5.Nomenclatura lucrărilor de construcţii montaj.

№

Denumirea lucrărilor

Unitatea de măsură

Volumul de lucru

Metode şi formule

de calcul

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1.

Defrișarea stratului vegetal cu buldozerul.

m²

Defrișarea stratului vegetal cu buldozerul constă în determinarea arii unei suprafeţe, dimensiunile căreia sunt mai mari decât dimensiunile în axă a construcţiei cu 5÷10m.

An.t.=Lt.•Bt.(m²), unde: Lt. Bt.-respectiv: lungimea sau lăţimea terenului(m).

Scoaterea stratului fertil cu buldozerul.

m³

Stratul fertil cu grosimea de 25÷50cm, se scoate de pe suprafaţa terenului natural nivelat cu ajutorul buldozerului, depozitându-se în haldă. Solul fertil va fi folosit la lucrările de amenanjare a terenului. Volumul de lucru se determină prin produsul dintre aria suprafeţei nivelate la grosimea stratului.

Vs.f.=An.t.•hs.f.(m³), unde:

An.t.–aria suprafeţei nivelate a terenului (m²).

hs.f.–înălţimea stratului fertil (m).

2.

Excavarea gropii sau tranşeului de fundare cu ajutorul excavatorului ciclic cu cupa: directă/inversă cu:

V =... (m³).

m³

‹Groapă sau tranşeu de fundare cu pereţi înclinaţi.

•Volumul excavării se compune din volumul gropii de fundare şi volumul întrării în groapă.

Vex.=Vg.f.+Vi.g. (m³).

•Volumul gropii sau tranşeului de fundare.

V_g.f.=(h_ex./4)(a+c)(b+d)(m³), unde:

a,b,c,d-respectiv:lăţimea şi lungimea gropii sau tranşeului de fundare(m).

a=B+b_f.+2•(0.2÷0.5)(m), unde:

c= a+2•m•hex. (m), unde:

b= L+bf.+2•(0,2÷0,5) (m), unde:.

d= b+2•m•hex.(m), unde:

B;L–-respectiv:lăţimea şi lungimea în axă a clădirii(m).

b_f.- poziţionarea fundaţiei respective(m).

m –panta taluzului din CНuП III-8-76.

Sol: argilă nisipoasă h≤1(m) m=0,25; h>1(m) m=0,5.

hex.–adîncimea de excavare (m).

hex.=hfun.–(hc.p.+hs.f.)(m), unde:

hc.p.–cota pereului (m).

hs.f.–grosimea stratului fertil scos(m).

•Intrarea în groapa de fundare.

•Lungimea intrării în groapă depinde de adîncimea excavării.

Li.g.=hex./i (m), unde:

i–înclinaţia intrării în groapă 10÷15%, în număr 0.1÷0.15.

•Lăţimea intrării în groapă depinde de tipul mijlocului de transport utilizat, conform CHиП lăţimea intrării în groapă în partea inferioară este de: Bi.g.inf.=3.5÷5(m)

•Volumul intrării în groapa de fundare.

Vi.g.=(A₁+A₂)•Li.g./2.(m³), unde:

A₁=0,-aria liniei.

A₂=(Bi.g.inf.+Bi.g.sup.) •h_i.g/.2(m²).

Bi.g.sup.=Bi.g.inf.+2•m•h_ex.(m).

•Groapă sau tranşee de fundare cu pereţi verticali.

Vgr. sau tr.=Lgr.•Bgr.•h_ex.(m³), unde:

Lgr., Bgr., h_ex.–respectiv: lungimea, lăţimea şi adîncimea gropii sau tranşeului de fundare(m).

3.

Prelucrarea manuală a solului.

m³

Prelucrarea manuală a solului constă în executarea unui şanţ sub talpa fundaţiei cu o adâncime de 100÷150 mm, iar dimensiunele în plan a lui sunt mai mari cu 100mm decăt dimensiunile tălpii de fundare.

Volumul prelucrării manuale se determină după releţiile:

Vp.m.=Vex.mec.•0,03(m³), unde:

Vex.mec.-volumul prelucrării mecanizate a solului(m³), vezi poziţia 2.

4.

Executarea stratului suport din: nisip, piatră spartă, pietriş, sau beton sub fundaţii.

m³

În şanţul săpat manual se distribueşte: nisip, piatră spartă sau pietriş, jucînd rolul de strat suport sub fundaţii, volumul căruia este egal cu volumul prelucrării manuale.

Vs.s.f. =Vp.m.(m³).

5.

Montarea şi executarea elemen-telor infrastructurii clădirii׃

•fundaţii monolite:

-cofrarea şi decofrarea

-armarea

-betonarea.

•elemente monolite:stîlpi, grinzi, pereţi, diafragme, scări, planşee:

-cofrarea şi decofrarea

-armarea

-betonarea.

m²

kg

m³

m²

kg

m³

Calculul suprafeţei de cofrare, decofrare a fundaţiilor se stabileşte în baza sumei ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.

Determinarea volumului de lucru la armarea fundaţiilor se determină după desenele tehnice, în funcţie de diametrele armăturilor utilizate sau constuctiv pentru fundaţia:

Continue: la 1m³ de beton se folosesc 66kg.

