- •Iata de ce, si Republica Moldova, la fel ca si celelalte noi state, promoveaza insistent Iinia spre asigurarea securitatii si stabilitatii.
- •5.Ameninfari in sfera relatiilor sociale:
- •6. Pericole in sfera internationala (actiuni ale altor state ce dauneaza consolidarii tarii noastre ):
- •7. Ameniniari in sfera apararii:
- •Ideea unificării continentului European în cadrul unei singure entităţi are o îndelungată tradiţie.
- •In decembrie 1994, cu prilejul reuniunii la nivel înalt de la Budapesta, csce s-a transformat în osce, stabilindu-şi sediul la Viena.
- •Iniţiativa Cooperării Economice a Mării Negre (cemn) a fost lansată oficial, prin semnarea Declaraţiei de la Istanbul, la 25 iunie 1992.
- •In cadrul Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova prioritar se activeaza in urmatoarele domeni.
- •I) să acţioneze în vederea asigurării securităţii instituţiilor Republicii Moldova situate pe teritoriul altor state şi a cetăţenilor republicii angajaţi în aceste instituţii;
- •X) să asigure, în limita competenţei lor, protecţia împotriva divulgării informaţiilor privind sprijinul acordat în mod acoperit de către cetăţeni.
- •I) să exercite observarea operativă, în mod deschis sau acoperit, inclusiv cu mijloace tehnice speciale, pentru a descoperi şi a documenta faptele şi indiciile infracţiunilor;
- •1. Organizarea si functionarea sistemului de securitate.
- •1. Complexitatea:
- •6. Temeinicia
- •7. Rentabilitatea
- •8. Specializarea
- •9. Interactiunea si coordonarea
- •10. Perfectionarea
- •11. Conducerca centralizata
- •In plan general, amenintarile la adresa securitatii persoanei sunt:
- •In activitatea sa serviciul de securitate se conduce de urmatoarele acte interne:
- •In activitatea practica toate masurile privind utilizarea mijloacelor tehnice se impart in trei grupuri:
- •In asemenea cazuri de conlucrare, serviciului de securitate de la obiectul concret al misiunii II revin urmatoarele sarcini:
- •In contextul dat, principalele cai de realizare a politicii de asigurare a securitdtii informationale in sferele de activitate, enumerate mai sus, sunt:
- •In cadrul acestor cai de realizare a politicii tehnice de asigurare a securitatii informationale se impun urmatoarele masuri:
- •Instruirea aspirantilor la functii, inainte de a li se permite accesul la Iocul de munca, presupune:
- •Incetarea relatiilor diplomatice are loc prin ruperea lor din initiativa unuia dintre state, care o comunica celuilalt stat.
- •1. Crearea si intrarea in functie a reprezentantei diplomatice
- •Intre categoriile de misiuni si clasa (sau rangul) sefului de misiune exista o stransa legatura.
- •1) Misiuni diplomatice permanente de tip clasic
- •3. Functiile misiunii diplomatice:
- •In indeplinirea functiilor sale, reprezentanta diplomatica are anumite obligatii fata de statul pe teritoriu caruia isi desfasoara activitatea (art. 4 din Conventia de la Viena), si anume:
- •4. Structura misiunii diplomatice
- •In sens larg cuprinde totalitatea agentilor diplomatici, impreuna cu membrii familiei lor aflati pe teritoriul statului de resedinta.
- •In sens restrans din corpul diplomatic fac parte numai sefii reprezentantelor diplomatice.
- •1. Aspecte generale privind securitatea serviciului diplomatic
- •2. Securitatea personalului misiunii diplomatice
- •3. Securitatea informaţională a serviciului diplomatic
- •In cele ce urmeaza sunt prezentate, in sinteza, o serie de sfaturi utile pentru protectia personala si a familiei, rezultate din experienta in materie a unor specialisti din tara si strainatate.
- •In cazul in care va confruntati cu probleme de genul celor enumerate anterior sau cu orice alte aspecte care apreciati ca prezinta pericol, informati in detaliu conducerea misiunii diplomatice.
- •In general, eventualii vizitatori trebuie sfatuiti sa revina in timpul orelor de program la sediul misiunii diplomatice.
- •In masura posibilului, autoturismul trebuie tinut intr-un garaj incuiat, la care sa puteti ajunge cu usurinta.
