1. Aspecte teoretice privind noţiunea de sănătate.

Încă din toate timpurile, la toate popoarele lumii valoarea omului şi a societăţii a fost şi este sănătatea fizică şi psihică. Dar în ciuda valoarei mare acordată sănătăţii , conceptul de „sănătate” de mult timp a avut o unică definiţie ştiintifică. Iar in prezent sunt diferite abordări de definire a sănătăţii. Cu toate acestea, mulţi autori: folosfi, medici, psihologi, cu privire la acest fenomen sunt deacord unii cu alţii într-un lucru, ca astazi nu exista o definiţie unică a sănatăţii individului.¹⁸Sănătatea nu reprezinta absenţa bolii, ci bunăstarea fizică, psihologică şi socială a individului. Este de altfel şi un stil de comprtament. Sănătatea mai întîi de toate depinde de obiceiurile şi alimentaţia noastră.Conceptul de sănătate încă din antichitate a fost un subiect destul de important şi foarte discutat în societate.

La începutul secolului V î.e.n filosoful grec Alcmeon determină conceptul de sănătate ca fiind „armonia sau echilibrul de forțe opuse”. Ca forțe opuse a considerat elementele principale care alcătuiesc natura umană și definesc diferite condiții, cum ar fi umed și uscat, cald și rece, etc. ¹⁹Conform lui Platon, sănătatea ca şi frumuseţea se determină prin proporţionalitate şi cerînd acordul contrariilor exprimă un raport proporțional fizic şi corporal. Hipocrat spune că sănătate este posibil atunci când toate părţile corporale, respectă proporţionalitatea în amestec reciproc a elementelor primare. În conştiinţa antichităţii sănătatea corelează cu concepţii stabile cum ar fi armonia, frumuseţea, proporţionalitatea şi prin anologie cu acestea este conceput ca un anumit raport. Mai mult decât atât, natura acestei relații, după cum se poate vedea comparând concepţiile lui Platon, Cicero, și Hipocrate, este definită diferit.²⁰ Punctul de plecare pentru a defini termenul de „sănătate” este dată în Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care spune că: „Sănătatea este o completă bunăstare fizică, psihică şi socială, şi nu numai absenţa bolii sau infirmităţii. Pe baza caracteristicilor medico-biologice N. M. Amosov afirmă că ” Sănătatea – este starea naturală a organismului, caracterizată prin echilibrul său cu mediul și absența unor fenomene morbide”²¹

Sănătatea se caracterizează prin potenţialiul biologic (caracteristici ereditare), rezerve fiziologice ale vieţii, starea psihică normală şi oportunitîţi sociale de realizare a toate instinctelor umane.Se disting trei tipuri de sănătate: ²²

1. Sănătate individuală(omul, personalitate);

2. Sănătatea grupului(familia, gupul profesional);

3. Sănătatea populaţiei(populaţia, societatea);

Termenul de „sănătate psihică” a fost introdus de catre I.V. Dubrovin. El subliniază inseparabilitatea fizică şi psihică în persoană. Porteretul unei persoane psihic sănătoase –este o persoană creativă, fericită, cunoscîndu-se pe sine şi lumea înconjurătoare nu numai cu raţiuni ci şi cu sentimentele şi intuiţia. Aşa persoană îşi asumă responsabilitate faţă de viaţa sa, şi se află în permanentă dezvoltare.

După părerea lui I.V. Dubrovin, baza sănătăţii psihice este dezvoltarea psihică a copilului la toate etapele. Autorii susţin că sănătatea psihică trebuie s-o privim din punct de vedere a bogăţiei spirituale a personalităţii, a valorilor absolute(bunătate, adevăr, frumuseţe). Sănătatea omului se trage din copilărie, conform studiilor ştiinţifice, aceasta este determinată de 50% de modul de viaţă, 20% ereditatea, 20% starea mediului şi aproximativ 10% posibilităţile medicinii. Un rol important în menţinerea sănătăţii o are cultura fizică şi sportul. Sanatatea mentală a omului de asemenea se referă la conceptul „stil de viaţă sănătos”. Ea se determina prin „bunăstarea sufletească, activitatea psihologică completă a individului, manifestîndu-se printr-un sprit vesel.²³ Baza sănătăţii psihologice este dezvoltarea psihică completă, la toate etapele ontogenezei. Din perspectiva evolutivă si ecologică D. D. Venediktov dezvăluie sensul conceptului de sănătate ca un echilibru dinamic al organismului cu mediul natural şi cel social.²⁴

