Microcirculatia

1) Hiperemia arterială este rezultatul:

a) Intensificării eritropoiezei

b) Reducerii fluxului de sânge prin sistemul microcirculator

c) Creşterii afluxului de sânge prin arteriolele dilatate

d) Creşterii afluxului de sânge prin arterele dilatate

e) Creşterii presiunii arteriale.

2) Hiperemia arterială survine ca rezultat al:

a) Creşterii presiunii arteriale sistemice

b) Micşorării presiunii arteriale sistemice

c) Dilatării arterelor

d) Dilatării arteriolelor

e) Spasmului vascular

3) Veriga principală în hiperemia arterială este:

a) Spasmul vascular

b) Dilatarea arteriolelor

c) Scăderea presiunii arteriale

d) Obturarea venulelor

e) Tromboza

4) Care este corelaţia dintre afluxul şi refluxul sanguin în hiperemia arterială?

a) Afluxul predomină asupra refluxului

b) Afluxul şi refluxul sunt diminuate

c) Afluxul şi refluxul sunt intensificate

d) Refluxul predomină asupra refluxului

e) Afluxul şi refluxul nu se modifică.

5) Hiperemia arterială de tip neurogen poate avea patogenie:

a) Vasogenă

b) Neurotonică

c) Metabolică

d) Umorală

e) Neuroparalitică

6) Hiperemia arterială de tip neurotonic survine în rezultatul:

a) Micşorării tonusului vascular

b) Creşterii tonusului sistemului vegetativ parasimpatic

c) Creşterii tonusului sistemului vegetativ simpatic

d) Micşorării tonusului sistemului vegetativ simpatic

e) Micşorării reactivităţii vasculare faţă de acetilcolină.

7) Hiperemia arterială de tip neuroparalitic survine în rezultatul:

a) Micşorarea reactivităţii vasculare faţă de stimulii adrenergici

b) Micşorării tonusului vascular

c) Creşterii tonusului sistemului vegetativ simpatic

d) Creşterii tonusului sistemului vegetativ parasimpatic

e) Micşorării tonusului sistemului vegetativ simpatic.

8) Hiperemia arterială funcţională se dezvoltă prin intermediul mecanismelor:

a) Neurogen şi endocrin

b) Metabolic şi umoral

c) Urgente şi tardive

d) Neurotonic şi neuroparalitic

e) Vasogen şi tonogen

9) Manifestările hiperemiei arteriale sunt:

a) Creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în arteriole, capilare şi venule

b) Creşterea vitezei lineare şi volumetrice a torentului sanguin

c) Micşorarea numărului de vase funcţionale

d) Hipoperfuzie

e) Reducerea limfogenezei

10) Modificările metabolice tisulare în hiperemia arterială sunt:

a) Diminuarea proceselor metabolice oxidative

b) Reducerea consumului de oxigen

c) Micşorarea diferenţei arterio-venoase de oxigen

d) Intensificarea energogenezei

e) Reducerea potenţialului energetic şi funcţional al organului.

11) Manifestările exterioare ale hiperemiei arteriale sunt:

a) Eritem difuz

b) Cianoza

c) Scăderea temperaturii locale

d) Creşterea turgorului tisular

e) Edemaţierea porţiunii hiperemiate.

12) Consecinţele hiperemiei arteriale sunt:

a) Reducerea capacităţii funcţionale a organului

b) Hipotrofia organului

c) Stimularea funcţiilor nespecifice ale ţesuturilor

d) Ruperea peretelui vascular

e) Redistribuirea sвngelui.

13) Hiperemia venoasă reprezintă:

a) Supraumplerea organului cu sânge venos din cauza afluxului sporit

b) Supraumplerea organului cu sânge venos din cauza refluxului diminuat

c) Stoparea circulaţiei sanguine într-o porţiune de ţesut

d) Întreruperea aportului sanguin spre o porţiune de ţesut

e) Umplerea cu sânge prin venele dilatate.

14) Hiperemia venoasă survine ca rezultat al:

a) Compresiei arterei

b) Micşorării tonusului sistemului vegetativ parasimpatic

c) Comprimării venei

d) Creşterea elasticităţii peretelui venos

e) Insuficienţei ventriculului drept

15) Veriga principală în patogenia hiperemiei venoase este:

a) Micşorarea rezistenţei mecanice în calea refluxului sanguin

b) Spasmul arterilolelor

c) Reducerea refluxului venos

d) Micşorarea presiunii intratoracale

e) Spasmul venulelor.

