- •Capitolul II
- •1. Transformatoare electricE
- •1.1. Construcţia transformatorului
- •Fig.1.1. Secţiunea longitudională a transformatorului
- •Fig. 1.4. Secţiunea transversală a coloanei
- •Fig. 1.6. Înfăşurare cu galeţi alternaţi
- •Fig. 1.5. Înfăşurare cu bobine concentrice
- •1.2. Principiul de funcţionare al transformatorului
- •1.3. Încercarea la funcţionarea în gol a transformatorului
- •Fig.1.9. Schema încercării la mers
- •Fig.1.10. Caracteristicile transformatorului la mers în gol.
- •1.4. Funcţionarea şi încercarea în scurtcircuit a transformatorului
- •Fig.1.12. Schema echivalentă şi diagrama fazorială a transformatorului scurtcircuit
- •Fig.1.13. Schema de încercare în scurtcircuit a transformatorului monofazat
- •Fig. 1.14. Caracteristicile transformatorului în scrtcircuit
- •1.5. Caracteristicile externe ale transformatorului
- •Fig.1.15. Caracteristicile externe ale transformatorului pentru sarcini cu caracter divers
- •1.6. Randamentul transformatorului
- •Fig.1.17. Curba randamentului transformatorului.
- •2. Cercetarea transformatorului monofazat
- •2.2. Programul aplicaţiei:
- •Fig.2.1. Schema de încercare a transformatorului
- •Tabelul 1
- •Tabelul 2
- •Tabelul 3
- •Tabelul 4
- •Tabelul 5
- •Tabelul 6
- •2.3. Conţinutul referatului:
- •Iar factorul de putere conform formulei:
- •Fig.2.2. Diagrama vectorială pentru sarcina arbitrară rl
- •Tabelul 7
- •2.4. Întrebări pentru examinare:
N
Fig.1.17. Curba randamentului transformatorului.
ecesitatea valorii max
=0,5 este justificată prin faptul că transformatorul nu
funcţionează permanent în sarcină nominală. În practică
sarcina reală a transformatorului este întotdeauna mai mică decât
cea nominală. Deci transformatorul va funcţiona cu valoarea
randamentului apropiată de cea maximă.
2. Cercetarea transformatorului monofazat
(Aplicaţia T-1)
2.1. Scopul aplicaţiei: cercetarea însuşirilor transformatorului monofazat la funcţionarea în regim: de mers în gol, scurtcircuit şi în sarcină.
2.2. Programul aplicaţiei:
Se înscriu datele indicate în plăcuţa indicatoare: curenţii primari şi secundari nominali, secţiunea transversală a jugului şi a coloanei miezului feromagnetic.
Se asamblează schema (fig.2.1) pentru a realiza cercetarea transformatorului.
Schema permite de a realiza încercarea transformatorului în regimurile indicate anterior. Reglarea tensiunii de alimentare a transformatorului de încercat este realizată prin intermediul transformatorului TV1. Bobinele de curent a wattmetrului şi ampermetrul sunt introduse în circuitul înfăşurării secundare a transformatorului de curent TA, astfel fiind majorat diapazonul de măsurare a curentului şi a puterii.
Raportul de transformare K al transformatorului de curent poate fi determinat prin împărţirea cifrei corespunzătoare prizei alese la 5. Ieşirile înfăşurării primare ale transformatorului de curent sunt semnificate cu L1 şi L2, cele secundare – cu I1 şi I2. În înfăşurarea secundară a acestui transformator se introduc în serie ampermetrul şi bobina de curent a wattmetrului.
V
Mărimea
puterii consumate de înfăşurarea primară a transformatorului se
determină cu formula:
P1=CW
Pdiv
, unde CW
este valoarea diviziunii vatmetrului, care se
calculează
cu
formula:
unde UW
este
limita scării voltmetrului, IW
– limita scării ampermetrului, Pdiv
– numărul de diviziuni indicate de aparat.
ÎFig.2.1. Schema de încercare a transformatorului
nscrierile în tabel se recomandă a fi
făcute în diviziuni fiind atrasă atenţia la mărimea
raportului de transformare
pentru fiecare măsurare. Datele fixate se înscriu în tabelul 1.
Determinarea numărului de spire ale înfăşurărilor este realizată prin intermediul unei bobine auxiliare cu numărul de spire Waux=30.
La bornele bobinei auxiliare este conectat voltmetrul PV3. Închizând QF1, primarul transformatorului este alimentat. Tensiunea nominală la bornele primarului este obţinută cu ajutorul transformatorului TV1. În continuare sunt măsurate tensiunile înfăşurării secundare U2 şi ale bobinei auxiliare Uaux. După realizarea măsurărilor, transformatorul este deconectat de la reţea.
Numărul de spire al primarului şi secundarului sunt calculate conform formulei:
;
;
Raportul
de transformare se determină cu expresia :
.
Rezultatele experimentale obţinute prin calcule se înregistrează în tabelul 1.