Din punct de vedere sociologic sănătatea este o măsură de activitate socială şi relaţia umană a intividului în lume.Dezvoltarea acestei idei I. I. Brekhman consideră că această atitudine trebuie să apară mai întîi în sistemul de îmbunătăţire a calităţii mediului, pentru a proteja sănătatea şi starea de sănătate a celorlalti.²⁵ In psihologie oamenii de ştiintă suntdepărere că sănătatea nu este absenţa bolii ci mai degrabă reflectarea acesteia în sens de a depăşi: sănătatea este nu numai starea organismului, ci şi o strategie a vietii umane.²⁶

V.P Kaznaceev exprimă sensul conceptului de sănătate umană din perspectiva unei abordări integrate. El crede că sănătatea este o stare conservatoare dinamică, păstrarea şi dezvoltarea funcţiilor biologige fiziologice şi psihologice a productivităţii optime şi activităţii sociale cu o sperantă de viată maximă.²⁷

Sănătatea este este o problemă socială, economică si politică, dar şi o problemă cevizează drepturile omului. Prin autoritatea sa morlă, şcoala i-a învatat pe copii cun să se poarte nin natură si in societate, cum să raporteze la ceilalţi semeni, cum să trăiască frumos, demni şi sănătoşi.Pe ansamblu educaţiascolară reprezintă un sistem complex şi unitar care prezintă mai multe dimensiuni sau lanţuri corespunzătoare principaleleor laturi ale personalităţii umane: educaţia intlectuală, educaţia morală, educaţia fizică, educaţia estetică, tehnologică şi pentru sănătate. Ceste dimensiuni se află în raporturi de interdependenţă si complementaritate,conferindu+i educaţiei şcolareun caracter, sistemic, deschis şi dinamic. Educatia pentru sănătate trebuie să înceapă dela vîrste mici pentru că în această etapă se dobindesc obiceiuri care relevante pentru sunt activităţile ulterioare. Ea trebuie să urmărească:

• Informaţia tinerilor din perspectiva dreptului la educaţie, la sănătate, şi respectarea valorilor umanitare;

• Studierea consecinţelor fizice, sociale si mentale pe care le are un stil de viaţă iraţional;

• Dezvoltarea capacităţii de luare a unei decizii concrete in ceea ce priveşte propria sănătate, cît şi a celor din jur;

• Formarea deprinderilor de a rezista tentaţiei şi presiunii şi a unor abilităţi de viaţă sănătoasă.

Rolul cel mai important în realizarea obiectivelor educaţiei pentru sănătate in scoală, îl au p lîngă personalul medical scolar prfesori de biologie şi profesori de educaţie fizică.²⁸

Modul sănătos de viaţă întruneşte în sine următoarele principalele momente:²⁹

• Educarea copilului înca din copilrie a obiceiurilor sanatoase;

• Refuzarea obiceiurilor negative ca fumat, alcool, droguri;

• Informarea in calitatea consumării produselor

• Activismul fizic, inacelasi rind si exercitii fizice speciale in dependentă de virsta si particularitatile fiziologice al persoanei.

• Respectarea regulilor de igienă personală

• Dispoziţie pozitivă etc.

Comportamente si atitudini fata de sanatate

Dacă un comportament „sănătos” este esential pentru o sanatat prfectă este impotant sa intelegem atitudinile care conduc oamenii spre un comportament pozitiv faţă de sănătte sau, dimpotrivă, spre unul negativ. Comportamentele faţă de propria sanatate se pot rezuma la 5 tipuri de credinţe/atitudini:³⁰

• Valori generale despre sanatate incluznd un anumit interes si o anumitat grijă pentru sănatate

• Perceptia conform careia amenintarea sanatatii de cotre o tulburare sau boală este un fenomen grav;

• Credinta in vulnerabilitatea fată de o anumita boală;

• Credinta că raspunsul organismului va fi eficace si va elimina amenistarea, că va elimina sau va estompa cauzele pentru că detine reactivitatea personală.

Sănătatea ca fenomen uman se caracterizează prin trei dimensiuni:³¹

• Din punct de vedere biologic sanatatea poate fi definită ca acea stare a organismului în care toate orgnele si sistemele functionează normal. Mentinerea sanatattii biologice presupune respectarea unui regim rational de viata, a unui ansamplu de actiuni fiyice sistemice, alimentatia slimentatia sanatoasă, evitarea unor factori de ris ca: fumatul consumul d alcool , droguri, consumul medicamentelor înafara prescriptiei medicului si respectarea normelor si regulilor de igieă .

