Nozologia generala, dizoxiile, necroza, procese patologice tipice tisulare

1) Fizipatologia generală studiază:

a) Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice în organe şi sisteme

b) Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice tipice

c) Patogenia sindroamelor clinice şi entităţilor nozologice

d) Modificările structurale şi dereglările funcţionale la nivel celular, tisular, sistemic şi integral în procesele patologice tipice

e) Modificările structurale şi dereglările funcţionale în organe şi sisteme în procesele patologice

2) Fiziopatologia specială studiază:

a) Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice tipice

b) Patogenia sindroamelor clinice şi entităţilor nozologice

c) Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice în organe şi sisteme

d) Modificările structurale şi dereglările funcţionale la nivel celular, tisular, sistemic şi integral în procesele patologice tipice

e) Modificările structurale şi dereglările funcţionale în organe şi sisteme în procesele patologice

3) Fiziopatologia clinică studiază:

a) Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice tipice

b) Patogenia sindroamelor clinice şi entităţilor nozologice

c) Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice în organe şi sisteme

d) Modificările structurale şi dereglările funcţionale la nivel celular, tisular, sistemic şi integral în procesele patologice tipice

e) Modificările structurale şi dereglările funcţionale în organe şi sisteme în procesele patologice

4) Etiologia generală este:

a) compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele apariţiei bolii

b) compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele şi condiţiile apariţiei bolii

c) compartimentul fiziopatologiei care studiază condiţiile apariţiei bolii

d) compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele şi condiţiile apariţiei şi evoluţiei bolii

e) compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele şi condiţiile evoluţiei bolii

5) Boala poate fi cauzată de:

a) acţiunea asupra organismului a energiei

b) acţiunea asupra organismului a materiei

c) acţiunea asupra organismului a biocâmpului heterogen

d) acţiunea asupra organismului a informaţiei

e) acţiunea asupra organismului a aurei ostile a altei persoane

6) Cauzele exogene ale bolilor suntL

a) factori mecanici, fizici,chimici şi biologici din mediul ambiant

b) microflora rezidentă în intestin şi în căile respiratorii

c) paraziţi intestinali şi hemoparaziţiL

d) defecte genetice moştenite

e) aberaţii cromozomiale apărute la acţiunea razelor ionizante

7) Cauzele endogene ale bolilor sunt:

a) factori mecanici, fizici,chimici şi biologici din mediul ambiant

b) microflora intestinală şi din căile respiratorii

c) paraziţi intestinali şi hemoparaziţi

d) defecte genetice moştenite

e) aberaţii cromozomiale apărute la acţiunea razelor ionizante

8) Condiţiile necesare pentru apariţia bolii sunt:

a) diferite forme de energie

b) factorii materiali

c) biocâmpul propriu şi biocâmpul heterogen

d) factorii informaţionali

e) interacţiunea dintre aura proprie cu aura ostilă a altei persoane

9) Condiţiile favorabile pentru organism sunt cele care:

a) împiedică acţiunea cauzei şi reţine apariţia bolii

b) favorizează acţiunea cauzei şi apariţia bolii

c) diminuează rezistenţa organismului

d) amplifică rezistenţa organismului

e) genotipul defectuos

10) Condiţiile nefavorabile pentru organism sunt cele care:

a) favorizează acţiunea cauzei şi apariţia bolii

b) împiedică acţiunea cauzei şi rezine apariţia bolii

c) amplifică rezistenţa organismului

d) diminuează rezistenţa organismului

e) genotipul defectuos

11) Condiţiile exogene sunt:

a) factorii ecologici

b) factorii climaterici

c) factorii microclimaterici la domiciliu, locul de lucru

d) constituţia, reactivitatea şi rezistenţa organismului

e) microclima psihologică în familie şi colectivele de lucru

12) Condiţiile endogene sunt:

a) factorii ecologici

b) factorii climaterici

c) factorii microclimaterici

d) constituţia, reactivitatea şi rezistenţa organismului

e) microclimatul psihologic în familie şi colectivele de lucru

13) Rolul cauzei în apariţia bolii:

a) determină posibilitatea apariţiei bolii

b) detremină momentul apariţiei bolii

c) determină specificul bolii

d) împiedică apariţia bolii

e) accelerează apariţia bolii

14) Rolul condiţiilor în apariţia bolii:

a) determină posibilitatea apariţiei boliiL

b) determină specificul bolii

c) împiedică apariţia bolii

d) detremină momentul apariţiei bolii

e) accelerează apariţia bolii

15) Rolul cauzei în evoluţia bolii:

a) cauza are rol declanşator, iar ulterior boala se dezvoltă în virtutea legilor proprii

b) cauza are rol decisiv pe tot parcursul bolii determinând toate manifestările acesteea

c) în toate bolile cauza provoacă doar leziunile primare, iar dezvoltarea ulterioară decurge sub acţiunea factorilor patogenetici

d) cauza este prezentă pe tot parcursul bolii iar rolul ei poate fi decisiv în unele stadii şi minim în alte stadii

e) în toate bolile după debut prezenţa cauzei nu este obligatorie

16) Leziunea reprezintă:

a) dereglările funcţionale la orice nivel de organizare a organismului

b) combinaţie de modificări structurale şi dereglări funcţionale la orice nivel de organizare a organismului

c) modificările structurale la orice nivel de organizare a organismului

d) dishomeostazii structurale, biochimice şi funcţionale la orice nivel de organizare a organismului

e) dereglări persistente şi irecuperabile ale homeostaziei structurale, biochimice şi funcţionale

17) Căile de generalizare a leziunilor locale:

a) neurogenă

b) umorală

c) prin continuitate

d) prin intermediul câmpului biologic

e) funcţională

18) Localizarea leziunilor generale depinde de:

a) sensibilitatea diferită a structurilor organismului faţă de factorul nociv

b) calea de excreţie a substanţelor toxice din organism

c) afinitatea (tropismul) factorului patogen faţă de structurile organismului

d) intensitatea acţiunii factorului patogen

e) microecologia favorabilă pentru factorii biologici

19) Variantele posibile ale interrelaţiilor dintre leziunile generale şi cele locale:

a) există boli cu leziuni în excluzivitate locale

b) există boli cu leziuni în excluzivitate generale

c) doar în unile boli există combinaţie de leziuni locale şi generale

d) orice boala este o integritate de leziuni locale şi generale

e) boala debutează cu leziuni locale sau generale, iar ulterior formează o integritate de leziuni locale şi generale

20) Factorii patogenetici prezintă:

a) efectele acţiunii primei cauze

b) efectele consecutive ale consecinţelor provocate de prima cauză

c) cauza care a provocat boala

d) întreg lanţul de efecte declanşate de acţiunea primei cauze

e) condiţiile care au favorizat acţiunea cauzei bolii

21) Lanţul de cauze - efecte în patogenia bolii prezintă:

a) totalitatea de leziuni оntвlnite pe parcursul bolii

b) totalitatea de verigi cauză-efect de la începutul bolii şi până la rezoluţa acesteea

c) totalitatea de reacţii ale organismului întâlnite pe parcursul bolii

d) totalitatea de leziuni şi reacţii a organismului întâlnite pe parcursul bolii

e) totalitatea de leziuni şi reacţii a organismului legate prin relaţii de cauză-efect întâlnite pe parcursul bolii

22) Veriga principală a patogeniei este:

a) cauza care a provocat boala

b) leziunile provocate de acţina primei cauze

c) factorul patogenetic de care depinde dezvoltarea bolii şi la înlăturarea căruia dispare şi boala

d) leziunile care au provocat nemijlocit moartea organismului

e) factorul patogenetic provocat de acţiunea primei cauze de care depinde dezvoltarea bolii şi la înlăturarea căruia dispare şi boala