- •Inainte de a demara, verificati daca portbagajul este inchis, uitati-va cu atentie la bancheta din spate.
- •In mijloacele de transport in comun, gentile (posetele) se vor tine strans si daca este aglomeratie, in brate.
- •Instruiti membrii familiei asupra celor de mai sus. Ei nu trebuie sa deschida asemenea scrisori si pachete in absenta dumneavoastra.
- •Inviolabilitatea misiunii diplomatice
- •1. Considerații introductive
- •1.1 Noțiune
- •Inviolabilitatea, denumită şi „imunitate de constrângere”, constituie cel mai vechi privilegiu diplomatic, fiind cunoscută încă din antichitate.
- •2.1 Inviolabilitatea sediului misiunii diplomatice
- •2.2 Inviolabilitatea bunurilor misiunii diplomatice
- •Iată câteva ipoteze de examinat.
- •2.3 Inviolabilitatea arhivelor misiunii diplomatice și inviolabilitatea corespondenței
- •3. Inviolabilitatea personalului misiunii diplomatice
- •3.1 Inviolabilitatea personală a agentului diplomatic și a personalului administrativ și tehnic
- •3.2 Inviolabilitatea reședinței agentului diplomatic
- •In categoria personalului diplomatic sunt inclusi, de asemenea, atasatii militari si adjunctii acestora, precum si referentii de specialitate .
- •In acest cadru legal si, totodata, pe baza regulilor rezultate din practica altor state, personalul din serviciul diplomatic al rm are urmatoarele obligatii concrete:
- •I) sa aiba, in toate imprejurarile, o comportare demna si corecta, o tinuta ireprosabila;
- •Iată câteva indicii ale unor intenţii privind posibilul interes al unor servicii secrete străine faţă de persoana ta:
- •Infrastructurilor din domeniul fiscal, determinând scăderea valorilor pe care ar fi trebuit să le încaseze potrivit legii.
- •Importurilor şi exporturilor, prin licenţele eliberate, statul determină creşterea infracţiunilor legate de acestea.
- •In scopul protejarii personale si unei posibile preintimpinari a unui act terrorist fiecare trebuie sa cunoasca urmatorele reguli,la care se cere o reactive adecvata.
- •Inceputul secolului XXI ramine caracterizat de fenomene, care acced din trecut si ramin bine evidentiate la etapa contemporana. Societate ramine bolnava de fenomenul extremismului.
- •Va fi o nouă zi și un nou atac:
- •Ipostaze ale extremismului politic
3. Inviolabilitatea personalului misiunii diplomatice
3.1 Inviolabilitatea personală a agentului diplomatic și a personalului administrativ și tehnic
Principala imunitate de care beneficiază agentul diplomatic este inviolabilitatea personală.
Philippe Cahier constata, pe bună dreptate, că „deşi caracterul sacru al diplomatului a dispărut, nu este mai puţin adevărat că el nu-şi poate îndeplini liber sarcinile, dacă trăieşte sub ameninţarea că va putea fi arestat”. Cahier citează cazul ambasadorului rus Matveiev, arestat la Londra pentru neplata unor datorii. Regina Ana a trimis ţarului un emisar special pentru a cere scuze şi a promulgat legea internă privind inviolabilitatea diplomaţilor străini.
Aşadar, temeiul inviolabilităţii nu poate fi altul decât asigurarea îndeplinirii funcţiilor oficiale, aşa cum subliniază şi Preambulul Convenţiei de la Viena din 1961. Potrivit art. 29 al Convenţiei diplomatice: „Persoana agentului diplomatic este inviolabilă. El nu poate fi supus nici unei forme de arest sau detenţiune. Statul acreditar îl tratează cu respectul care i se cuvine şi ia toate măsurile corespunzătoare pentru a împiedica orice atingere adusă persoanei, libertăţii şi demnităţii sale”.
Rezultă că inviolabilitatea priveşte două aspecte:
a) Interdicţia autorităţilor statului acreditar de a exercita orice act de coerciţiune asupra persoanei agentului diplomatic;
b) Obligaţia statului acreditar de a impune autorităţilor sale să trateze agentul diplomatic cu respectul cuvenit şi să-i asigure respectul libertăţii, demnităţii etc., inclusiv ca acestea să nu fie lezate chiar de particulari.