• Sanatatea psihologică include citev aspecte: sanatatea intelectuală , care asigura activitatea mentala a individului,, dezvoltarea creativitătii lui, echilibrul emotional si dezvoltarea capacitatilor psihologice. Mentinerea sanatati psihologice se poate realiza prin intermediul respectării unui regim de viată sănătăs, in care se alternează munca cu odihna, somnul si activităţile intelectuale cu actiunile de autoperfecţionare a inteligentei si culturii individului.

• Sănatatea sociala presupune realizarea eficientă a rolurilor/funcţiilor sociale de fiu/fiică, soţ/soţie, parinte, profesionist si cetatean.

Ce este sănătatea optimă

Sănătatea unei largi proporţii, cntinuă să fie ameninţată. Mulţi sînt săraci, malnutriţi, stresaţi, needucaţi în ale sănătăţii, şi în stilul lor dr viaţă se zbat sa suprvieţuiască, fiind mai puţini preocupaţi, de îngrijirea sănătăţii. Omul doreşte să fie sănătos, dar deseori nu poate facă în deajuns pentru sănătatea sa. Cît despre sănătatea optimă aceasta este o floare rară, necunoscuţă, în noianul zbuciumului zilnic. Pentru ase îngriji căt mai bine, fiecare om trebuie săştie, printr altele, ce cuprinde acastă sănătae ptimă.³²

Sănătatea optimă are următoarele componete: fizică, mentală, socială, emoţională şi spirituală. Corpul mintea sufletul şi mediul din jur sînt legate între ele şi se influenţează reciproc. Sănătatea optimă cuprinde astfel toate aspectele vieţii. Este desigur, mult mai mult decît lipsa bolii. Mulţi se consideră sănătoşi dacă nu sunt bolnavi ceea ce nu este suficient o sănătate optimă pesupune o treaptă superioară, în carenu numai corpul, dar şi mintea, emoţiile, si sufletul.³³

Sănătatea fizică

Sănătatea fizică înseamnă un coră sănătos, menţinut prin activitate fizică regula, alimentaţie corectă, evitarea drogurilor, decizii raţionale privind protejarea sănătăţii, prevenirea accdentelor şi a bolilor şi îngrijirea adecvată. Eşti sănătăs fizic atun cicînd:³⁴

• Vitalitate, imunitatea puternică , un stil de viţă sănătos, deprinderi igienice, 8-9 ore de somn pe zi;

• Evitaţi tutunul alcolul şi drogurile;

• Activitatea sexuală, începută cînd eşti suficient de matur şi resposabil, este protejată şi satisfăcătoare

• Beneficiaţi de îngrijire medicală adecvată.

Sănătatea mintală

Sănătatea mintală este capcitatea de a gîndi de a analiza, a crea şi a lua decizii raţionale;duce la lineştea şi muţumirea sufletească. Sănătata intelectuală permite dezvoltarea celorlalte laturi ale sănătăţii. Felul cum ghindeşti îţi influenţează saănătatea optimă, deoarece gîndurile îţi determină atitudinea faţă de mediul din jur şi faţă de oameni, felul în care comunici cu aceştea, cum acţionezi şi cum priveşti viata în general. Îţi exprimi sănătatea intelectuală cînd: ³⁵

• Eşti curios intelectual;

• Comunici eficient, prin vorbe, gesturi şi scris

• Eşti stimulat de situaţiile noi

• Îţi împarţi bine timpol

• Esşti optimist şi ai linişte sufletească.

Sănătatea scială

Sănătatea socială constă în satisfacerea nevoii de a avea prieteni, de a aparţine şi de a fi acceptat într-un grup social. Se dezvoltă încă din copilărie, în sînul unei familii iubitoare. E necesară pentru a-ţi dezvolta sănătatea emoţională şi spirituală. Sănătatea socială se exprimă prin: plăcerea de a fi împreună cu alţii; prietenii temeinice; relaţii satisfăcătoare cu cei iubiţi; afectivitate manifestată zilnic; altruism; comunicare eficientăm cu cei de altă părere.³⁶

Sănătatea emoţională

Sănătatea emoţională înseamna a-ţi înţelege emiţiile şi a te accepta şi preţui pe tine însuţi. Este calitatea de a te simţi şi exprima o gamă largă de emoţii, de a oferi şi accepta iubirea, a-ţi dezvolta tăria de caracter, de a accepta schimbările ca un stimul, nu ca o ameninţare, a-ţi dezvolta puterea de adaptare şi dăruire de sine. Tineri cu o sanatate emoţinală dezvoltată au atns un potenţial superior, ei se bucură de viaţă, tolrează şi acceătă pe alţii şi pe ei înşişi, au relaţii satisfăcătoare, sunt prieteni buni, îsi exprimă si dezvoltă pe deplin talentele şi capacităţile lor. Sănătatea emoţională ajută bunostarea spirituală şi adaptarea în viaţă. Îţi exprimi sănătatea emoţională atunci cînd:

• Îţi recunoşti emoţiile, le accepţi şi le exprimi adecvat,

• Te străduieşti să-ţi stisfaci nevoile emoţionale;

• Eţti responsabil pentru comportarea proprie;

• Ai sisztemul umorului;

• Tolerezi stresul;

Sănătatea morală şi spirituală

Sănătatea morală şi spirtuală este puterea de a împăca nevoile proprii cu cel ale restului lumii. Se obţine prin iubirea faţă de alţi şi credinţa în Dumnezeu, sau o altă forţă supremă. Aceasta îţi dă un sens, un strop în viaţă să-ţi oferă o cale morală de dezvoltare a caracterului. Te apropii astfel de tine însuţi, de alţii şi de o putere supremă sau o realitate mai largă. Prin dezvoltarea laturii spirituale a vieţii, descoperi ce rost ai pe această lume, înveţi cum să-ţiexprimi bucuria de a trăi şi cum săi ajuţi pe alţii. Eşti sănătos spiritual atunci cînd: ai un fond moral, poţi ierta compătimi, şi poţi fi recunoscător, te poţi ridica desupra relaţiilor materiale, atingi nivele superioare de conştiinţă. ³⁷

Echilibrul sănătăţii optime

Sănătatea optimă priveşte omul în întregime ca o unitate a corpului, minşi şi sufletului, ce se influenţează reciproc şi este dominată de mediu în care trăieşte. Sănătatea emţională şi cea spirituală sunt tot atăt de importante ca şi hrana zilnică, activitatea fizică susţinută sau controlul stresului. Fiecare dintre noi îşi influenţează sănătatea, alegînd alimentele, activităţile gîndurile şi relaţiile care vă dezvoltă sau dinpotrivă, vă fac rău, deşi există şi factori în viaţă care nu pot fi schimbaţi, sau explicaţi . Sănătatea este un mod de viaţă în care îţi dezvolţi continuu corpul, mintea , sentimentele şi sufletul, pentru a con lucra armonios. Oamenii sunt mai mult sau mai puţin sănătăşi. Lipsa totală a sănătăţii înseamna absenţa vieţii, deci moartea. La cealaltă extremă este sănătatea optimă, adică realizarea deplină apotenţialului uman. Sănătatea poate fi privită astfel ca o serie de trepte, de la cea mai de jos, la infirmitate, prezenţa simtomelor şi a semnelor de boală, apoi absenţa bolii, pînă la sănătatea optimă.³⁸

Ce este un comportament „sănătos”

Acestei noţiuni i se subsumează acţiunile oamenilor sănătăşi al caror scop ste îmbunătăţirea sau menţinerea stării de sănătate . Ele includ consumul de mînăruri sănătoase, evitarea folosirii substanţelor dăunătoare precum tutunul alcoolul sau drogurile, somn suficient, folosirea centurilor de siguranţă folosirea cremelor de protecţie solară, a prezervativelor, controlul greutăţilor şi utilizarea programlor de protejare a sănătăţii ca oportunităţi ce trebuie inoculate împotriva bolilor grave şi uţilizareatestelor de protecţie împotriva unor tulburări serioase cum sunt cancerul de sîn sau bolile cardiovasculare.³⁹

Îngrijirea sănătăţii trebuie să cuprindă toate componentele ei, începînd cu sănătatea fjzica; îngrijirea unui singur aspect nu este de ajuns. Nu te mulţumi doar dacă, de exemplu. arăti bine, dar pe de alta parte eşti timid, izolat, sedentar, iritabil, fumezi sau nu ai idealuri. Sănătatea este un bun care nu se poate cumpăra cu bani, nici nu se obtine cu pilule, ierburi sau creme cu laptişor de matcă. Sanatatea iţi este influenţată de mediul în care traieşti, moştenirea genetica, vîrsta, ocupaţia, sexul şi - mai ales - de stilul tău de viaţă. Modul de viaţă cuprinde alimentaţia, folosirea sau evitarea tutunului, alcoolului şi drogurilor, activitatea fizica, odihna, adaptarea.⁴⁰

În trecut, medicina s-a preocupat mai mult de aspectul bolilor legate de corp şi s-a concentrate pe tratamentele fizice, ignorînd în mare parte rolul minţii şi al sufletului în procesul de vinderare. Se ştie în present că emoţiile, starea sufletească, şi gîndurile pot juca un rol important în sănătatea şi vindecarea omului. Sănătatea oamenilor este influenţată de fiecare aspect al vieţii: climă aerul pe care îl respiră, apa pe care o beau, calitatea şi cantitatea hranei zilnice, locuinţă loc de muncă şi relaţii cu ceilalţi. Persoanele care au prieţeni buni sunt mai sănătoase şi trăiesc mai mult drcît cele singure şi isolate. Omul este singurul care deţine controlul asupra unui stil de viaţă sănătos. Doar cîteva lucruri îl pot influenţa:

• Nivelul de educaţie a sănătăţii;

• Preţul pus pe sănătate de către societate;

• Rganizarea sistemului sanitar;

• Deprinderile sănătoase – de la curăţirea dinţilor pînă la comunicarea în relaţiile intime;

Fiecare dintre noi îşi influenţează sănătatea, alegînd alimentaţia, activiţăţile, ghîndurile, şi relaţiile care vă dezvoltă, sau dinpotrivă, vă fac rău, deşi există şi factori în viaţă care nu poate fi schimbat sau explicat. Crearea sănătăţii optime necesită un mod diferit de a ghîndi despre trupul, mintea şi sufletul tău şi despre legătura cu universal. Oamenii sunt mai mult sau mai puţin sănătătoşi. Lipsa totlă a sănătăţii, înseamnă absenţa vieţii, deci moartea.⁴¹

Bazele unui stil de viaţă sănătos la scolari, se dertermină prin disponibilitetea şi înţelegerea elementelor unui stil de viata sanatos, şi capacitatea de –a le pune în aplicare, comportamentul şi activităţile disponibile pentru copii.⁴²

Incă din 1970, Departamentul American de Sănătate, sub conducerea Patriciei Harris, a dezvoltat un set de obiective pentru imbunataţirea sanataţii populatiei din SUA. Aceste obiective/reguli au constituit tinta unor interventii ale serviciilor locale de sănătate. Se poate constata uşor cu unele dintre ele implica schimbari in regimul de viată şi in comportamentul uman cotidian. Metode şi tehnici de prevenire a bolilor:

• Determinarea oamenilor să-şi controleze tensiunea arteriala.

• Implementarea programelor efective de planificare familia!

• Elaborarea unor programe pentru Imbunătătirea serviciilor sanitare pentru femei insarcinate şi copii.

• Elaborarea unor programe efective de imunizare pentru copii şi adulţi predispugi la boli.

• Educarea adolescentilor §i adultilor cu privire la controlul bolilor cu transmitere sexuală.

Sănătatea în mare parte depinde de modul sănătos de viaţă, cu toate acestea vorbind despre un stil de viaţă sănătos, în primul rind avem în vedere lipsa obiceiurilor nesănătose. Aceasta desigur este necesar, dar nu şi suficientă. Importnt în modul sănătăs de viaţă este formarea activă a sănătăţii, inclusive toate componentele. Astfel, conceptual de mod sănătos de viaţă este mult mai larg decît lipsa de obiceiuri nesănătoase, regim de lucru şi odihnă, regimul alimentar, diferite exerciţii de călire să de dezvoltare, de asemenea aceasta include relaţia faţă de sine, alte personae şi tot ce ne înconjoară.⁴³

Sănătatea îţi este influenţată de mediu în care trăieşti, moştenirea genetică, vîrsta, ocupaţia, sexul şi mai ales, de stilul tău de viaţă. Ea este determinaţă de starea socio-economică în care trăieşti. În condiţii de sărăcie, preocuparea majoră o constituie supravieţuirea, ignoranţa corupţia stresul şi poluarea mediului sunt de obicei associate. Toate aspctele sănătăţii sunt legate între ele, de aceea, daca-l neglijezi pe unul îţi prirzi balanţa. De exemplu, stresul pate influenţa sănătatea inimii, poate provoca nsomnii şi scăderea rezistenţei organismului la infecţii. De asemenea tolerezi mai uşor boala, dacă familia şi prietenii te sprijină, adică beneficiezi de sănătate social. Decizia de a trăi sănătăs nu este uşăr de realizat. Deşi moştenirea genetic şi mediul în care trăieşti îţi influenţează sănătatea, se poate interveni într-un mod hotărîtor. Pentru a duce o viaţă sănătosă ai nevoie de: ⁴⁴

