- •Echilibrul hidric, moartea organismsului
- •Metabolismele
- •Alergia
- •Procese patologice tipice celulare
- •Inflamatia, febra
- •Microcirculatia
- •Nozologia generala, dizoxiile, necroza, procese patologice tipice tisulare
- •Distrofiile, apoptoza, necroza
- •Volum a fiecărei celule
- •2. Fiziopatologia glandelor endocrine
- •3. Fiziopatologia sistemului sanguin
- •A.* în deshidratarea organismului
- •A.* în eritremie
- •A. În anemii
- •А. *la locuitorii din regiunile muntene
- •А. În boala arşilor
- •A. Micşoraea numărului total de eritrocite în singele periferic
- •5. Anemia
- •2 Staza venoasă în circulaţia mare
- •1. Bradicardia
- •2.Substituirea hepatocitelor cu ţesut conjunctiv
- •5.Hipertensiunea în sistemul venei porte
- •1. Boala Cushing
- •2. Hiperaldosteronismul primar
- •5. Feocromocitomul
- •35. Ce factori pot provocă obstrucţia căilor aeroconductorii superioare ?
- •36. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor aeroconductorii inferioare ?
- •Creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele glomerulare
- •Creşterea presiunii hidrostatice a lichidului din cavitatea capsulei Bowman
- •Creşterea presiuni oncotice a plasmei sanguine
Alergia
1) Caracteristica reacţiilor alergice de tip imediat:
a) au la bază reacţii imune de tip celular
b) au la bază reacţii imune de tip umoral
c) au la bază inflamaţie acută
d) au la bază inflamaţie cronică
e) au la bază reacţii imune mixte - umorale şi celulare
2) Caracteristica reaţiilor alergice de tip întârziat:
a) au la bază reacţii imune de tip celular
b) au la bază reacţii imune de tip umoral
c) au la bază inflamaţie acută
d) au la bază inflamaţie cronică
e) au la bază reacţii imune mixte - umorale şi celulare
3) Caracteristica antigenelor complete:
a) provocă reacţii imune umorale prin suscitarea sintezei de anticorpi
b) nu provocă reacţii imune umorale ci doar interacţionează cu anticorpii sintetizaţi anterior
c) provocă reacţii imune celulare prin sensibilizarea limfocitelor
d) nu provocă reacţii imune celulare ci doar interacţionează cu limfocitele sensibilizate anterior
e) se asociază cu substanţele endogene formând autoantigene
4) Caracteristica antigenelor incomplete (haptenelor):
a) provocă reacţii imune umorale prin suscitarea sintezei de anticorpi
b) nu provocă reacţii imune umorale ci doar interacţionează cu anticorpii sintetizaţi anterior
c) provocă reacţii imune celulare prin sensibilizarea limfocitelor
d) nu provocă reacţii imune celulare ci doar interacţionează cu limfocitele sensibilizate anterior
e) se asociază cu substanţele endogene formând autoantigene
5) Endoalergenele sunt:
a) substanţe provenite din mediul extern
b) componenţi naturali nativi ai corpului uman
c) substanţe constituente sau produşi ai activităţii endoparaziţilor
d) componenţi naturali ai corpului uman în asociaţie cu substanţe exogene
e) componenţi naturali ai corpului uman modificaţi de acţiuni nocive
6) Antigenele, care provoacă reacţii alergice anafilactice:
a) serurile hiperimune
b) vaccinurile
c) antigenele micobacteriei
d) antibioticele
e) analgezicele
7) Celulele realizatoare de reacţii alergice anafilactice:
a) limfocitele T - helper
b) limfocitele B
c) limfocitele T - killer
d) macrofagele
e) limfocitele T - supressor
8) Efectorii finali a reacţii alergice anafilactice
a) imunoglobulinele E
b) imunoglobulinele A
c) imunoglobulinele G4
d) limocitele B sensibilizate
e) limfocitele T sensibilizate
9) Mediatorii sintetizaţi în mastocite pe calea ciclooxigenazică:
a) histamina
b) factroi chemotactici
c) factroul activant al trombocitelor
d) prostaglandine
e) leucotrienele
10) Mediatorii sintetizaţi în mastocite pe calea lipooxigenazică:
a) histamina
b) factroi chemotactici
c) factroul activant al trombocitelor
d) prostaglandine
e) leucotriene
11) Hiposensibilizarea specifică în reacţiile anafilactice poate fi obţinută prin:
a) administrarea în mod fracţionat a dozelor mari de alergen