Inviolabilitatea personală a agentului diplomatic este absolută; majoritatea statelor au consemnat această măsură în legislaţiile lor interne. Comisia de Drept Internaţional a precizat, însă, că acest drept este absolut, dar că statul acreditar poate lua măsuri „care să împiedice comiterea de crime sau delicte” şi, continuăm noi, fără a dispune măsuri de limitare a libertăţii personale prin arest sau detenţiune.
Continuând ideea referitoare la dreptul statului de a expulza un diplomat, considerăm că, potrivit art. 9 din Convenţia diplomatică din 1961, misiunea unui agent diplomatic încetează dacă statul acreditar l-a declarat „persona non grata” şi statul acreditant nu l-a rechemat într-un termen rezonabil acordat, potrivit art. 39, paragraful 2 din Convenţie, de către statul acreditar. Expulzarea, prin urmare, este interzisă „manu militari” atâta timp cât diplomatul este în funcţie; ea este admisă când el a încetat a mai fi considerat că îndeplineşte atribuţiile oficiale la misiunea diplomatică respectivă. Potrivit art. 32 al Convenţiei de la Viena „statul acreditant poate renunţa la imunitatea de jurisdicţie a agenţilor diplomatici şi a persoanelor care beneficiază de imunitate în baza art. 37”. Observăm că art. 29 prevede inviolabilitatea, iar art. 37, imunitatea. Rezultă că imunitatea personală a agentului diplomatic este absolută şi nici chiar statul acreditant, care poate fi de acord cu o judecată a agentului său în statul acreditar nu poate renunţa la ea şi să accepte ca acesta să fie arestat în statul acreditar.
Care este situaţia bunurilor unui agent diplomatic? Desigur, corespondenţa diplomatului, bunurile sale mobile, salariul, conturile bancare etc. sunt tot atâtea mijloace de a asigura îndeplinirea funcţiilor sale. În anul 1926 Guvernul Elveţiei, la o întrebare a Naţiunilor Unite, răspundea în acest sens, invocând practica statelor şi făcând observaţia că ar putea fi sesizabile unele bunuri pe care le posedă diplomatul, cu titlu particular, în statul acreditar. Anumite bunuri pot fi urmărite. Este cazul prevăzut la art. 30, paragraful 3 al Convenţiei de la Viena – bunurile asupra cărora agentul poate fi chemat în judecată în statul acreditar, beneficiind de imunitate de jurisdicţie civilă.
Al doilea aspect al inviolabilităţii este obligaţia statului acreditar de a lua măsuri generale ca valorile personale ale agentului diplomatic (libertatea, demnitatea etc.) să nu fie atinse, sub nicio formă, de autorităţi sau de particulari. Aceste obligaţii se asigură prin luarea unor măsuri de protecţie specială, ale cărei forme sunt lăsate la latitudinea statului acreditar. Dacă se solicită o formă anume de protecţie, de exemplu – paza militară, statul care o solicită o face contra retribuţie sau plată a serviciilor speciale prestate. Există o obligaţie a statului acreditar de a lua măsuri ca împotriva unei misiuni diplomatice să nu se exercite presiuni, ca în rândul populaţiei locale să nu se creeze o stare de spirit care ar împiedica exercitarea misiunii? Răspunsul este afirmativ şi în multe legi penale se prevăd sancţiuni împotriva celor care ar acţiona în public ultragiind un şef de misiune sau discreditându-l altfel.
Membrii personalului administrativ şi tehnic al unei misiuni diplomatice beneficiază “dacă nu sunt cetăţeni ai statului acreditar sau dacă nu îşi au reşedinţa permanentă în acest stat, de privilegiile şi imunităţile acordate, menţionată la paragraful 1, art.31 nu se aplică actelor îndeplinite în afara exercitării funcţiilor lor” (art. 37 al Convenţiei diplomatice).
Rezultă că aceştia beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală absolută şi de imunitate de constrângere, care este inviolabilitatea penală însă, pot fi urmăriţi în bunurile lor, pentru acte îndeplinite în afara atribuţiilor oficiale (chemaţi în judecată civilă pentru neplata unor comenzi de bunuri, pentru neonorarea unor obligaţii contractuale etc.). Totuşi, se consideră că salariile acestei categorii de personal sunt neurmăribile, constituind mijlocul de îndeplinire a sarcinilor aferente.