Izolată׃ la 1m³ de beton se folosesc 58kg pentru Vfun.≤3m³ şi 39kg pentru Vfun.3÷5m³.

Volumul de lucru a executării fundaţiei monolite se determină conform volumului de beton pus în operă.

Fundaţie continue sau radier general:

Vf.=Lf..•Bf.•hf.(m³), unde:

L_f., B_f., h_f. –respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea fundaţiei sau radierului general(m).

Fundaţie izolată:

Vf.=Vbaz.+Vpah.-Vgol.=Lb.•Bb.•h_b.+Lp.•Bp.•h_p.-(h_î.s./3)(A_i.+As.+√A_i•.As.)(m³).

V_baz.,V_pah., V_gol.–respectiv: volumul bazei, paharului şi golului paharului de fundaţie(m³).

hp.-adîncimea golului paharului de fundaţie (m).

h_î.s.-încastrarea stîlpului în paharul fundaţiei, primit 0,85÷1,05m.

Ai.; As.–respectiv: aria golului paharului fundaţiei în partea inferioară şi superioară(m²).

Calculul suprafeţei totale de cofrare, decofrare a elementelor monolite se stabileşte în baza sumei ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.

Determinarea volumului de lucru la armarea elementelor monolite se determină după desenele tehnice în funcţie de diametrele armăturilor utilizate.

M_tot.=m_m.l.•L_arm.(kq), unde:

m_m.l.-masa unui metru liniar:Ø6mm-0,222kq; Ø16mm-1,580kq;

Ø8mm- 0,395kq; Ø18mm-2,000kq;

Ø10mm-0,616kq; Ø20mm-2,470kq;

Ø12mm-0,888kq; Ø22mm-2,980kq;

Ø14mm-1,210kq; Ø24mm-3,550kq.

L_arm.- lungimea barei drepte(m)

L_arm. = L_b.a.+0.41h•n+13Ø-lungimea barei fasonate(m), h;n-înălţimea şi numărul încovoierilor.

Diametrul barelor de armatură a scheletului monolit , conform NCM F.03.02-05,,PCPZ”, la:

Constructiv la:

Pereţi sau diafragme de rigiditate cu б=150mm: la 1m³ de beton se folosesc pînă la 85kg

б=200mm: la 1m³ de beton se folosesc pînă la 204kg.

Scări sau planşee: la 1m³ de beton se folosesc pînă la 77,6kg.

Volumul de lucru la executarea elementelor monolite se determină conform volumului de beton pus în operă.

Vbet.=Lel.•Bel.•Hel.(m³), unde:

Lel.,Bel.,Hel.-respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea elementului(m).

•blocuri talpă de fundare cu V=...(m³).

•blocuri perete de fundare cu V=...(m³).

•sectoare monolite:

-cofrarea şi decofrarea

-armarea

-betonarea.

•panouri de soclu cu V=...(m³)

-sudarea pieselor înglobate.

-protecţia anticorozivă a pieselor

-monolitizarea rosturilor.

•stîlpi cu V=...(m³) la CES

-monolitizarea nodurilor între stîlp şi fundaţie.

•rigle cu V=...(m³)

-sudarea pieselor înglobate

-monolitizarea nodurilor.

•odihna şi rampa scării cu V=...(m³)

-sudarea pieselor înglobate între odihnă şi rampă scării

-protecţia anticorozivă a pieselor sudate

-monolitizarea rosturilor între odihnă şi rampa scării.

•panouri de planşeu de subsol cu V =...(m³)

-sudarea pieselor înglobate sau musteţelor de armătură

-protecţia anticorozivă a pieselor

-monolitizarea rosturilor între panouri.

•grinzi de fundare cu V=...(m³)

-sudarea pieselor înglobate

-protecţia anticorozivă a piesilor sudate.

buc.

buc.

m²

kg

m³

buc.

ml.

m²

m³

buc.

m³

buc.

ml

m³

buc.

ml

m²

m³

buc.

ml

m²

m³

buc

ml

m²

Calculul volumelor de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei:

specificarea elementelor din beton armat.

La 1m³ de beton se folosesc 66kg de armătură.

Vb.s.m.=Ls.m.•Bs.m.•бs.m.(m³).

Lr.s.tot.=Lr.s.p.s.•Np.s.(ml).

Lr.s.p.s.=1,5ml p/u L=3m; Lr.s.p.s.=2,2ml p/u L=6m.

Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza ariei reale a piesilor sudate.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²), unde:

Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.

Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m³).

Vbet.=Vgol.–Vstîlp.=(h_î.s./3)(Ai.+As.+√Ai.As.)–Ls.Bs.h_î.s.(m³).

Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.(ml); Lr.s.r.=1,2ml.

Volumul de beton se determină din considerentele, că la monolitizarea nodurilor unei rigle se

folosesc 0,0943m³

Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.+Lr.s.o.•No.(ml); L r.s.r.=0,5ml; Lr.s.o.=0,4ml.

Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza ariei reale a pieselor sudate.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²).

Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m³), unde׃

Lrost.-lungimea rostului dintre odihna şi rampa scării(m).

Brost.-lăţimea rostului, fiind egală cu înăţimea odihnei scării(m).