b) administrarea fracţionată a dozelor mici de alergen sensibilizant
c) administrarea anticorpilor faţă de alergenul sensibilizant
d) sensibilizarea paralelă cu alţi antigeni ("hiposensibilizare specifică încrucişată")
e) transfer de limfocite prelevate de la altă persoană sensibilizată
12) Hiposensibilizarea prin inhibiţia sintezei de anticorpi în reacţiile anafilactice poate fi obţinută prin:
a) administrarea imunosupresivelor
b) administrarea antihistaminicelor
c) administrarea antiinflamatoarelor non-steroide
d) administrarea antileucotrienelor
e) administrarea stabilizatoarelor mastocitelor
13) Atenuarea proceselor patochimice în reacţiile anafilactice poate fi obţinută prin:
a) administrarea antileucotrienelor, antihistaminicelor, antileucotrienelor
b) stabilizarea mastocitelor
c) administrarea antiinflamatoarelor steroide
d) administrarea antiinflamatoarelor non-steroide
e) inhibiţia activării complementului
14) Atenuarea proceselor fiziopatologice în reacţiile anafilactice poate fi obţinută prin:
a) administrarea antihistaminicelor, antiserotoninicelor, antileucotrienelor
b) administrarea imunosupresorilor
c) administrarea colinoblocatorilor
d) administrarea glucocorticoizilor
e) administrarea adrenomimeticelor
15) Caracteristica reacţiilor alergice tip II (citotoxice, citolitice):
a) sunt оndereptate contra celulelor defectuoase, mutante, degenerescente
b) sunt reacţii autoimune contra celulelor proprii sănătoase, care au adsorbit antigene complete străine
c) sunt îndereptate contra celulelor proprii îmbătrânite
d) sunt reacţii dintre celulele proprii sănătoase şi anticorpii exogeni
e) sunt reacţiii dintre anticorpi şi haptenele adsorbite pe suprafaţa celulelor proprii sănătoase
16) Caracteristica antigenelor participante la reacţiile alergice tip II (citotoxice, citolitice):
a) izoantigene normale eritrocitare, leucocitare, trombocitare
b) antigenele anomale ale celulelor mutante
c) izoantigene eritrocitare, leucocitare, trombocitare în asociaţie cu microorganisme
d) antigenele sechestrate ale cristalinului, testiculelor, mielinei
e) izoantigene eritrocitare, leucocitare, trombocitare în asociaţie cu medicamente
17) Mecanismul citolizei în reacţiile alergice tip II (citotoxice, citolitice):
a) distrucţia directă a celulelor proprii de către anticorpi
b) distrucţia directă a celulelor proprii de către macrofagi
c) distrucţia directă a celulelor proprii de către complementul activat
d) distrucţia directă a celulelor proprii de către limfocitele B
e) fagocitoza celulelor care au asociat anticorpi şi complement
18) Efectul final al reacţiilor alergice tip II (citotoxice, citolitice):
a) hemoliza cu anemie hemolitică
b) leucocitoliza cu neutropenie
c) mastocitopenia
d) trombocitoliza cu trombocitoprnie
e) limfocitoliza cu limfocitopenie
19) Reacţiile alergice tip III au la bază:
a) interacţiunea dintre antigenul din circulaţia umorală şi anticorpul fixat pe mastocite
b) interacţiunea dintre antigenul şi anticorpul din circulaţia umorală
c) interacţiunea dintre anticorpul din circulaţia umorală şi antigenul fixat pe celulele somatice
d) participarea limfocitelor Tk şi limfocitelor B
e) participarea limfocitelor Th şi limfocitelor Tk
20) Factorii patogenetici ai fazei patochimice în reacţiile alergice tip III:
a) activarea complementului cu formarea de fragmente C3-C5
b) activarea complementului cu formarea de fragmente C5-C9
c) degranularea mastocitelor şi activarea trombocitelor
d) anafilatoxinele care dilată şi hiperpermeabilizează vasele
e) infiltraţia ţesuturilor cu limfocite T
21) Mediatorii reacţiei alergice tip III:
a) enzimele lizozomale
b) fragmentele complementului activat
c) kininele
d) aminele biogene
e) limfokinele
!22) Efectul mediatorilor chimici ai reacţiei alergice tip III:
a) citoliza
b) scindarea matricei intercelulare
c) inflamaţia alterativă
d) inflamaţia proliferativă
e) inflamaţia exsudativă
23) Structurile în care mai frecvent au loc reacţii alergice tip III:
a) peretele vaselor sanguine
b) membrana bazală endotelială
c) glomerulul renal
d) creierul
e) bursele articulaţiilor
24) Fenomenele locale ale reacţiei alergice tip III:
a) hiperemie arterială
b) inflamaţie proliferativă
c) edem
d) infiltraţia cu leucocite neutrofile
e) infiltraţia cu limfocite T
25) Patogenia reacţiei alergice tip V:
a) interacţiunea antigen-anticorp pe membrana limfocitelor T
b) interacţiunea antigen-anticorp pe membrana mastocitului
c) interacţiunea antigen-anticorp pe membrana celulelor parenchimale
d) interacţiunea celulelor parenchimale cu limfocitele T sensibilizate
e) interacţiunea celulelor parenchimale cu limfocitele B sensibilizate
26) În reacţiile alergice tip V antigenul prezintă:
a) antigene specifice de pe membrana celulelor
b) receptori specifici de pe membrana celulelor
c) enzime specifice de pe membrana celulelor
d) substanţe exogene
e) substanţe endogene denaturate
27)Celulele somatice frecvent incluse în reacţiile alergice tip V:
a) cardiomiocitele
b) tireocitele
c) macrofagele
d) celulele nefronului
e) neuronul
28) Efectele declanşate de reacţia anticorp - receptori celulari în tireocite:
a) sinteza de cAMP sau cGMP
b) sinteza de triiodtironină
c) proliferarea tireocitelor
d) sinteza de tetraiodtironină
e) sinteza tireocalcitoninei
29) Efectele declanşate de reacţia anticorp - receptori celular în limfocite:
a) blasttransformarea limfocitului
b) secreţia de imunoglobuline
c) proliferarea limfocitelor
d) fagocitoza
e) blasttransformarea macrofagului
30) Efectele declanşate de reacţia anticorp - receptori celular în fagociţi:
a) blasttransformarea limfocitului
b) proliferarea limfocitelor
c) fagocitoza
d) secreţia de imunoglobuline
e) blasttransformarea macrofagului
31) Bolile care au la bază reacţii alergice tip V:
a) guşa endemică
b) boala Graves
c) cretinismul tireopriv
d) adenocarcinomul tiroidei
e) tireotoxicoza
32) Antigenele ce declanşează reacţie alergică tip IV:
a) autoantigene
b) bacterii
c) antigene endogene sechestrate nemodificate
d) antigene endogene modificate de factori patogeni
e) antigene endogene în asociaşie cu haptene exogene, bacterii, toxine
33) Reacţiile alergice tip IV reprezintă:
a) reacţii alergice tip întârziat
b) reacţii alergice tip imediat
c) reacţii alergice cu participarea limfocitelor T sensibilizate
d) reacţii alergice cu participarea limfocitelor B
e) reacţii alergice cu participarea complementului
34) Caracteristica antigenelor declanşatoare de reacţii alergice tip IV:
a) antigene timus-independente
b) antigene timus-dependente
c) antigen solubil în umori
d) antigen corpuscular
e) stabil la scindare
35) Caracteristica microorganismelor declanşatoare de reacţii alergice tip IV:
a) microorganisme intracelulare
b) protozoare
c) coci
d) fungi
e) microorganisme ce provoacă infecţii cronice specifice
36) Mediatorii fazei patochimice a reacţiilor alergice tip IV:
a) limfokinele
b) factroii chemotactici
c) limfotoxinele
d) factorul inhibitor al migraţiei macrofagilor
e) imunoglobulinele E
37) Patogenia fazei fiziopatologice a reacţiilor alergice tip IV:
a) acţiunea directă citopatogenă a limfocitelor sensibilizate
b) proteoliza efectuată de enzimele lizozomale
c) acţiunea citopatogenă a limfotoxinelor
d) inflamaţia proliferativă
e) necroza
!38) Efectul final al reacţiilor alergice tip IV:
a) inflamaţia exsudativă purulentă
b) inflamaţia proliferativă
c) inflamaţia fibrinoasă
d) necroza cu cicatrizare
e) formarea granulomului
39) Bolile ce au la bază reacţii alergice tip IV:
a) tuberculoza
b) candidoza
c) inflamţii acute purulente
d) tiroidita autoimună
e) rejetul transplantului
40) Hipersensibilitatea nespecifică prezintă:
a) reacţie alergică tip întârziat
b) reacţie inflamatoare provocată de leucotriene
c) reacţie inflamatoare provocată de prostaglandine
d) reacţie inflamatoare provocată de histamină
e) reacţie inflamatoare provocată de complementul activat pe cale nespecifică
