la guvernare a extremistilor reprezinta o cedare a societatii liberale de la canoanele care o legitimeaza. Aceasta flexibilitate a guvernarilor democrate, permisivitatea limitelor pentru manifestari extremiste reprezinta un risc asumat al sistemelor politice moderne. Uneori insa costurile depasesc pragmatismul sau calculul politic care permit ascensiunea miscarilor politice radicale.
Termenul de extremă dreaptă este, de obicei, considerat ca fiind jignitor, fiind folosit de adversarii politici.
Mișcările de extremă dreapta sunt deseori caracterizate printr-o puternică formă de naționalism și / sau de rasism. Caracteristici comune ale extremismului de dreapta sunt următoarele:
• În principiu, rasele de oameni nu sunt considerate echivalente;
• Diferențele culturale sunt mai importante decât diferențele sociale;
• Drepturile omului nu sunt universal valabile;
• Propriile puncte de vedere nu pot fi puse îm aplicare (lipsește dreptul libertății de opinie);
• Unele structuri democratice lipsesc;
• Conducerea cu mână forte este văzută ca o modalitate mai bună de guvernare decât democrația.