Imposibil. De aici reiese un paradox esenţial: importanţa administraţiei în managementul

sectorului public.

Se dovedeşte că introducerea unei noi logici manageriale în sectorul public nu

presupune eliminarea administraţiei, ci o împinge în chiar centrul sistemului. Dacă privim din

altă perspectivă acest model, administraţia clasică nu se confruntă cu limita complexă a

furnizării serviciilor publice, cu acea frontieră unde apare interacţiunea directă cu societatea şi

cu celelalte sectoare, dar îşi păstrează puterea în centrul sistemului, permiţând managerilor

publici să îşi asume răspunderea şi să se justifice. Totuşi, administratorii vor descoperi că

aceasta este o sarcină administrativă diferită de rolul lor clasic.

Această abordare ne va ajuta să înţelegem problemele cu care se confruntă

implementarea descentralizării în România. Pentru Guvern, descentralizarea este o frontieră

complexă şi pentru a funcţiona este nevoie să se obţină stilul potrivit de management şi de

administraţie, la nivel central şi local, cu un sistem de răspundere şi grade controlate ale

libertăţii de acţiune.

Un model simplu

Voi încheia prin a prezenta un model simplu, foarte abstract, al unui sector public

care se supune regulilor managementului. Am redus modelul la un număr minim de

elemente pe care le explic într-un mod foarte simplu.

ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 􀀗1/2003

120

Model al sectorului public, cu feed-back complet

Legendă: (1) Lideri – puterea politică, Primul Ministru, partidul la putere

(2) „Inima sectorului public” – agenţiile centrale ale statului care gestionează resursele

(3) Departamente şi Agenţii din sectorul public – agenţii ale statului care furnizează servicii

(4) Cetăţeni/Societate – cei pentru care statul trebuie să lucreze

Resurse: fonduri, personal, bunuri, informaţii, autoritate

Input-uri: resursele împărţite şi distribuite managerilor

Output-uri: serviciile furnizate activitate, rezultate

“Voturi”: toate formele de răspuns (feed-back) către politicieni, nu doar voturile__