Distrofiile, apoptoza, necroza

1) Cauzele generale ale distrofiilor celulare prin deficit de energie:

a) hipoxii generale

b) inaniţie

c) avitaminoze

d) intensificarea catabolismului în stres cronic

e) stresul acut

?2) Cauzele locale ale distrofiilor celulare prin deficit de energie:

a) ischemia

b) hipotrofia tisulară

c) hipoperfuzia organului

d) hiperemia arterială

e) hiperemia venoasă

3) Cauzele intracelulare ale distrofiilor prin deficit de energie:

a) dereglarea fosforilării oxidative şi sintezei de ATP

b) dereglarea proceselor oxidative

c) dereglarea transportului transmembranar de electroliţi

d) dereglarea transportului intracelular de fosfaţi macroergici

e) dereglarea glicogenogenezei celulare

4) Patogenia distrofiilor celulare congenitale:

a) deficitul ereditar de glucozo-6-fosfatază - imposibilitatea glicogenolizei - acumularea glicogenului în celulă - distrofie celulară

b) deficitul ereditar al glicogenfosforilazei musculare - acumularea glicogenului în muşchii striaţi - distrofie celulară

c) deficitul ereditar al fosforilazei hepatice - acumularea glicogenului în hepatocite - distrofie celulară

d) deficitul ereditar al lipazei - acumularea lipidelor în adipocite - distrofie celulaară

e) deficitul ereditar al alfa-glucozidazei lizozomale - acumularea glicogenului în lizozomi - distrofie celulaară

5) Manifestările nespecifice ale distrofiilor celulare:

a) intumescenţa mitocondriilor

b) reducerea reticulului endoplasmatic

c) leziunile membranei citoplasmatice

d) distrucţia ribozomilor

e) depuneri excesive de glicogen

6) Manifestările specifice ale distrofiilor celulare:

a) depuneri excesive de glicogen

b) depuneri excesive de lipide

c) vacuolizarea citoplasmei

d) depuneri excesive de proteine anomale

e) intumescenţa mitocondriilor

7) Caracteristica disproteinozelor parenchimatoase:

a) hiperhidratarea celulei

b) infiltraţia celulei cu proteine de provenienţă extracelulară

c) acumularea în celulă a proteinelor anomale sintetizate de însăşi celula

d) acumulări excesive de proteine în spaţiile intercelulare

e) decompoziţia proteinelor intracelulare

8) Caracterictica dislipidozelor parenchimatoase:

a) acumularea lipidelor normale în ţesutul adipos

b) acumularea surplusului de lipide normale în ficat

c) acumularea lipidelor normale în spaţiul interstiţial

d) acumularea lipidelor structural modificate în celulele parenchimatoase

e) acumularea lipidelor anomale în spaţiul interstiţial

9) Organele supuse mai frecvent distrofiei lipidice:

a) ficatul

b) cordul

c) rinichii

d) creierul

e) glandele sexuale

10) Etiologia dislipidozelor parenchimatoase:

a) hiperlipidemia alimentară

b) hiperlipidemia de transport

c) hiperlipidemia de retenţie

d) hiperinsulinismul

e) defect enzimatic ereditar

?11) Patogenia dislipidozelor parenchimatoase:

a) hiperlipidemia plus incapacitatea celulei de a cataboliza surplusul de lipide

b) insuficienţa enzimelor lipolitice celulare şi incapacitatea celulei de a cataboliza lipidele

c) incapacitatea celulei de a sintetiza fosfolipide, lipoproteine

d) hipersecreţia insulinei

e) sinteza în celulă de lipide anomale şi incapacitatea celulei de a le cataboliza