41) Hipersensibilitatea nespecifică include următoarele stadii:
a) stadiul patochimic
b) stadiul imunologic
c) stadiul fiziopatologic
d) stadiul de sensibilizare
e) stadiul de hiposensibilizare
42) Hipersensibilitatea nespecifică realizată patogenetic prin histamină se întâlneşte:
a) la administrarea serului hiperimun
b) la acţiunea razelor ionizante
c) la administrarea antibioticelor
d) la acţiunea razelor ultraviolete
e) la acţiunea temperaturilor înalte
43) Hipersensibilitatea nespecifică realizată prin histamină se manifestă prin:
a) urticarie
b) vasodilataţie
c) bronhospasm
d) edem
e) focare cu infiltraţie celulară
44) Hipersensibilitatea nespecifică realizată patogenetic prin leucotriene se întâlneşte:
a) la administrarea salicilaţilor
b) la administrarea aspirinei
c) la administrarea analgeticelor din grupul pirazolonului
d) la sensibilizarea cu polen de plante
e) la administrarea antiinflamatoarelor non-steroide
45) Hipersensibilitatea nespecifică realizată prin leucotriene se manifestă prin:
a) bronhospasm
b) astm bronşic aspirinic
c) urticarii pe piele
d) şoc anafilactoid
e) şoc anafilactic tipic
46) Hipersensibilitatea nespecifică realizată patogenetic prin complement activat se întâlneşte:
a) în defecte ereditare ale complementului
b) în insuficienţa inhibitorului factorului C1
c) la activarea complementului pe cale clasică
d) la activarea complementului pe cale alternativă
e) la activarea complementului prin C1
47) Hipersensibilitatea nespecifică realizată patogenetic prin complement activat se manifestă prin:
a) vasodilataţie
b) bronhospasm
c) urticarie pe piele
d) inflamaţie locală proliferativă
e) inflamaţie locală exsudativă
48) Reacţiile autoimune reprezintă:
a) reacţii la substanţele endogene biologic acive
b) reacţii imune tip umoral
c) reacţii la toxinele endogene
d) reacţii imune tip celular
e) reacţii pseudoalergice
49) Reacţiile autoimune sunt declanşate de:
a) antigene proprii native fără toleranţă imunologică
b) antigene proprii modificate de acţiuni fizice
c) antigene proprii asociate la microorganisme şi toxine microbiene
d) transplantul celulelor imunocompetente alogene
e) apariţia clonurilor mutante de limfocite
50) Patogenia tireoiditei autoimune Hashimoto constă în:
a) elaborarea anticorpilor contra coloidului tiroidian
b) elaborarea anticorpilor contra receptorilor tirotropinici de pe tireocite
c) elaborarea anticorpilor contra tireoglobulinei
d) sensibilizarea limfocitelor T faţă de tireoglobulină
e) elaborarea anticorpilor faţă de tetraiodtironină
51) Elaborarea anticorpilor faţă de factorul antianemic intrinsec are ca consecinţe:
a) absorbţia vitaminei B12 fără de factorul intrinsec
b) dereglarea absorbţiei fierului şi anemia fierodeficitară
c) inactivarea vitaminei B12 în sânge
d) dereglarea absorbţiei vitaminei B12 şi anemia B12 deficitară
e) inactivarea transferinei
52) Traumatizarea testiculelor are următoarele consecinţe cu EXCEPŢIA:
a) alterarea barierei hemato-testiculare
b) ieşirea în circulaţie a antigenelor spematozoizilor
c) sinteza de anticorpi antispermali
d) hiposecreţia androgenilor
e) sensibilizarea limfocitelor T cu antigene antispermale
53) Anticorpii antispermali provoacă:
a) imobilizarea spermatozoizilor
b) aglutinarea spermatozoizilor
c) impotenţă
d) sterilitate masculină
e) dereglarea secreţiai testosteronului
54) În miastenia gravis are loc:
a) sinteza de anticorpi contra actinei şi miozinei
b) sinteza de anticorpi contra acetilcolinei
c) sinteza de anticorpi contra receptorilor acetilcolinici postsinaptici
d) sinteza de anticorpi contra pompelor de calciu
e) sinteza de anticorpi contra receptorilor acetilcolinici presinaptici
55) În lupul eritematos are loc:
a) producţia de anticorpi contra ADN şi ARN propriu
b) reacţie alergică tip I
c) reacţie alergică tip II
d) reacţie alergică tip III
e) afecţiunea membranei bazale ale capilarelor pielii, cordului, glomerulilor renali, articulaţiilor