бrost.–grosimea rostului fiind egal cu 0,02m.

Lr.s.tot.=Lr.s.p.•Np.(ml).

Clădiri civile: Lr.s.p.=0,6ml.

Clădiri industriale: Lr.s.p.=0,3ml p/u L=6m. Lr.s.p.=0,45ml p/u L=12 m.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²), unde:

Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.

Vbet.=Lrost.• Brost.•бrost. (m³), unde:

Lrost.;Brost.;бrost.-respectiv: lungimea, lăţimea şi grosimea rostului(m).

Lr.s.tot.=Lr.s.g.f.•Ng.f.(ml); Lr.s.g.f.­­=1,0ml.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²), unde:

Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.

6.

Executarea hidroizolaţiei:

•orizontale cu:

-mortar de ciment.

•verticale cu:

-mastic de bitum

-material în rulou, etc.

m²

m²

Volumul de lucru a hidroizolaţiei orizontale constă în determinarea sumei ariilor suprafeţelor superioare a elementelor: fundaţiilor, grinzelor de fundare, panourilor de soclu, etc.

A_h.o.=ΣLs.s_.•Bs.s_. (m²), unde:

Ls.s_., Bs.s_.-respectiv: lungimea, lăţimea în partea superioară a fundaţiei, grinzelor de fundare, panourilor de soclu, etc.(m).

Volumul de lucru a hidroizolaţiei verticale constă în determinarea sumei ariilor suprafeţelor verticale a pereţilor fundaţiei, fundaţiilor sau pereţilor subsolului, panourilor de soclu, etc.

A_h.v.=ΣLs.v.•Hs.v.(m²), unde:

Ls.v., Hs.v_.–respectiv: lungimea şi înălţimea suprafeţei verticale a elementelor(m).

7.

Umplerea tempanelor între fundații cu buldozerul.

m³

Volumul de lucru la astuparea gropii sau tranşeului de fundare se determină:

‹Clădiri civile fără subsol:

Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vf.p.+Vs.s.p.)/K(m³), unde:

Vex.–volumul exavării mecanizate(m³).

Vp.m.–volumul prelucrării manuale(m³).

Vs.s.f.–volumul stratului suport sub fundaţie(m³).

Vfun.–volumul fundaţiei(m³).

Vf.p.=Nel.•Vel.(m³), unde:

Vel.–volumul unui element (m³).

Nel.–numărul de elemente (buc).

Vs.s.p.–volumul stratului suport sub pardoseli (m³).

Vs.s.p.=Apar.•h_s.f.(m³), unde:

Apard.–aria pardoselilor la perter (m³).

h_s.f.–înălţimea stratului fertil (m).

K–coeficient ce ţine cont de afînarea solului, primit 1.05.

‹Clădiri cu subsol:

Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vsub.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:

Vsub.–volumul subsolului clădirii, determinat după dimensiunele extremităţilor pereţilor exteriori(m³).

Vsub=Lsub.•Bsub.•(h_c.f. – h_c.p..)(m³).

‹Clădiri industriale parter sau etajate cu schelet:

Va.g.sau t.= (Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vtot.fun.-Vtot.g.f.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:

Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vfun.-Vtot.g.f.-Vtot.st.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:

Vtot. fun.-Vfun. •Nfun.(m³).

Vtot.g.f.=Ng.f.•Vg.f.(m³), unde:

Vtot.st.=Nst.•Vst.i.(m³), unde:

Vg.f.–volumul grinzei de fundare (m³).

Ng.f.; Vg.f.–respectiv: numărul de grinzi şi volumul unei grinzi de fundare (buc, m³).

Nst.; Vst.-respectiv: numărul de stîlpi şi volumul unui stîlp la nivelul infrastructurii(buc, m³).

Compactarea solului pe straturi cu:

-placa vibratoare

-compactorul remorcat.

m³

Solul se compactează pe straturi cu grosimea de 25÷50cm, volumul de lucru este egal cu volumul de pămînt turnat în umplutură, deci:

Vast.g.sau t.=Vcomp.(m³).

Lucrările suprastructurii clădirii.

8.

Montarea şi executarea elemen-telor suprastructurii clădirii:

•elemente monolite:stîlpi, grinzi, pereţi, diafragme, scări, planşee:

-cofrarea şi decofrarea

-armarea

-betonarea.

•stîlpi cu V = ...(m³)

-sudarea pieselor între stîlpi

CES

-monolitizarea nodurilor.

•grinzi de rulare cu V =...

(m³)

-sudarea grinzilor de rulare cu stîlpul

-protecţia anticorozivă

-monolitizarea nodurilor între grinda de rulare şi stîlp.

•ri •rigle cu V = ... (m³)

-sudarea pieselor înglobate între riglă şi stîlp

-monolitizarea nodurilor.

•grinzi sau ferme de acoperiş, ferme pană cu V = ... (m³)

-sudarea pieselor înglobate

înt grinzi, ferme şi stîlpi

-protecţia anticorozivă.

•panouri de planşeu, acoperiş, luminator cu M = ...(t)

-sudarea piesilor înglobate

-protecţia anticorozivă

-monolitizarea rosturilor.

•panouri de pereţi: exteriori, interiori, dispărţitori, luminătoare, colţ, etc. cu V = ... (m³)

-sudarea pieselor înglobate

-protecţia anticorozivă

-monolitizarea rosturilor.

•cadrul porţii:

-stîlpi cu V = ... (m³)

-grinda de legătură cu V=... (m³)

-sudarea pieselor înglobate între stîlp şi grindă

-monolitizarea nodurilor între stîlp şi grindă.

•portă din lemn sau metal.

•ferestre metalice

•luminătoare metalice

-sudarea ferestrelor şi luminătoarelor metalice

-protecţia anticorozivă.

•construcţii metalice: stîlpi, ferme, contravîntuiri, etc.

-sudarea construcţiilor metallice.

-protecţia anticorozivă.

•cadrele metalice a luminătoarelor

-sudarea cadrelor metalice a luminătoarelor

-protecţia anticorozivă.

•odihna şi rampa scării cu

V=... (m³)

-sudarea pieselor înglobate între odihnă şi rampa scării

-protecţia anticorozivă

-monolitizarea rosturilor între odihnă şi rampa scării.

•balustrada scării

-sudarea pieselor înglobate

-protecţia anticorozive.

•cabine sanitaro-tehnice cu

V=... (m³)

-sudarea pieselor înglobate

-protecţia anticorozivă a pieselor

-monolitizarea rosturilor.

•blocuri şi guri de ventilare

-monolitizarea rosturilor.

•cabina ascensorului

-sudarea pieselor înglobate

-protecţia anticorozivă

-monolitizarea rosturilor.

•plăci de lodjii cu V=...(m³)

-sudarea pieselor înglobate

-protecţia anticorozivă

-monolitizarea rosturilor.

•elemente metalice de îngrădire a balcoanelor

-sudarea pieselor înglobate

-protecţia anticorozivă

-monolitizarea rosturilor.

•copertina sau cornişa, V=...(m³)

-sudarea pieselor înglobate

-monolitizarea rosturilor.

•etanşarea rosturilor între panourile de pereţi׃

-verticale

-orizontale.

•executarea treptelor exterioare din beton.

•zidăria din cărămidă după rostuire la pereţi exteriori cu:

-H<4m

-H≥4m. •zidăria din cărămidă sub tencuială la pereţi interi cu:

-H<4m

-H≥4m.

•zidăria din cărămidă sub tencuială la pereţi exteriori, interiori la umpluturi de carcase cu: -H<4m

-H≥4m.

•zidăria din cărămidă sub ten-cuială la pereţi dispărţitori

armaţi cu:

-б 120mm: -H<4m

-H≥4m.

-б 65mm: -H<4m

-H≥4m.

•zidăria pereţilor dispărţitori din plăci de ipsos cu б100mm.

•zidăria pereţilor dispărţitori din plăci de ghips-carton б12.5mm.

•zidărie din blocuri de calcar lacustru la pereţi exteriori după rostuire cu: -H<4m

-H≥4m.

•zidărie din blocuri de calcar lacustru sub tencuială la pereţi exteriori, interiori sub tencuială cu: -H<4m

-H≥4m.

•bu iandrugi cu V =...(m³).

•montarea şi demontarea sche-lelor pentru executarea:

-zidăriei pereţilor sau finisarea interioară

-izolarea termică a pereţilor exteriori sau la finisarea faţa- delor cu h≤30m.

•prepararea mortarului:

-şantier

-centralizat.

m²

kg

m³

buc.

ml

m³

buc.

ml

m²

m³

buc.

ml

m³

buc.

ml

m²

buc.

ml

m ²

m ³

buc.

ml

m ²

m³

buc.

buc

ml

m³

m²

m²

m²

ml.

m²

t

ml.

m²

t

ml

m²

buc.

ml

m ²

m ³

kg

ml

m²

buc.

ml

m²

m³

buc.

m³

buc.

ml

m²

m³

buc.

ml.

m²

m³

kg

ml

m²

m³

buc.

ml

m³

ml

ml

m³

m³

m³

m²

m²

m²

m³

m³

buc.

m²

m²

m³

Calculul suprafeţei totale de cofrare, decofrare a elementelor monolite se stabileşte în baza sumei ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.

Determinarea volumului de lucru la armarea elementelor monolite se se determină după desenele tehnice, în funcţie de diametrele armăturilor utilizate.

Volumul de lucru la executarea elementelor monolite se determină conform volumului de beton pus în operă.

Vbet.=Lel.•Bel.•Hel.(m³), unde:

Lel.,Bel.,Hel.-respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea elementului(m).

Calculul volumului de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei:

specificarea elementelor din armat.

Lr.s.tot. = Lr.s.s.•Ns.(ml); Lr.s.s.=1,5ml.

Vbet.=Vgol.–Vstîlp.=(h_î.s./3)(Ai.+As.+ √Ai.As.)– Ls.Bs.h_î.s.(m³).

h_î.s.-încastrarea stîlpului în paharul fundaţiei, primit 0,85÷1,05m.

Lr.s.tot.=Lr.s.g.r.•Ng.r.(ml); Lr.s.g.r.=2,2ml p/u L=6m; Lr.s.g.r.=2,6m p/u L=12m.

Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza arei reale a piesilor înglobate.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²), unde:

Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0.15÷0.2m.

Volumul de beton se ia din considerentele că la o grindă de rulare se folosesc 0,03m³.

Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.(ml); Lr.s.r.=1,2ml.

Volumul de beton se determină din considerentele că la o riglă se folosesc 0,0943m³.

Lr.s.tot.=Lr.s.g. sau f.•Ng.sau f.(ml).

Lr.s.g.₁₂=0,72ml Lr.s.f.₁₈₌1,0ml.

Lr.s.g.₁₈=1,02 ml. Lr.s.f.₂₄=1,2ml.

Lr.s.g.p.₁₂=0,8ml L r.s.f.₃₀=1,4ml.

Lr.s.f.p.₁₂=1,0ml.

Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza arei reale a piesilor înglobate.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²), unde:

Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.

L r.s.tot.=L r.s.p.p.sau a.•Np.p.sau a.(ml).

Clădiri civile׃ Lr.s.p.p.sau a.=0,6ml.

Clădiri industriale׃ Lr.s.p.a.=0,3ml p/u L=6m; Lr.s.p.a=0,45m p/u L=12m.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²).

Vbet. =Lrost.•Brost.•бhrost.(m³).

Lr.s.tot. = Lr.s.p.p.•Np.p.(ml).

Clădiri civile׃Lr.s.p.p.=1,5ml p/u L=3m; Lr.s.p.p.=2,2ml p/u L=6m; Lr.s.p.d=1,2ml.

Clădiri industriale׃ Lr.s.p.p.=0,64ml p/u L=6m; Lr.s.p.p.=1,0ml p/u L=12m; Lr.s.p.c.=0.8ml.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²).

Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m³).

Lr.s.tot =Lr.s.g.•Ng.(ml).

Lr.s.g.=0.8ml.

Volumul de beton la monolitizarea unei grinzi de legătură constituie׃ 0,0551m³

Volumul de lucru se determină în baza ariei suprafeţei reale a ferestrelor şi luminătoarelor metalice, vezi tabela 3.

Lr.s.f.sau l.=1,8ml p/u L=6m; Lr.s.fsau l.=3,0ml p/u L=12m.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²).

Conform masei reale a fiecărei construcţii metalice.

Mtot.=m_el.•Nel.(t).

Lr.s.tot.=Lr.s.el.•Nel.(ml); Lr.s.el.=3,2÷3,6ml.

Masa unei cadru metalic a luminătorului m≈0,5(t).

Lr.s.l.=1,8ml p/u L=6m; Lr.s.l.=3,0ml p/u L=12 m.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²).

Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.+Lr.s.o.•No.(ml); Lr.s.r.=0,5ml; Lr.s.o.=0,4ml.

Vbet.=Lrost.•xBrost.•бrost.(m³).

Mb.=Ab.•20(kg), unde:

Ab.=Lb.•Hb.(m²).

Lr.s.tot.= Lr.s.b.•Nb.(ml); Lr.s.b.=0,3(ml).

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²), unde: Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2(m).

Lr.s.tot.=Lr.s.c.s.-t.• Nc.s.t.(ml); Lr.s.c.s.-t.=0,8ml.

Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m²).

Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m³).

Lr.s.c.a.=1,2ml.

Lr.s.p.l.=0,3ml.

Me.î.b.=Ae.î.b.•20(kg), unde:

Ae.î.b.-aria proiecţiei verticale a tuturor elementelor de îngrădire a balcoanelor(m²).

Lr.s.tot.=Lr.s.e.î.b.•Ne.î.b.(ml); Lr.s.e.î.b.=0,3ml.

Lr.s.c.=0,5ml.

Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m³).

Calculul constă în determinarea lungimii rosturilor verticale şi orinzontale între panourile de pereţi la faţadă.

Volumul de lucru la executarea treptelor se calculă la metru liniar de treaptă.

Calculul volumului de zidăriei se determină prin produsul dintre aria peretelui fără goluri, către grosime, se produce în tabelă aparte, vezi tabela 2.

Vzid.=(Lp.·Bp.-Agol.)∙δper.( m³), unde:

Lp.,Bp., δper.-respectiv: lungimea, lăţimea şi grosimea peretelui (m).

Agol.–aria golului de: fereastră, uşă sau poartă,etc.(m²).

Aria pereţilor dispărţitori se determină prin produsul dintre lungimea peretelui la înălţime, fără goluri.

Ap.d.=Lp.d.· hp.d.Agol.(m²), unde:

Lp.d., hp.d.–respectiv: lungimea, înălţimea peretelui dispărţitor (m²).

Agol.–aria golului de: fereastră, uşă, etc.(m²).

Calculul volumelor de lucru la executarea zidăriei pereţilor dispărţitori se produce în tabelă aparte, vezi tabela 2.

Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţelor feţelor pereţilor dispărţitori.

Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei orizontale ocupată de schelă.

A_sch.=L_sch.• B_sch.(m² ).

Volumul de lucru se determină în baza ariei suprafeţei faţadei acoperită de schelă.

A_sch.=L_sch.• H_sch.(m² ).

Volumul de lucru se determină în baza necesităţii de mortar.

9.

Executarea acoperişului de tip:

»Terasă:

•amorsarea suprafeţei pentru aplicarea stratului de difuzie.

•strat de difuzie a vaporilor.

•bariera contra vapori din mastic bituminos; ruberoid pe mastic sau linocrom,etc.

•strat termoizolant din materiale în formă de plăci.

•strat termoizolant din: zgură cheramzit, cu б...mm.

•strat de egalizare din mortar de ciment, etc., cu б...mm.

•strat hidroizolant din ruberoid pe mastic sau linocrom, etc.

•racordarea hidroizolaţiei pe straturile de străpungere.

•strat de protecţie.

•finisarea cu foi zincate a aticului.

»Şarpantă

•executarea şarpantei.

•executarea asterialei.

•executarea lucarnelor.

•strat hidroizolant din folie

polimerică.

•executarea învelitorii din: ţiglă olane, foi de ardezie, ţiglă metalică, tablă plană, etc.

•asamblarea jgheaburilor

•asamblarea burlanelor.

m²

m²

m²

m²

m³

m²

m²

buc.

m²

ml.

m²

m²

buc.

m²

m²

ml

ml

Volumul de lucru la executarea acoperişurilor se determină după aria totală a suprafeţei învelitorii acoperişului.

Aria acoperişului de tip terasă se determină prin produsul dintre proiecţia orizontală a suprafeţei straturilor acoperişului la coeficientul: ,,K” ce ţine cont de înclinaţie:

Aa.a.s=Ap.o.•K(m²) ,unde: Sp.o.-proiecţia orizontală a acoperişului (m²).

As.d.v.= Ap.o.•K(m²).

Ab.c.v.=Ap.o.•K(m²).

As.t.p.= Ap.o.•K(m²).

Vs.t.z.sau c.=Ap.o.•б(m³), unde:

б-grosimea stratului de zgură sau cheramzit (m).

As.e.m.= Ap.o.•K(m²).

As.h.=Ap.o.•K•N(m ²), unde:

N-numărul de rînduri încleiate a stratului hidroizolat (buc).

Se determină în conformitate cu numărul gurilor de scurgere şi canalelor de ventilare, prin sumarea lor.

As.p. = Ap.o.•K(m²).

Volumul de finisare a aticului cu foi este egal cu lungimea aticului măsurată pe perimetru.

L f.a.=2(La.+Ba.)(ml);

La.; Ba.–respectiv: lungimea, lăţimea aticului (m).

Volumul de lucru a învelitorilor de tip şarpantă se determină în baza sumei suprafeţelor pantelor, adăugînd la lungimea reală a pantei 0.7m.

Aşar.=ΣApan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m²).

Aast.=∑Apan.+∑Apan.luc.(m²).

Determinarea numărului de lucarne.

As.hid.=Aînv.(m²).

Aînv.=∑Apan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m²).

ΣApan-suma suprafeţelor pantelor învelitorii(m²).

∑Apan.luc.-suma suprafeţelor pantelor lucarnei(m²).

∑Agur.vent.; ∑Acoş. fum-suma suprafeţelor gurilor de ventilare, coş de fum(m²).

Ljg.=Pstr.(ml); Pstr.-perimetrul streşinei(m).

Constă în determinarea sumei înălţimii tuturor burlanelor.

10.

Asamblarea confecţiilor de tîmplărie:

•uşi din lemn.

•ferestre din lemn.

•uşi din metal.

•ferestre din metal.

•uşi din profil de PVC.

•brooască aplicată sistem Yale.

•ferestre din profil de PVC.

•vitrine din profil de oţel sau PVC.

•pervaz la uşi din lemn sau profil de PVC.

•pervaz la ferestre din lemn sau profil de PVC.

•glafuri la ferestre din lemn sau profil de PVC.

•finisarea glafurilor la ferestre cu foi zincate.

m²

m²

m²

m²

m²

buc

m²

m²

ml

ml

ml

ml

Aria suprafeţei de asamblare a confecţiilor din tîmplărie, metal sau profil de aluminiu se determină prin produsul dintre înălţime la lăţime, măsurate pe partea exterioară a tocului, la numărul de confecţii de acelaş tip.

Ac.t.=Ht.•Bt.•Nc.(m²).

Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 3.

Lper.u.l.=Pu.l.•1,05=(2Hu.+Bu.)•1,05(ml); Lper.u.p.a.=Pu.p.a.(ml).

Lper.u.l.=Su.l.•6,6(ml)

Lper.f.l.=Pf.l.•1,05=2(Hf.l.+Bf.l.)•1,05(ml); Lper.f.p.a..=Pf.p.a.=2(Hf.p.a.+Bf.p.a.)(ml).

Lper.f.l.=Sf.l.•5,87(ml).

Lgl.f.l.=Lgl.f.p.a.=Btoc.f.l.sau.p.a.(ml).

Lf.g.f.z.=Btoc.f.(ml).

Lucrările de finisare a clădirii.

11.

Gemuirea blocurilor de:

•uşă

•fereastră

•vitrină

•luminător.

m²

Volumul de lucru la gemuirea blocurilor de fereastră se determină după aria suprafeţei reale a tocului iar vitrinele, luminătoarele, uşile,etc. gemuite conform ariei suprafeţei reale a sticlei, luînd în vedere în cîte rinduri este fiecare confecţie gemuită, precum şi numărul confecţiilor gemuite de acelaş tip.

Ag.=At.sau s.•Nr.•Nc.(m²)

At.saus.-aria tocului sau sticlei confecţiei gemuite(m²).

Nr.-numărul rîndurilor de sticlă a confecţiei(buc.).

Nc.-numărul de confecţii gemuite de acelaş tip(buc.).

Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 3.

12.

Finisarea suprafeţelor exterioare şi interioare a construcţiei:

•prepararea mortarului.

•amorsarea pereților fațadei. •amorsarea pereților fațadei cu grund de cuarț ,,Gleta,,.

•izolarea termică a pereţilor exteriori cu plăci din polistiren expandat.

•tencuială interioară executată manual cu:

-б 2cm

-б 2,5cm.

•tencuială exterioară executată manual cu:

-б 2,5cm

-б 3,0cm.

•tencuială exterioară cu

,,TINC” de 2-3mm, manuală.

•tencuială exterioară decorativă la faţade executate manual.

•tencuiala glafurilor

•gletuirea interioară cu

б5mm, executată manual la tavane cu amestec uscat.

•gletuirea interioară cu

б5mm, executată manual la pereţi cu amestec uscat.

•amorsă la pereții interiori și la tavan.

•gletuirea interioară la tavan și pereţi cu б1,0mm ,,Eurofin,, executată manual.

•gletuirea interioară la tavan și pereţi cu б 0,5mm ,,Meșterul Manole,, executată manual.

•placarea pereţilor cu plăci ghips-carton cu б12,5mm.

•tavane suspendate din

ghips-carton cu б 9,5mm sau ,,Armstrong”.

•placaje din faianţă smălţuită la pereţi.

•placaje la pereţii exteriori a faţadelor sau soclului cu plăci din materiale naturale.

•placaje din plăci de gresie glazurate aplicate în: -interior

-exterior.

•placaje cu diferite materiale: plăci din lemn, lambriu, etc.

•zugrăveli simple cu lapte de var.

•vopsitorii la interior și exterior cu vopsea decorativă structurată ,,Flexodecor,,

•vopsitorii obişnuite interioare sau exterioare la pereţi sau tavan cu vopsea în soluţie apoasă executate:

-manual pe: glet; tencuială.

-mecanizat pe: glet; tencuială.

•vopsitorii cu vopsele de email la confecţii de tîmplărie׃ -lemn

-metal.

•vopsitorii la balustrade.

•vopsitorii la construcţii metalice ale halelor industriale.

•vopsitorii cu vopsele sau lacuri la pardoseli din lemn.

•tapetarea suprafeţelor.

m³ m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

ml

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

m²

t

m²

m²

Volumul de lucru la amorsarea pereților fațadei cu amorsă Supraton Extra se realizează în trei aplicații.

Volumul de lucru la amorsarea pereților fațadei cu grund de cuarț ,,Gleta,, se realizează într-o aplicație.

Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei izolate.

Volumul de lucru la tencuirea sau gletuirea suprafeţelor se determină pe׃ faţade, încăperi, apartamente sau etaje aparte: prin produsul dintre lungime la înălţime; perimetrul încăperii la înălţime, eliminînd aria suprafeţei golurilor de: uşă, fereastră, poartă, vitrină,etc. adăugînd aria glafurilor.

Aten.=Pînc.•Hînc.–Agol.+Aglaf. (m²).

Aglaf.=Pgol.f.• (бper.–бtoc.)•Nf./2+Pgol.u.•(бper.-бtoc.)•Nu./2=2(H_f.+B_f)•(бper.-бtoc.)× ×Nf./2 +(2Hu.+ Bu.)•(бper.-бtoc.)•Nu./2 (m²).

Pînc.-perimetrul încăperii(m).

Hînc.–înălţimea încăperii(m).

Agol.–aria golului(m²).

A.glaf.–aria glafului(m²).

δper., δtoc.–respectiv: grosimea peretelui şi tocului(m).

Pgol.f; Pgol.u.-respectiv: perimetrul golului de fereastră sau uşă(m).

Hf.;Hu.;Bf.;Bu.-respectiv: înălţimea şi lăţimea golului de fereastră sau uşă(m).

Nu.sau f.-numărul de confecţii de tîmplărie de acelaş tip: uşi sau ferestre(buc.).

Determinarea ariei tencuelei rampei şi odihnei scării se determină după proiecţia orizontală la fiecare etaj.

Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 4.

Volumul de lucru la amorsarea pereților interiori se realizează în trei aplicații, la tavan în două aplicații.

Volumul de lucru la placarea suprafeţelor se determină după aria real placată, în tabelă aparte,vezi tabela 4.

Volumul de lucru la zugrăvirea sau vopsirea suprafeţelor se determină după aria reală a suprafeţei pereţilor fără goluri; la elementele prefabricate în baza ariei suprafeţelor, la panouri de acoperiş cu nervuri aria se înmulţeşte la K=1,6; la ferme sau grinzi de acoperiş se determină după aria proiecţiei verticale a unei părţi fără a scoate golurile; în tabelă aparte, vezi tabela 4.

