- •Echilibrul hidric, moartea organismsului
- •Metabolismele
- •Alergia
- •Procese patologice tipice celulare
- •Inflamatia, febra
- •Microcirculatia
- •Nozologia generala, dizoxiile, necroza, procese patologice tipice tisulare
- •Distrofiile, apoptoza, necroza
- •Volum a fiecărei celule
- •2. Fiziopatologia glandelor endocrine
- •3. Fiziopatologia sistemului sanguin
- •A.* în deshidratarea organismului
- •A.* în eritremie
- •A. În anemii
- •А. *la locuitorii din regiunile muntene
- •А. În boala arşilor
- •A. Micşoraea numărului total de eritrocite în singele periferic
- •5. Anemia
- •2 Staza venoasă în circulaţia mare
- •1. Bradicardia
- •2.Substituirea hepatocitelor cu ţesut conjunctiv
- •5.Hipertensiunea în sistemul venei porte
- •1. Boala Cushing
- •2. Hiperaldosteronismul primar
- •5. Feocromocitomul
- •35. Ce factori pot provocă obstrucţia căilor aeroconductorii superioare ?
- •36. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor aeroconductorii inferioare ?
- •Creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele glomerulare
- •Creşterea presiunii hidrostatice a lichidului din cavitatea capsulei Bowman
- •Creşterea presiuni oncotice a plasmei sanguine
2.Substituirea hepatocitelor cu ţesut conjunctiv
3.Suprasolicitarea ventriculului stâng
4.Suprasolicitarea ventriculului drept
5.Hipertensiunea în sistemul venei porte
24. Care sunt cauzele hipertensiunii portale în ciroza hepatică?
1. Dezvoltarea colateralelor cava-cavale
2.Compresia vaselor circuitului mare
3. Dezvoltarea colateralelor porto-cavale
4. Reducerea numărului de capilare funcţionale intrahepatice
5. Creşterea permiabilităţii vaselor mezenteriale
25. Care sunt consecinţele hipertensiunii portale?
1.Formarea anastomozelor porto-cavale
2. Ascita
3.Dilatarea varicoasă a venelor esofagiene inferioare
4.Hemoragia din venele vericoase ale esofagului
5.Formarea anastomozelor cava-cavale
26. În care afecţiuni se dezvoltă staza venoasă în ficat?
1.Boala hipertensivă
2.Hipotonie arterială
3.Hipovolemie
4.Insuficienţa ventriculară dreapta
5.Insuficienţa ventriculară stânga
27. Anastomoze porto-cavale se formează:
1. În caz de dereglare a refluxului bilei
2. În caz de hipertensiune portală
3. În caz de insuficienţă a ventriculului stâng
4. În caz de restricţie a excursiei cutiei toracice
5. În caz de colelitiază
28. Care devieri hemodinamice au o importanţă decisivă în apariţia edemelor cardiace?
Dereglarea hemodinamicii intrarenale cu activarea aparatului juxta- glomerular
Staza venoasă
Micşorarea debitului cardiac
Mărirea volumului sângelui circulant
Creşterea rezistenţei periferice a vaselor
29. În ce mod dereglările hemodinamice intrarenale contribuie la dezvoltarea edemelor?
Prin mărirea permiabilităţii capilarelor
Prin activarea aparatului juxta-glomerular
Prin inhibarea aparatului juxta-glomerular
Prin activarea eliminării adiuretinei
5. Prin micşorarea presiunii efective de filtrare
30. Ce reprezintă hiperaldosteronismul secundar?
Creşterea sintezei şi eliberării de aldosteron în sindromul Konn
Creşterea sintezei şi eliberării de aldosteron în hiperreninemie
Creşterea concentraţiei de aldosteron în sânge în insuficienţa hepatică
4. Micşorarea eliminării de aldosteron şi cortizol
5. Creşterea secreţiei de aldosreron în hipoperfuzia şi hipoxia renală
31. Ce schimbări metabolice sunt caracteristice pentru faza iniţială a hipertrofiei ?
Diminuarea proceselor oxidative şi glicolitice
Metabolismul energetic nu se schimbă
Utilizarea intensă de ATP
Creşterea utilizării oxigenului
Intensificarea sintezei proteice
32. Cum se schimbă presiunea arterială şi venoasă în insuficienţa cardiacă?
Presiunea arterială şi venoasă creşte
Presiunea arterială scade, iar cea venoasă creşte
Presiunea arterială şi venoasă nu se schimbă
Presiunea arterială şi venoasă scade
5. Presiunea arterială creşte iar cea venoasă scade
33. Cum se schimbă debitul cardiac şi forţa contracţiilor cardiace la diminuărea returului venos spre inimă?
Debitul cardiac nu se schimbă, iar forţa contracţiilor cardiace creşte
Ambii indici rămân neschimbaţi
Debitul cardiac şi forţa contracţiilor cardiace cresc
Debitul cardiac scade, iar forţa contracţiilor cardiace nu se schimbă
Debitul cardiac şi forţa contracţiilor cardiace se micşorează
34. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în insuficienţa cardiacă?