12) Factorii patogenetici ai lipodistrofiei ficatului:

a) hiperlipidemia

b) afecţiunile primare ale hepatocitelor şi incapacitatea de a cataboliza grăsimile

c) sinteza abundentă a corpilor cetonici

d) deficienţa proteică şi incapacitatea de a sintetiza fosfolipide şi lipoproteine

e) enzimopatii congenitale

13) În ce stări se întâlneşte distrofia lipidică a ficatului:

a) intoxicaţii

b) hepatite

c) diabetul zaharat

d) hiperglicemiile alimentare persistente

e) inaniţia

14) Consecinţele distrofiilor:

a) necroza

b) apoptoza

c) inflamaţie

d) sclerozare

e) edem interstiţial

15) Apoptoza reprezintă:

a) moartea surplusului populaţiei de celule

b) moartea accidentală a celulei

c) reglarea involuţională a populaţiei celulare

d) involuţia normală a organului

e) moartea celuleor cu leziuni irecuperabile

16) Care din exemplele enumerate reprezintă apoptoza:

a) involuţia miometriului după parturiţie

b) infarctul miocardic

c) involuţia timusului cu vârsta

?d) moartea limfocitelor sub acţiunea glucocorticoizilor

e) involuţia muşchilor scheletici la repaus fizic

17) Apoptozei sunt supuse:

a) celule cu mutaţii neviabile

b) celulele cu mutaţii cancerigene

c) celulele infectate cu viruşi

d) celulele organului ischemiat

e) celule cu leziuni ireparabile

18) Caracteristica morţii fiziologice a celulei:

a) survine odată cu moartea fiziologică a organismulu

b) survine la epuizarea potenţialului genetic al celulei

c) este moartea unei singure celule

d) moartea concomitentă a populaţiei de celule

e) conduce la inflamţia ţesuturilor adiacente

19) Semnalele pozitive de iniţiere a apoptozei:

a) leziunile celulare irecuperabile de diferită etiologie

b) prolactina pentru glanda mamară

c) glucocrticoizii pentru limfocite

d) testosteronul pentru prostată

e) estrogenele pentru endometriu

20) Semnalele negative de iniţiere a apoptozei:

a) lipsa factorilor de creştere

b) lipsa testosteronului pentru prostată

c) lipsa estrogenelor pentru endometriu

d) lipsa corticoizilor pentru timus

e) lipsa prolactinei pentru glanda mamară

21) Manifestările apoptozei în perioada de iniţiere:

a) dezorganizarea structurilor de comunicare intercelulară şi izolarea de celulele limitrofe

b) condensarea citoplasmei

c) condensarea nucleului

d) dezintegrarea celulei

e) păstrarea integrităţii celulei

22) Manifestările apoptozei în perioada medie:

a) vacuolizarea celulei

b) fragmentarea celulei cu formarea de convoluţii citoplasmatice

c) fragmentarea nucleului cu formarea de convoluţii

d) dezintegrarea corpilor apoptotici

e) formarea de corpi aapoptoticci

23) Manifestările apoptozei în perioada finală:

a) fagocitoza corpilor apoptotici

b) dezintegrarea extracelulară corpilor apoptotici cu eliminarea componenţilor biochimici

c) dezintegrarea corpilor apoptotic în interiorul fagociţilor

d) degradarea componenţilor biochimici ai corpilor apoptotici de către ficat

e) excreţia componenţilor biochimici ai corpilor apoptotici de către rinichi

24) Consecinţele apoptozei:

a) inflamaţie

b) hiperenzimemie

c) hiperkaliemie

d) homeostazia populaţiei celulare

e) dishomeostazii integrale

25) Consecinţele necrozei:

a) inflamaţie

b) hiperenzimemie

c) necroza celulei se finisează fără inflamaţia organului de reşedinţă

d) hiperkaliemie

e) homeostazia populaţiei celulare

26) Condiţiile necesare pentru desfăşurarea apoptozei:

a) păstrarea potenţialului energetic celular

b) funcţionarea normală a pompelor membranare

c) epuizarea potenţialului energetic celular

d) păstrarea integrităţii corpilor apoptotici

e) dezintegrarea corpilor apoptotici în fragmente accesibile pentru fagocitoză

27) Consecinţele apoptozei bioologic nejustificate:

a) reducerea progresivă a populaţiei celulare

b) inflamaţia organului de reşedinţă

c) atrofia organului cu insuficienţa funcţională

d) distrofia parenchimatoasă a organului de reşedinţă

e) hipersplenismul şi hepatomegalia funcţională

28) Ce se întâmplă în cazul în care celula nu răspunde cu apoptoză la stimulii tanatogeni?

a) creşterea tumorii maligne dintr-o celulă cancerizată

b) creşterea populaţiei de celule mutante

c) multiplicarea virusului cu infectarea altor celule

d) organele devin "imortele" crescвnd exagerat

e) apariţia de antigene non-self şi declanşarea de boli autoalegrice

29) Necroza este:

a) moartea celulelor după moartea organismului

b) moartea celulei la acţiunea factorilor patogeni

c) moartea celulei la epuizarea potenţialului genetic

d) moartea celulei la epuizarea potenţialului funcţional

e) moartea celulei în procesul involuţiei organismului

30) Perioadele necrozei celulare:

a) prenecroza

b) perioada de murire

c) perioada morţii

d) perioada post-mortem

e) perioada autolizei celulare

31) Patogenia necrozei la afectarea membranei citoplasmatice:

a) dereglarea funcţiei de transport transmembranar

b) permeabilitatea neselectivă şi necontrolată a membranei citoplasmatice

c) pătrunderea sodiului în celulă şi ieşirea potasiului

d) exocitoza organitelor celulare

e) intumescenţa celulei şi a organitelor celulare

32) Patogenia necrozei la afectarea mitocondriilor:

a) dereglarea proceselor de oxidare a substanţelor nutritive

b) dereglarea proceselor de fosforilare oxidativă

c) deficitul de energie

d) dereglarea proceselor de energogeneză glicolitică

e) surplusul de ADP în mitocondrii

33) Rolul patogenetic în necrobioză a radicalilor liberi:

a) peroxidarea lipidelor membranare

b) peroxidarea enzimelor tiolice

c) intumescenţa celulară

d) peroxidarea ADN

e) peroxidarea cationilor

34) Modificarea şi rolul patogenetic în necrobioză a calciului intracelular:

a) în necrobioză are loc creşterea calciului în hialoplasmă

b) în necrobioză are loc creşterea calciului în reticulul endoplasmatic

c) calciul inhibă fosfolipazele, endonucleazele, ATP-azele, proteinazele celulare

d) calciul activizează fosfolipazele, endonucleazele, ATP-azele, proteinazele celualre

e) calciul induce calcificarea celulelor

35) Rolul patogenetic în necrobioză a hipoxiei:

a) resinteza insuficientă a ATP

b) consumul exagerat de ATP

c) dereglarea activităţii pompelor ionice membranare

d) dereglarea activităţii canalelor ionice membranare

e) reducerea potenţialului de repaus

36) Rolul patogenetic în necrobioză a deficitului de ATP:

a) creşterea concentraţiei de AMP

b) creşterea concentraţiei de ADP

c) ADP intensifică glicogenoliza şi conduce la acidoză celulară

d) AMP intensifică glicogenoliza şi conduce la acidoză celulară

?e) Creşterea concentraţiei de fosfor anorganic

?37) Rolul patogenetic în necrobioză al alterării mitocondriilor:

a) deficienţa de energie

b) ieşirea calciului în hialoplasmă

c) ieşirea potasiului în hialoplasmă

d) ieşirea în citoplaasmă a enzimelor mitocondriale glicolitice

e) activizarea proceselor anaerobe cu acidoza celulară

38) Manifestările necrozei celulare:

a) intumescenţa citoplasmei

b) intumescenţa mitocondriilor

c) plasmorexia

d) fragmentarea citoplasmei cu formarea de corpi apoptotici

e) cariorexia

39) Procesele postnecrotice:

a) autoliza celulelor necrotizate

b) descompunerea reziduurilor celulare în patul sanguin cu excreţia prodiuselor necrotice

c) fagocitoza reziduurilor celulare de către macrofagi

d) excreţia şi descompunerea reziduurilor celulare în tractul digestiv

e) descompunerea reziduurilor celulare în fagociţi cu digerarea şi reutilizarea produselor

40) Consecinţele locale ale necrozei:

a) inflamaţia

b) demarcaţia

c) incapsularea

d) infiltraţia cu leucocite, macrofagi

e) rezorbţia produselor necrozei în sânge

41) Consecinţele generale ale necrozei:

?a) enzimemia

b) hipercalciemia

c) toxemia

d) febra

e) reacţia fazei acute

42) La ce nivel are loc regenerarea în organismul uman?

a) la nivel molecular

b) la nivelul organitelor celulare

c) la nivel de organ

d) la nivelul celulei

e) la nivel de ţesut

43) Regenerarea fiziologică este:

a) recuperarea celulelor pierdute prin moarte fiziologică

b) recuperarea celulelor pierdute prin suprasolicitări funcţionale şi uzare precoce

c) recuperarea celulelor pierdute în urma necrozei celulare

d) recuperarea pierderilor celulare cu celule neechivalente

e) recuperarea pierderilor celulare cu celule echivalente

44) Regenerarea patologică este:

a) recuperarea celulelor pierdute în urma necrozei celulare

b) recuperarea pierderilor celulare cu celule echivalente

c) restabilirea populaţiei celulare cu celule calitativ modificate

d) recuperarea celulelor pierdute în urma apoptozei

e) restabilirea incompletă a populaţiei celulare cu celule adecvate

45) Care regenerare se numeşte homeostatică:

a) recuperarea sructurilor uzate şi scoase din uz

b) regenerarea iniţiată de suprasolicitarea funcţională a organului de modificarea mediului ambiant

c) regenerarea orientată spre protecţia organului de acţiuni patogene

d) regenerarea iniţiată de suprasolicitarea funcţională a organului într-un proces patologic

e) restabilirea populaţiei de celule în organul afectat de un factor patogen

46) Care regenerare se numeşte adaptativă:

a) regenerarea iniţiată de suprasolicitarea funcţională impusă de condiţiile ambiante

b) recuperarea sructurilor uzate şi scoase din uz

c) regenerarea iniţiată de suprasolicitarea funcţională a organului într-un proces patologic

d) regenerarea orientată spre protecţia organului de acţiuni patogene

e) restabilirea populaţiei de celule în organul afectat de un factor patogen

47) Care regenerare se numeşte compensatorie:

a) recuperarea sructurilor uzate şi scoase din uz

b) regenerarea iniţiată de suprasolicitarea funcţională a organului într-un proces patologic

c) regenerarea iniţiată de suprasolicitarea funcţională impusă de condiţiile ambiante

d) regenerarea orientată spre protecţia organului de acţiuni patogene

e) restabilirea populaţiei de celule în organul afectat de un factor patogen

48) Care regenerare se numeşte protectivă

a) recuperarea sructurilor uzate şi scoase din uz

b) regenerarea iniţiată de suprasolicitarea funcţională a organului impusă de condiţiile ambiante

c) regenerarea orientată spre protecţia organului de acţiuni patogene

d) regenerarea iniţiată de suprasolicitarea funcţională a organului într-un proces patologic

e) restabilirea populaţiei de celule în organul afectat de un factor patogen

49) Care regenerare se numeşte reparativă:

a) recuperarea sructurilor uzate şi scoase din uz

b) regenerarea iniţiată de suprasolicitarea funcţională a organului impusă de condiţiile ambiante

c) regenerarea iniţiată de suprasolicitarea funcţională a organului într-un proces patologic

d) restabilirea populaţiei de celule în organul afectat de un factor patogen

e) regenerarea orientată spre protecţia organului de acţiuni patogene

50) Ce regenerare se numeşte patologică:

a) displazia

b) metaplazia

c) malignizarea

d) sclerozarea

e) anaplazia

51) Hiperplazia este:

a) creşterea masei organului prin mărirea în volum a fiecărei celule fără creşterea populaţiei celulare

b) intensificarea multiplicării celulare cu creşterea populaţiei celulare şi masei organului

c) creşterea masei organului prin mărirea matricei intercelulare

d) creşterea masei organului prin multiplcarea celulelor ţesutului conjunctiv

e) intensificarea multiplicării celulare pentru recuperarea celulelor pierdute fără creşterea populaţiei celulare şi masei organului

52) Hipertrofia este:

?a) creşterea masei organului prin intensificarea multiplicării celulare şi creşterea populaţiei celulare

b) creşterea masei organului prin mărirea matricei intercelulare

?c) creşterea masei organului prin mărirea în volum a fiecărei celule fără creşterea populaţiei celulare

d) creşterea masei organului prin multiplcarea celulelor ţesutului conjunctiv

e) creşterea masei organului prin creşterea populaţiei celulare şi mărirea în