Volumul de lucru la vopsirea tîmplăriei, se determină prin produsul ariei suprafeţei confecţiei la coeficientul de trecere ,,K”.

Clădiri civile: Ferestre sau Vitrine K=2,8; Uşi K=2,7.

Clădiri industriale: Ferestre sau Luminătoare K=2,1; Uşi sau Porţi K=2,4.

Volumul de lucru se redă în tabelă aparte, vezi tabela 5.

Se determină prin suma arilor proiecţiilor verticale a suprafeţelor balustradelor.

Ap.v.b.=Lb.•Bb.•Nb.(m²).

În baza masei proprii.

Volumul de lucru se determină prin însumarea ariei reale a pardoselei şi plintei vopsite.

Avop.pard.=Av.pard.+Av.plin.(m²), unde:

Av.par.–aria vopsită a pardoselei(m²).

Av.plin.–aria vopsită a plintei(m²).

Av.plin. constituie 10% din aria pardoselei.

Av.plin.=Sv.pard.•0,1(m²).

Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei tapetate, vezi tabela 4.

13.

Executarea stratului suport din׃

•piatră spartă б...mm.

•mortar de ciment cu б...mm.

•plăci fibrolemnoase lipite pe bitum sau aşezate pe nisip.

•vată minerală cu б...mm.

•dale prefabricate din fibrobeton.

•beton monolit cu б...mm.

•polisterolbetont cu б...mm.

•şapă autonivelantă din ipsos б30mm.

•polistiren extrudat.

•hidroizolant întru-n strat din ruberoid sau linocrom.

•dale prefabricate din fibrobeton.

•cheramzit, etc.

sub pardoseli.

m²

m²

m²

m²

m²

m³

m³

m ²

m²

m²

m²

m³

Volumul de lucru la executarea stratului suport sub pardoseli se determină în baza ariei reale a suprafeţei: căpătată prin diferenţa dinrte aria încăperii şi suprafaţa dezlocuită de construcţii, iar la stratul suport din beton, după volum: căpătat prin produsul dintre aria stratului suport către grosime, în tabelă aparte, vezi tabela 6.

As.s.p.=As.r.p.=As.î.-As.d.(m²).

Vs.s.bet.=As.s.p.•бs.b.(m³).

14.

Executarea pardoselelor:

•laminat

-fixarea plintei din lemn

-lăcuirea plintei din lemn.

•parchet de stejar

-fixarea plintei din lemn

-ceruirea parchetului

-ceruirea plintei din lemn

-lăcuirea parchetului şi plintei.

•linoleum sau mochetă

-fixarea plintei din lemn

-lăcuirea plintei din lemn.

•plăci de gresie

-plintă din gresie.

•mozaic monolit

-plintă din mozaic

-lustruirea mozaicului

-lustruirea plintei.

•duşumele geluite

-fixarea plintei din lemn

-vopsirea duşumelelor şi plintei.

•mortar de ciment

-plintă din mortar.

•beton monolit în subsol

-plintă din mortar.

•beton monolit în hale cu б...mm

-impregnarea pardoselei.

•asfalt în hale cu б...mm.

•pavaj din plăci de beton

•plăci naturale. etc.

m²

ml.

m²

m²

ml

m²

ml

m²

m²

ml.

m²

m²

ml.

m²

ml.

m ²

ml

m²

ml.

m²

m ²

ml

m²

ml.

m²

m²

m²

m²

m²

Volumul de lucru la executarea pardoselei se determină după aria suprafeţei reale: din aria suprafeţei încăperii se înlătură aria suprafeţei dezlocuite de construcţii: stîlpi, pereţi, cămine, etc. în tabelă aparte, vezi tabela 6.

As.p.=As.î.-As.d.(m²).

Lungimea reală de asamblare a plintei se determină:

Lpl.=Sîn.•K (ml), unde:

Aîn.-aria încăperii(ml).

K=1,07.

Alăc.p.=Alăc.p.+Alăc.pl.=(Lî.•Bî.)+0,1Alăc.p.=(Lî.•Bî.)+0,1(Lî.•Bî.)(m²).

Volumul de lucru se determină prin însumarea ariei reale a pardoselei şi plintei vopsite.

15.

Executarea pereului:

•strat suport din:

-pietriş

-piatră spartă

sub pereu.

•pereul propriu zis din:

-asfalt cu: б... mm

-mortar de ciment cu: б...mm.

m²

m²

Volumul de lucru a stratului suport sub pereu sau pereului propriu zis se determină în baza ariei reale a suprafeţei pereului.

As.s.p.=As.per.=2a(Lcl.+Bcl.+2a)(m²), unde:

a-lăţimea pereului(m).

Lcl.,Bcl.-respectiv: lungimea şi lăţimea clădirii(m).

Lucrările speciale a clădirii.

16.

Utilaj tehnologic industrial.

%

10÷20

Valoarea procentului se stabileşte în dependenţă de tipul construcţiei.

17.

Reţeaua sanitaro-tehnică.

%

5÷20

18.

Reţeaua electrică.

%

5÷15

19.

Reţeaua de gazificare.

%

1÷10

20.

Reţeaua de telefonizare.

%

1÷4

21.

Amenajarea terenului.

%

5÷10

22.

Lucrări auxiliare.

%

5÷25