Volumul sistolic se măreşte, iar volumul endsistolic se micşoreză
Ambii indici se micşorează
Volumul sistolic se micşorează, volumul endsistolic rămânând neschimbat
Ambii indici se măresc
Volumul sistolic se micşorează, iar volumul endsistolic creşte
35. Care este veriga principală în patogenia tulburărilor hemodinamice în miocarditele toxice?
Micşorarea forţei de contracţie a inimii
2. Micşorarea tonusului vascular
3. Creşterea volumului de sânge circulant
4. Creşterea tonusului vascular
5. Micşorarea returului de sânge spre inimă
36. Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii inimii?
Prin bloc cardiac de diferit grad
Prin bradicardie sinuzală
Prin tahicardie sinuzală
Prin extrasistolie
Fibrilaţie ventriculară
37. Pentru care afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală?
Edemul pulmonar
Tireotoxicoză
Icterul mecanic
Emfizemul pulmonar
5. Meningite
38. În care aritmie pe ECG se atestă unda P negativă?
Tahicardie sinuzală
Bradicardie sinuzală
Blocul atrio-ventricular
Extrasistolie atrio-ventriculară
Extrasistolie ventriculară
39. Ce reprezintă extrasistolia atrială?
Contracţie extraordinară sub influenţa unui focar ectopic din atrii
Contracţie extraordinară sub influenţa unui focar ectopic din nodul atrio-ventricular ( A-V)
Contracţie extraordinară sub influenţa unui focar ectopic din ventriculul drept
Contracţie extraordinară sub influenţa unui focar ectopic din ventriculul stâng
Contracţie extraordinară sub influenţa unui focar ectopic din porţiunea superioară a nodului A-V
40. Pentru care extrasistolie este caracteristică pauză compensatorie completă?
Extrasistolie sinuzală
Extrasistolie atrială
Extrasistolie atrioventriculară din partea superioară
Extrasistolie ventriculară
Extrasistolie atrioventriculară din partea medie
41. Prin ce se manifestă dereglarea excitabilităţii inimii?
Bradicardie
Bloc transversal complet
Bloc longitudinal
Tahicardie
Extrasistolie
42. Pentru care extrasistolie este caracteristică pauza compensatorie incompletă?
Extrasistolie ventriculară stânga
Extrasistolie atrială
Extrasistolie ventriculară dreapta
Extrasistolie atrioventriculară din porţiunea inferioară a nodului atrioventricular
Extrasistolie ventriculară din porţiunea medie a nodului atrioventricular
43. Ce reprezintă extrasistola?
Scăderea numărului de contracţii cardiace
Contracţie extraordinară a inimii
Creşterea numărului de contracţii cardiace
Obstacolul apărut în calea impulsului spre ventriculi
Slăbirea funcţiei contractile a miocardului
44. Ce reprezintă blocul cardiac longitudinal?
1.Bloc atrioventricular
2.Blocada unui ram al fasciculului Hiss
3.Blocada conducerii impulsului de la nodul sinuzial către atrii
4.Blocada conducerii impulsurilor de la atrii către ventricole
5.Blocada fasciculului Hiss
45. Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?
Bloc atrio-ventricular
Bradicardie sinizală
Tahicardie sinuzală
Extrasistolie
Fibrilaţie atrială
46.Cauzele apariţiei bradicardiei sinuzale:
Excitarea centrului vaso-constrictor
Activarea sistemului nervos simpatic
Excitarea centrului nervului vag
Excitarea fasciculului Hisse
Excitarea sistemului nervos parasimpatic
47. Factorii ce pot contribui la excitarea centrului nervului vag:
Scăderea presiunii intracraniene
Creşterea presiunii intracraniene
Hipertensiunea portală
Tumori în creier
5. Hipertensiunea pulmonară
48. În care afecţiuni are loc mărirea presiunii intracraniene?
Colaps arterial
Meningită
Encefalită
Tumoare a creierului
Hematom cerebral
49. De ce în unele afecţiuni renale se dezvoltă hipertensiunea arterială ?
Creşte secreţia de adrenalină
Creşte funcţia secretoare a aparatului juxta-glomerular
Scade secreţia vasopresinei
Creşte filtraţia glomerulară
Scade reabsorbţia în canaliculele renale
50. Hiperfuncţia cărui compartement al inimii are loc în boala hipertensivă?
Ventriculului drept
Atriului stâng
Atriului drept
Ventriculului stâng
Atriului şi ventriculului drept
51. În care organe se constată cele mai semnificative dereglări perfuzionale în colaps aretrial?
Rinichi
Stomac
Ficat
Creier
Plămîni
52. De ce survine slăbirea contractilităţii cardiace în caz de insuficienţă vasculară acută? 1. Dimunuează afluxul sanguin spre cord şi presiunea enddiastolică
2. Se măreşte afluxul sanguin în vasele coronare
3. Scade presiunea de perfuzie în coronare
4. Se măreşte afluxul sanguin spre atriul stâng
5. Se dereglează conductibilitatea cordului
53. Hipertensiunea arterială secundară însoţeşte următoarele boli endocrine: