- •Capitolul II
- •1. Transformatoare electricE
- •1.1. Construcţia transformatorului
- •Fig.1.1. Secţiunea longitudională a transformatorului
- •Fig. 1.4. Secţiunea transversală a coloanei
- •Fig. 1.6. Înfăşurare cu galeţi alternaţi
- •Fig. 1.5. Înfăşurare cu bobine concentrice
- •1.2. Principiul de funcţionare al transformatorului
- •1.3. Încercarea la funcţionarea în gol a transformatorului
- •Fig.1.9. Schema încercării la mers
- •Fig.1.10. Caracteristicile transformatorului la mers în gol.
- •1.4. Funcţionarea şi încercarea în scurtcircuit a transformatorului
- •Fig.1.12. Schema echivalentă şi diagrama fazorială a transformatorului scurtcircuit
- •Fig.1.13. Schema de încercare în scurtcircuit a transformatorului monofazat
- •Fig. 1.14. Caracteristicile transformatorului în scrtcircuit
- •1.5. Caracteristicile externe ale transformatorului
- •Fig.1.15. Caracteristicile externe ale transformatorului pentru sarcini cu caracter divers
- •1.6. Randamentul transformatorului
- •Fig.1.17. Curba randamentului transformatorului.
- •2. Cercetarea transformatorului monofazat
- •2.2. Programul aplicaţiei:
- •Fig.2.1. Schema de încercare a transformatorului
- •Tabelul 1
- •Tabelul 2
- •Tabelul 3
- •Tabelul 4
- •Tabelul 5
- •Tabelul 6
- •2.3. Conţinutul referatului:
- •Iar factorul de putere conform formulei:
- •Fig.2.2. Diagrama vectorială pentru sarcina arbitrară rl
- •Tabelul 7
- •2.4. Întrebări pentru examinare:
Tabelul 1
Rezultatele experimentale |
Rezultatele calculelor |
|||||
U1 |
U2 |
Uaux |
I0 |
W1 |
W2 |
K |
V |
V |
V |
A |
Spire |
Spire |
K=W1/W2 |
Încercarea în gol a transformatorului este necesară pentru a ridica caracteristicile mersului în gol I0, P0, cos 0=f(U1) şi pentru a determina curentul I0 şi P0 la tensiunea nominală Un.
La ridicarea caracteristicii de funcţionare în gol trebuie mai întâi introdus ştecărul în priza cu cifra 0,5 şi închis întrerupătorul QF1, iar tensiunea este ridicată prin intermediul transformatorului TV1, în limitele (0,25 - 1,1) Un. În continuare sunt înregistrate indicaţiile voltmetrului, ampermetrului şi vatmetrului, conectate în circuitul înfăşurării primare a transformatorului probat. În limitele indicate mai sus se fixează 5-6 puncte, care se înregistrează şi se înscriu în tabelul 2, iar cele calculate – în tabelul 3.
Tabelul 2
N |
Rezultatele experimentale pentru mersul în gol |
Coef. |
|||||
D/o |
U1 |
I0 |
U2 |
P0 |
Limitele vatmetrului |
K=N/5 |
|
V |
div. |
V |
div. |
(IW) curent |
(UW) tensiune |
||
Tabelul 3
N |
Rezultatele calculate pentru mersul în gol |
||||
D/o |
U1 |
I0 |
P0 |
Cos 0 |
observaţii |
V |
A |
W |
- |
||
Dacă acul ampermetrului conectat în circuitul transformatorului de curent se abate depăşind limită scării, atunci ştecărul transformatorului de curent trebuie introdus într-o priză cărei îi corespunde o cifră mai mare.
La modificarea limitei de măsurare a transformatorului de curent secundarul acestuia se şuntează.
La trecerea de la o limită de măsurare la altă limită, este necesar de a lua în consideraţie că raportul de transformare K se modifică.
Ridicarea caracteristicilor externe pentru sarcini de diferit caracter.
La ridicarea caracteristicilor se foloseşte aceiaşi schemă. Sarcina activă, activă – inductivă şi capacitivă se conectează la înfăşurarea secundară a transformatorului prin închiderea întrerupătorului QF2. În calitate de sarcină capacitivă se folosesc condensatoare.
Înainte de a începe ridicarea caracteristicilor externe trebuie deconectat QF2, iar QF1 închis, şi treptat, cu ajutorul transformatorului TV1 tensiunea se ridică până la 220 V. Apoi, convingându-ne că rezistenţa de sarcină sau, mai bine spus, reostatul este complet introdus în circuit se conectează sarcina prin intermediul contactorului QF2.
Ridicarea caracteristicilor începe de la valoarea nulă a curentului de sarcină (QF2 deconectat), apoi se introduce întrerupătorul QF2 şi se micşorează treptat rezistenţa reostatului, majorând curentul de sarcină până la 1,3 I1n. Indicaţiile aparatelor de măsură se înscriu în tabelul 4, dat în anexă. În timpul probării tensiunea la bornele primarului trebuie să se menţină constantă: (Un=const). În mod analogic se ridică caracteristicile pentru sarcina activă – inductivă şi capacitivă. Graficele caracteristicilor pentru diverse sarcini se construiesc pe hârtie milimetrică conform celor 5-6 puncte înregistrate. Rezultatele obţinute se înscriu în tabelele 4,5 şi 6 corespunzător.