D R E P T U L F A M I L I E I

1. Noţiunea, obiectul, principiile şi izvoarele dreptului familiei

2. Condiţiile şi modalitatea de încheiere a căsătoriei

3. Drepturile şi obligaţiile personale ale soţilor

4. Regimul legal al bunurilor soţilor

5. Regimul contractual al bunurilor soţilor

6. Relaţiile juridice între părinţi şi copii

7. Încetarea căsătoriei

L I T E R A T U R A

Codul familiei. -Chişinău, 2005 (adoptat de Parlament la 26 octombrie, 2000)

Ion Pârău. Bazele Statului şi Dreptului. -Chişinău 2006, 172 p.

1. Noţiunea, obiectul, principiile şi izvoarele dreptului familiei

Familia este o formă de relaţii sociale dintre oameni legaţi între ei prin căsătorie sau rudenie. Familia ea naştere de regulă prin căsătorie. Începe a fi formată din soţ (bărbat) şi soţie (femeie).

Din familie mai fac parte: părinţii şi copiii, uneori şi alte persoane între care există relaţii de rudenie, care trăiesc împreună, au gospodărie casnică comună.

Odată cu apariţia familiei în cadrul ei apar relaţii morale, spirituale, psihologice, fiziologice, biologice, economice etc.

Noţiunea (definiţia) dreptului familiei este următoarea :

Dreptul familiei este o ramură de drept care reprezintă totalitatea normelor

juridice ce reglementează reporturile familiale, adică relaţiile personale şi patrimoniale dintre oameni, ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, înfiere, precum şi alte relaţii sociale similare celor familiale, în scopul ocrotirii şi întăririi familiei. (art.3 C.F.)

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Obiectul de reglementare al normelor dreptului familiei îl formează raporturile de familie. Unele din aceste raporturi de familie poartă caracter personal şi sunt lipsite de conţinut economic, altele sunt patrimoniale, adică cu caracter material.

2

Din raporturile de familie cu carater personal fac parte :

a) relaţiile dintre soţi (raporturile de căsătorie) ce apar ca rezultat al realizării de către ei a libertăţii personale, independenţei şi egalităţii în viaţa familială;

b) relaţiile dintre părinţi (alţi educatori) şi copii în procesul de educaţie;

c) raporturile care rezultă din rudenie;

Prin rudenie, în dreptul familiei se înţelege legătura de sânge dintre mai multe persoane care descind unele din altele, sau care, fără a descinde unele din altele, au un ascendent comun.

d) raporturile care rezultă din înfiere.

Relaţiile patrimoniale le alcătuiesc :

a) raporturile dintre soţi, în legătură cu administrarea bunurilor materiale, dobândite de soţi în timpul căsătoriei;

b) raporturile de datorie ale soţilor de a se întreţine reciproc;

c) raporturile de întreţinere a copiilor şi altor membri ai familiei.

Deci, drept obiect de reglementare juridică a dreptului familiei servesc raporturile familiale personale nepatrimoniale şi cele patrimoniale (cu caracter economic).

Normele dreptului familiei reglementează :

• condiţiile şi ordinea de încheiere a căsătoriei;

• raporturile personale (fără conţinut economic) dintre soţi;

• raporturile patrimoniale (cu caracter economic) privitor la bunuri dintre soţi;

• raporturile personale şi patrimoniale dintre părinţi, copii şi alţi membri ai familiei;

• desfacerea căsătoriei;

• înfierea;

• raporturile de tutelă şi curatelă, etc.