23) Terapia etiotropă a bolii este:

a) terapia orientată la înlăturarea din organism a cauzei bolii

b) terapia orientată la înlăturarea leziunilor primare

c) terapia orientată la înlăturarea verigii principale a patogeniei

d) terapia orientată la atenuarea acţiunii patogene a factorului etiologicL

e) imunizarea activă sau pasivă

24) Terapia patogenetică a bolii este:

a) terapia orientată la înlăturarea din organism a cauzei bolii

b) terapia orientată la înlăturarea leziunilor primare

c) terapia orientată la înlăturarea verigii principale a patogeniei

d) terapia orientată la atenuarea acţiunii patogene a factorului etiologic

e) imunizarea activă sau pasivă

25) Terapia simptomatică a bolii este:

a) terapia orientată la înlăturarea leziunilor primare

b) terapia orientată la atenuarea acţiunii patogene a factorului etiologic

c) terapia orientată la înlăturarea verigii principale a patogeniei

d) terapia orientată la înlăturarea dereglărilor care ameninţă viaţa pacientului

e) imunizarea activă sau pasivă

26) Profilaxia specifică a bolii este:

a) profilaxia prin consumul vitaminelor, oligoelementelor

b) profilaxia prin imunizarea activă sau pasivă

c) profilaxia prin "călirea" organismului

d) profilaxia eficace doar pentru o singură boală

e) profilaxia eficace pentru mai multe boli

27) Profilaxia nespecifică a bolii este:

a) profilaxia prin imunizarea activă sau pasivă

b) profilaxia prin consumul vitaminelor, oligoelementelor necesare organismului

c) profilaxia eficace doar pentru o singură boală

d) profilaxia prin "oţelirea" organismului

e) profilaxia eficace pentru mai multe boli

28) Reacţia fiziologică esteL

a) adecvată specificului excitantului

b) corespunde cantitativ intensităţii excitantului

c) este inferioară intensităţii excitantului

d) are caracter homeostatic

e) este superioară intensităţii excitantului

29) Reacţia patologică se caracterizează prin următoarele caractere:

a) corespunde cantitativ intensităţii excitantului

b) nu corespunde specificului excitantului

c) are caracter homeostatic

d) este inferioară intensităţii excitantului

e) este superioară intensităţii excitantului

30)Reacţia normoergică:

a) este adecvată specificului excitantului

b) are caracter homeostaticL

c) corespunde cantitativ intensităţii excitantului

d) este inferioară intensităţii excitantului

e) este superioară intensităţii excitantului

31) Reacţia hipoergică:

a) este adecvată specificului excitantului

b) corespunde cantitativ intensităţii excitantului

c) este inferioară intensităţii excitantului

d) are caracter homeostatic

e) este superioară intensităţii excitantului

32) Reacţia hiperergică:

a) este adecvată specificului excitantului

b) corespunde cantitativ intensităţii excitantului

c) are caracter homeostatic

d) este superioară intensităţii excitantului

e) este inferioară intensităţii excitantului

33) Reacţia adaptativă este:

a) reacţia orientată spre preîntâmpinarea sau atenuarea acţiunii factorului nociv asupra organismului, înlăturarea acestuia din organism

b) reacţia orientată spre supravieţuirea organismului în condiţii noi de existenţă

c) reacţia orientată spre asigurarea homeostaziei funcţiionale dereglată de lezunile unor structuri prin hiperfuncţia altor structuri sinergiste

d) reacţia orientată spre recuperarea defectului structurii şi restabilirii homeostaziei structurale

e) reacţiile orientate spre modificarea genotipului în conformitate cu condiţiile de existenţă

34) Reacţia compensatorie este:

a) reacţia orientată spre supravieţuirea organismului în condiţii noi de existenţă

b) reacţia orientată spre asigurarea homeostaziei funcţiionale în lezunile unor structuri prin hiperfuncţia altor structuri sinergiste

c) reacţia orientată spre preîntâmpinarea sau atenuarea acţiunii factorului nociv asupra organismului, înlăturarea factorului patogen din organism

d) reacţia orientată spre recuperarea defectului structurii şi restabilirii homeostaziei structurale

e) reacţiile orientate spre modificarea genotipului în conformitate cu condiţiile de existenţă

35) Reacţia protectivă este:

a) reacţia orientată spre preîntâmpinarea sau atenuarea acţiunii factorului nociv asupra organismului, înlăturarea factorului patogen din organism

b) reacţia orientată spre supravieţuirea organismului în condiţii noi de existenţă

c) reacţia orientată spre asigurarea homeostaziei funcţiionale în lezunile unor structuri prin hiperfuncţia altor structuri sinergiste

d) reacţia orientată spre recuperarea defectului structurii şi restabilirii homeostaziei structurale

e) reacţiile orientate spre modificarea genotipului în conformitate cu condiţiile de existenţă

36) Reacţia reparativă este:

a) reacţia orientată spre supravieţuirea organismului în condiţii noi de existenţă

b) reacţia orientată spre preîntâmpinarea sau atenuarea acţiunii factorului nociv asupra organismului, înlăturarea factorului patogen din organism

c) reacţia orientată spre recuperarea defectului structurii şi restabilirii homeostaziei structurale

d) reacţia orientată spre asigurarea homeostaziei funcţiionale în lezunile unor structuri prin hiperfuncţia altor structuri sinergiste

e) reacţiile orientate spre modificarea genotipului în conformitate cu condiţiile de existenţă

37) Perioadele tipice ale bolii sunt:

a) latentă

b) prodromală

c) desfăşurării complete a bolii

d) exacerbării

e) rezoluţiei

38) Caracteristica perioadei latente a bolii:

a) lipsa manifestărilor specifice

b) lipsa oricăror manifestări clinice

c) prezenţa manifestărilor nespecifice

d) prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice

e) dispariţia manifestărilor bolii

39) Caracteristica perioadei prodromale a bolii:

a) lipsa manifestărilor specifice

b) lipsa oricăror manifestări

c) prezenza manifestărilor nespecifice

d) prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice

e) dispariţia manifestărilor bolii

40) Caracteristica perioadei desfăşurării complete a bolii:

a) lipsa oricăror manifestări

b) lipsa manifestărilor specifice

c) prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice

d) prezenza manifestărilor nespecifice

e) dispariţia manifestărilor bolii

41) Caracteristica perioadei de rezoluţie a bolii:

a) lipsa oricăror manifestări

b) lipsa manifestărilor specifice

c) prezenza manifestărilor nespecifice

d) dispariţia manifestărilor clinice ale bolii

e) prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice

42) Procesul patologic include:

a) totalitatea de leziuni provocate de acţiune primei cauze

b) totalitatea de leziuni provocate de acţiunea primei cauze plus factorii patogenetici ulteriori plus reacţiile protective, compensatoare şi reparative

c) totalitatea de leziuni provocate de acţiunea primei cauze plus factorii patogenetici ulterori

d) tortalitatea de leziuni locale

e) tortalitatea de leziuni locale plus leziunile generale

43) Boala reprezintăL

a) îmbinare de leziuni şi reacţii homeostatice ale organismului

b) îmbinare de leziuni locale şi generale

c) îmbinare de modificări structurale şi dereglări funcţionaleL

d) procesul patologic localizat оntr-un organ

e) îmbinare de procese patogenetice şi sanogenetice

44) Cercul vicios în patogenie prezintă:

a) lanţ închis de cauze şi efecte în care ultima cauză provoacă efect similar cu efectul primei cauze

b) totalitatea de cauze şi efecte care formează lanţul patogenetic.

c) lanţ închis de cauze şi efecte ce se automenţine şi se aprofundează progresiv

d) lanţ închis de cauze şi efecte care poate fi lichidat doar prin intervenţii medicale

e) totalitatea de procese patologice în cadrul unei boli legate prin relaţii

cauzale

45) Ce tip de hipoxie se dezvoltă în boala alpină?

a) exogenă normobarică

b) exogenă hiperbarică

c) respiratorie

d) exogenă hipobarică

e) histotoxică

46) Ce tip de hipoxie se atestă în rezultatul dereglării proceselor de utilizare intracelulară a oxigenului?

a) cardiogenă

b) histotoxică

c) respiratorie

d) interstiţială

e) anemică

47) Hipoxia hemică se dezvoltă în stări patologice ca:

a) hemoliza, hemoragii, inhibiţia eritropoiezei

b) intoxicaţiile cu CO

c) intoxicaţiile cu benzol, amidopirină, sulfanilamide, fenacetină

d) insufucienţa cardiacă

e) insuficienţa vasculară

48) Hipoxia circulatorie hipermetabolică (relativă) se dezvoltă în cadrul:

a) efortului fizic

b) tireotoxicozei

c) micşorării volumului sângelui circulant

d) hipertermiei

e) aritmiilor cardiace

49) Hipoxia histotoxică de dezvoltă ca rezultat al următoarelore fenomene cu excepţia:

a) inactivararea citocromoxidazei

b) tulburarea sintezei enzimelor lanţului respirator

c) decuplarea proceselor de oxidare şi fosforilare

d) intoxicaţii cu CO

e) alterarea mitocondriilor

50) Cianoza apare în toate tipurile de hipoxii cu excepţia:

a) hipoxia respiratorie

b) hipoxia histotoxică

c) hipoxia circulatorie

d) hipoxia hipoxică

e) hipoxia mixtă

51) Care din procesele enumerate se referă la respiraţia internă?

a) schimbul de gaze dintre mediul extern şi aerul alveolar

b) transportul oxigenului de la plămâni spre ţesuturi

c) utilizarea oxigenului la nivelul lanţului respirator

d) transportul de CO₂ din ţesuturi spre plămâni

e) difuzia gazelor la nivelul membranei alveolo- capilare

52) Care structură este cea mai sensibilă la hipoxie?

a) oasele

b) ţesutul conjunctiv

c) ţesutul nervos

d) cartilagele

e) muschii striaţi

53) În ce stări patologice se atestă hipoxia de tip histotoxic:

a) avitaminoze

b) boala alpină

c) intoxicaţii cu cianuri

d) pneumonii

e) atelectazii

54) Hipoxia respiratorie apare în rezultatul:

a) scăderii presiunii parţiale a oxigenului in aerul inspirat

b) stenozei aortale

c) dereglările respiraţiei externe cu scăderea presiunii oxigenului în sânge

d) creşterii activităţii enzimelor lanţului respirator

e) hipertireoză

55) Mecanismele compensatorii de lungă durată în hipoxie sunt urmatoarele cu excepţia:

a) intensificarea sintezei eritropoietinei

b) creşterea suprafeţei difuzionale a plamânilor

c) hipertrofia miocardului

d) intensificarea sintezei hormonilor tiroidieni

e) creşterea numărului şi hipertrofierea mitocondriilor

56) În cadrul hipoxiei se atestă urmatoarele procese cu excepţia:

a) hipersecreţia glucocortocoizilor

b) activizarea enzimelor lanţului respirator

c) micşorarea activităţii enzimelor sistemului antioxidant

d) activizarea proceselor de peroxidare a lipidelor

e) intensificarea activităţii enzimelor lizozomale

57) Hipoxia provoacă în creier următoarele procese:

a) creşterea permeabilităţii capilarelor cerebrale

b) edemul cerebral

c) micşorarea permeabilităţii capilarelor cerebrale

d) distrofii celulare la nivel cortical şi subcortical

e) spasmul vaselor cerebrale

58) Dereglarea activităţii SNC în cadrul hipoxiei se exprimă prinL

a) cefalee

b) euforie

c) nevroze

d) comportament neadecvat

e) apariţia frisoanelor

59) La scăderea presiunii parţiale a O₂ în sângele arterial până la 40-20 mmHg se instalează:

a) coma hepatică

b) coma cerebrală

c) coma eclamptică

d) coma tireotoxică

e) coma diabetică

60) Alegeţi definiţia corectă a hiperoxiei:

a) creşterea presiunii parţiale a O₂ în ţesuturi ca rezultat al aportului excesiv al O₂

b) creşterea presiunii parţiale a O₂ în ţesuturi ca rezultat al micşorării consumului acestuia

c) creşterea presiunii parţiale a O₂ în sânge ca rezultat al intensificării arterializării sângelui la nivelul plamânilor

d) creşterea presiunii O₂ în ţesuturi ca rezultat al aportului excesiv de O₂ sau al micşorării consumului acestuia

e) creşterea presiunii parţiale a O₂ în ţesuturi ca rezultat al intensificării circulaţiei sanguine sistemice

61) La crerşterea presiunii parţiale a O₂ în aerul inspirat se dezvoltă:

a) hiperoxia endogenă

b) hiperoxia exogenă

c) hiperoxia hiperdinamică

d) hiperoxia metabolică

e) hiperoxia relativă

62) Creşterea ratei de O₂ dizolvat în plasmă se determină în condiţiileL

a) creşterii presiunii parţiale a O₂ la presiune atmosferică normală

b) creşterii presiunii parţiale a O₂ la presiune atmosferică scăzută

c) în hiperventilaţia alveolară

d) creşterii presiunii parţiale a O₂ la presiune atmosferică ridicată

e) în acidoza metabolică

63) Creşterea considerabilă a conţinutului de produşi ai peroxidării lipidelor cu epuizarea sistemului antioxidant se determină în cadrul:

a) hiperoxiei compensate

b) hiperoxiei decompensate

c) hiperoxiei subcompensate

d) hiperoxiei celulare

e) hiperoxemiei

64) În scopuri terapeutice se aplică hiperoxia hiperbarică cu presiunea de:

a) 4-5 ata

b) 2-3 ata

c) 5-7 ata

d) 7-8 ata

e) 10-12 ata

65) Hiperoxibaria se aplică în tratamentul următoarelopr patologii cu excepţia:

a) bolile cronice ale sistemului respirator

b) bolile cronice ale aparatului cardiovascular

c) hipoxia histotoxică

d) procese tumorale

e) anemii

66) Efectele nocive determinate de hiperoxie:

a) distrucţia membranelor citoplasmatice şi membranelor structurilor intracelulare

b) modificarea structurii conformaţionale a proteinelor

c) intensificarea energogenezei

d) alterarea structurii ADN-ului şi ARN- ului

e) instalarea alcalozei respiratorii

67) Hiperoxia poate conduce la dezvoltareaL

a) hipoxiei respiratorii

b) hipoxiei circulatorii

c) hipoxiei anemice

d) edemului Quincke

e) bolii alpine

68) În caz de hipoxie exogenă hipobarică se dezvoltă:

a) hipoxemie arterială, hipercapnie, alcaloză

b) hipoxemie arterială, hipocapnie, alcaloză

c) hipoxemie arterială, hipocapnie, acidoză

d) hipoxemie arterială, hipercapnie, acidoză

e) hipoxie, hipercapnie, alcaloză

69) Hipoxia hipoxică conduce la :

a) hiperventilaţie alveolară

b) hipoventilaţie alveolară

c) acidoză

d) alcaloză respiratorie

e) tulburarea hemodinamicii cerebrale

70) În caz de hipoxie respiratorie se instalează:

a) hipoxemia arterială, hipocapnia, acidoza

b) hipoxemia arterială, hipercapnia, acidoza

c) hipoxemia arterială, hipercapnia, alcaloza

d) conţinutul normal al oxigenului în sângele arterial, scăderea presiunii parţiale a oxigenului în sângele venos, acidoza

e) hipoxemia arterială, hipocapnia, alcaloza