• Mediu social prielnic;

• Educaţie, pentru a analiza critic informaţia tot mai abundentă despre sănatate;

• Puterea de a lua decizii;

• Hotărîre, voinţă perseverenţă;

• Sprijinul altora;

• Formarea unor deprinderi sănătoase;

Sugestii:

• Evită să găseşti scuze de genul:”Alţii au fumat toată viaţa şi nu au avut nimic”

• Asociază consecinţele comportării tale distructive, de exemplu, consumul de alcool, cu persoana ta; aceasta te poate înfricoşa şi uşura să iei decizii.

• Fă-ţi un bilanţ: cum crezi că pierzi şi cîştigi tu şi cei apropiaţi, avînd stilul avtual de viaţă. Găseşte soluţii alternative mai bune;

• Învaţă să iei decizii în cea ce priveşte sănatatea ta, în loc de a şovăi sau a fi în permanenţă dpendenţă de familie, prieteni sau personlul medical;

Strategiile educative aplicate în educaţia pentru sănatate a adolescenţilor, îmbină diverse forme, metode, tehnici, cele mai eficiente sunt:

• Strategia cognitivă, orientată spre formarea unui sistem corent de competenţe la nivel de cunoaştere, care de fapt trebuie să se realizeze în cadrul formal la disciplinele de studii, să se consolideze în cadrul nonformal prin variate modalităţi extracurriculare şi în cadrul informal sub influenţa familiei şi conţinuturilor propuse de mass-media.

• Strategia formării conduitelor pro-sănătate, orientată spre autoeducaţie, autoperfecţiune psihofizică şi autocntrolul comportamentelor; valorificarea în practică a cunoştinţelor cu privire la respctarea modului sănătos, raţional de viaţă. Ambele strategii se completează reciproc şi poate fi materializat nu numai în atitudini şi conduită, ci şi în elaborarea unui portofoliu PRO- TE, în cxare individul ar sistematiza informaţia sub formă de scheme, note, reţete a unor bucate sănătoase, complexe de exercişii fizice etc.

Capitolul II: INVESTIGAREA REPREZENTĂRILOR DESPRE SANATATE LA DIFERITE CICLURI DE ÎNVĂŢĂMÎNT

Scopul obiectivele şi ipoteza cercetării

Scopul investigatiei: de a constata şi investiga care sunt reprezentările despre sănatate la diferite cicluri de învăţămînt.

Obiectivele pe care noi le-am urmărit au fost:

• Identificarea unoi instrumente psihologice care ne permite sa identificăm care sunt reprezentările depre sanatate in functie de ciclul de invăţămint;

• Aplicarea instrumentelor psihologice pe 3 loturi de subiecti, elevi din ciclul gimnazial, levi din ciclul licel si studenti licentiaţi;

• Intrpretarea datelor cantitative şi calitative.

Ipoteza cercetarii: presupunem ca reprezentările despre sănăate sunt diferite in functie de ciclul de invăţămint.

Descrierea eşantionului

Pentru realiarea cercetarii noastre am ales trei eşantioane a cite 35,31,33 de subiecti.Esantionul întii il constituie 35 elevi a claselor a 5-9 din Gimnaziului “Ion Vatamanu” cu vîrstă cuprinsă intre 12-15 ani. Al doilea esantion il constituie 31 de elevi a claselor 10-11 din Liceul Teoretic “Alecu Russo” si esantionul trei cuprinde 33 de studenti ai Facultatii Stiinteale Educatiei Psihologie si Arte din cadrul Universitatii de Stat “Alecu Russo”

La rindul sau subesantioanele respective se impart in functie de gen:

Genul	Ciclul gimnazial	Ciclul liceal	Ciclul universitar
Feminin	17 (48,57%)	16 (51,61%)	17 (51,51%)
Masculin	18 (51,42%)	15 (48,38%)	16 (48,48%)

Metodologia utilizată: pentru colectrea datelor vizînd reprezentarea despre sănătate s-au folosit metoda asociatiilor libere in paralel cu chestionarul de identificare a reprezentărilor despre sănătate(Vezi Anexa 1).

Chstionarul de identificare a reprezentărilor despre sănătate

Scopul: identificarea reprezntorilor despre sănatate

Descrierea: chestionarul este format din doi itemi