16) Diminuarea refluxului venos poate fi determinatг deL

a) Dilatarea arteriolelor

b) Dilatarea venulelor

c) Comprimarea arteriolelor

d) Obturarea venei.

e) Hipertensiune arterialăL

17) Manifestările hiperemiei venoase sunt:

a) Intensificarea limfogenezei

b) Creşterea refluxului sanguin din organ

c) Reducerea reţelei vasculare

d) Diminuarea procesului de resorbţie interstiţiu-vas

e) Diminuarea procesului de filtraţie transcapilară.

18) Micşorarea forţei de aspiraţie a cutiei toracice survine în:

a) umori mediastinale

b) Pleurezii

c) Cordul pulmonar

d) Pneumotorax

e) Pneumonie

19) În hipertensiune portală se intensifică fluxul de sânge prin venele colaterale:

a) Hepatice

b) Paraombilicale

c) Hemoroidale superioare

d) Esofagiene

e) Hemoroidale inferioare

20) Cum se modifică limfodinamica în hiperemie venoasă?

a) Nu se modifică esenţial

b) Limfogeneza se intensifică

c) Limfogeneza se diminuează

d) Rezorbţia interstiţiu-vas se reduce

e) Filtraţia transcapilară se reduce.

21) În hiperemia venoasă survin următoarele modificări:

a) Intensificarea energogenezei

b) Hipoxia şi hiponutriţia

c) Hiperoxia şi hipernutriţia

d) Alcaloză metabolică

e) Leziuni celulare hipoxice

22) Manifestările externe ale hiperemiei venoase sunt:

a) Eritemul difuz

b) Micşorarea în volum a organului

c) Cianoză

d) Creşterea temperaturii locale

e) Tumefierea ţesutului.

23) Mărirea în volum a organului în hiperemia venoasă este determinată de:

a) Hiperfuncţia organului

b) Intensificarea metabolismului

c) Edem

d) Hipertrofie

e) Hiperplazie.

24) Micşorarea temperaturii locale în hiperemia venoasă este consecinţă a:

a) Hipotrofiei

b) Reducerii afluxului sвngelui arterial

c) Hipotermiei

d) Diminuării metabolismului tisular

e) Intensificării energogenezei

25) Consecinţele locale ale hiperemiei venoase sunt:

a) Atrofia

b) Sclerozarea organului

c) Hipertrofia

d) Necroza

e) Edemul generalizat.

26) Consecinţele generale ale hiperemiei venoase pot fi:

a) Scăderea debitului cardiac

b) Scăderea presiunii arteriale

c) Insuficienţă renală

d) Insuficienţă pulmonară

e) Sincopa

27) Sindromul hipertensiunii portale se caracterizează prin:

a) Hipertensiune arterială

b) Creşterea presiunii venoase centrale

c) Ascită

d) Dilatarea venelor paraombilicale

e) Splenomegalie.

28) Ischemia survine în rezultatul:

a) Intensificării refluxului sanguin

b) Spasmului arteriolelor

c) Comprimării venelor

d) Obturării arterelor

e) Dilatării arteriolelor.

29) Mecanismele patogenetice ale ischemiei sunt:

a) Vasodilatarea, vasoconstricţia, hemoragia acută

b) Obturarea, compresia, angiospasmul, mecanismul miogen

c)Mecanismul neurogen, obturarea, compresia, redistribuirea sângelui

d) Mecanismul neurogen, endocrin, neuroparalitic, cardiogen

e) Prin redistribuirea sângelui, prin compresie, mecanism renal, prin vasodilatare.

30) Angiospasmul poate fi rezultatul:

a) Hipoxiei

b) Creşterii colinoreactivităţii peretelui vascular

c) Dezechilibrului vegetativ cu predominarea activităţii simpatice

d) Creşterii adrenoreactivităţii pereteleui arteriolar

e) Creşterii concentraţiei bioxidului de carbon în sânge.

31) Dereglările hemodinamice în ischemie sunt:

a) Diminuarea limfogenezei

b) Hiperperfuzie

c) Creşterea vitezei de perfuzie a sângelui

d) Intensificarea reţelei vasculare

e) Diminuarea procesului de filtraţie capilaro-interstiţială.

32) Dereglările metabolice în ischemie sunt:

a) Acidoza metabolica

b) Hipoxia

c) Acidoza gazoasă

d) Hiponutriţia

e) Hiperenergogeneza.

33) Manifestările exterioare ale ischemiei sunt:

a) Eritem difuz

b) Parestezii, durere

c) Tumefierea ţesutului

d) Creşterea turgescenţei cutanate

e) Micşorarea temperaturii locale.

34) Micşorarea în volum a organului ischemiat este consecinţă a:

a) Micşorării umplerii cu sânge a organului

b) Micşorгrii temperaturii organului

c) Necrozei

d) Micşorării volumului lichidului interstiţial

e) Deshidratării celulelor

35) Consecinţele ischemiei sunt:

a) atrofia

b) Necroza

c) edemul

d) Hipertrofia

e) Sclerozarea.

36) Apariţia necrozei în ischemie depinde de:

a) Durata ischemiei

b) Gradul de ramificare a vaselor

c) Volumul organului

d) Intensitatea funcţională a organului

e) Gradul de dezvoltare a colateralelor

37) Din punct de vedere funcţional colateralele se clasifică în:

a) Arteriale, venoase, capilare

b) Primare, secundare, terţiare

c) Absolut suficiente, relativ suficiente, absolut insuficiente

d) Iniţiale, laterale, terminale

e) Absolut suficiente, absolut insuficiente, mixte.

38) Embolia reprezintă:

a) Formarea pe peretele vasului a unui cheag din elementele sвngelui

b) Întreruperea afluxului sanguin de orice origine

c) Obturarea vasului sanguin cu particule străine

d) Creşterea afluxului de sânge spre un organ

e) Stoparea circulaţiei sanguine de orice origine

39) Embolia endogenă se clasifică în:

a) Ateromatoasă

b) Trombembolia

c) Aeriană

d) Parazitară

e) Microbiană

40) Embolia exogenă se clasifică în:

a) Tisulară

b) Parazitară

c) Cu lichid amniotic

d) Aeriană

e) Trombembolia.

41) După direcţia vehiculării embolului emboliile se divizează în:

a) Ortogradă

b) Retrogradă

c) Inferioară

d) Paradoxală

e) Superioară

42) Embolia aeriană reprezintă o eventuală complicaţie în traumele:

a) Sinusurilor venoase

b) Aortei

c) Arterei carotide

d) Venelor jugulare

e) Arterei pulmonare.

43) Embolia gazoasă survine ca rezultat al:

a) Micşorării concentraţiei gazelor dizolvate în sânge

b) Hiperbariei

c) Creşterii solubilităţii gazelor

d) Micşorării solubilităţii gazelor dizolvate în sânge

e) Creşterii rapide a presiunii atmosferice.

44) Embolia retrogradă se constată în:

a) Arterele magistrale

b) Artera pulmonare

c) Vena cava inferioară

d) Sinusurile venoase

e) Vena cava superioară

45) În caz de embolia cu lichid amniotic se obturează:

a) Venele uterului

b) Ramurile arterei pulmonare

c) Ramurile arterelor coronariene

d) Arterele uterului

e) Vena cavă inferior

46) Embolia circulaţiei mari survine în caz de:

a) Flebotromboză

b) Tromboflebită

c) Endocardită

d) Dilatarea varicoasă a venelor

e) Hemoragii.

47) Pătrunderea embolului în diferite vase depinde de:

a) Diametrul embolului

b) Viteza de circulaţie

c) Vвscozitatea sвngelui

d) Diametrul vasului

e) Unghiul de ramificare a vasului

48) Consecinţele locale ale emboliei sunt:

a) Ischemia

b) Tromboza

c) Infarctul

d) Hemoragia

e) Sclerozarea

49) Staza sanguină se clasifică în:

a) Ischemică

b) embolică

c) Posthemoragică

d) Venoasă

e) capilară

50) Factorii patogenetici principali ai stazei sanguine capilare sunt:

a) Agregarea intracapilară a eritrocitelor

b) Spasmul vascular

c) Dilatarea arteriolelor

d) Comprimarea venelor

e) Capilaropatii.

51) Fenomenul de prestază se caracterizează prin:

a) Mişcări pulsatile ale torentului sanguin

b) Sistarea periodică a hemocirculaţiei

c) turbulenţa torentului sanguin

d) Mişcări pendulare ale torentului sanguin

e) Formarea microtrombilor.

52) Manifestările stazei sunt:

a) Micşorarea temperaturii locale

b) Creşterea temperaturii locale

c) Tumefierea porţiunii cu stază

d) Micşorarea în volum a porţiunii cu stază

e) Eritem difuz.

53) Consecinţele stazei sunt:

a) Distrofiile celulare

b) Hipertrofia

c) Necrobioza

d) Sclerozarea

e) Hipocoagularea sângelui.

54) Proprietăţile reologice ale sângelui depind de:

a) Vвscozitatea sвngelui

b) Concentraţia elementelor figurate

c) Viteza de sedimentare a hematiilor

d) Stabilitatea suspensională a elementelor figurate

e) Agregabilitatea celulelor sanguine

55) Alegeţi semnul principal al sludge-ului:

a) Tulburarea vitezei de coagulare a sвngelui

b) Tulburarea stabilităţii în suspensie a elementelor figurate

c) Apariţia turbulenţei în torentul sanguin

d) Tulburarea vitezei torentului sanguin

e) Micşorarea rezistenţei osmotice a eritrocitelor