4. Rolul finanţelor în evoluţia societăţii

Pentru a putea răspunde la întrebarea: „Ce rol îndeplinesc finanţele publice în economia de piaţă?”, e necesar să explicăm în prealabil ce nevoi sociale pot şi trebuie satisfăcute prin intermediu statului şi pe ce căi anume se poate realiza acestea.

Printre nevoile primordiale de trai ale omului se înscrie nevoia de hrană, de îmbrăcăminte şi încălţăminte, de adăpost etc. Aceste nevoi au un caracter individual şi pot fi satisfăcute pe seama bunurilor capabile să ofere valorile de întrebuinţare oamenilor. Asemenea bunuri (alimente, haine, locuinţă, transport etc.) consumatorii şi le pot procura de la producători. Preţul acestora se stabileşte la piaţă şi este egal cu raportul dintre cererea consumatorului şi oferta producătorului.

Dar nevoile oamenilor nu se limitează numai la nevoile individuale, care pot fi satisfăcute pe seama bunurilor private. Pe lîngă acestea, oamenii mai au multiple alte nevoi sociale, care au un caracter social sau colectiv şi ele pot fi satisfăcut pe seama unor activităţi organizate de autorităţile publice vizînd asigurarea apărării naţionale, menţinerea ordinii interne şi securităţii civile, păstrarea echilibrului ecologic, protecţia socială etc.

În afara nevoilor individuale şi acelor colective, mai există şi o a treia categorie, intermediară de nevoi, care întruneşte trăsături al e ambelor categorii, denumită cvazipublică (semipublică), adică nevoi care pot fi satisfăcute fie pe seama bunurilor private, fie pe seama unităţilor publice. În această categorie intră nevoia de educaţie, de cultură, ocrotirea medicală etc. Satisfacerea nevoii de educaţie şi pregătire profesională diferă, astfel familiile care dispun de resursele necesare îşi pot îndruma copii să urmeze colegii şi universităţi private, cu suportarea taxelor şcolare aferente; familiile cu venituri modeste sînt obligate să-şi îndrumeze copii către şcoli publice, care asigură un învăţămînt gratuit sau cu plata unor taxe modice.

Referitor la nevoia de ocrotire sanitară a populaţiei, în primul rînd, beneficiază persoanele care apelează al serviciile instituţiilor sanitare; în al doilea rînd, de pe urma acţiunilor ce duc la creşterea speranţei de viaţă la naştere, reducerea morbidităţii, diminuarea mortalităţii etc. beneficiază întreaga societate.

Există anumite categorii sociale – bătrîni, orfani, copii părăsiţi, invalizi şi văduve de război – care nu-şi pot satisface nevoile individuale de trai din lipsa surselor de venit sau a susţinătorilor legali. Ca urmare, aceste nevoi capătă caracterul unor nevoi sociale, a căror satisfacere este trecută în sarcina colectivităţii naţionale. Asistenţa socială se acordă fie în natură – internate şi îngrijire în cămine de bătrîni, spitale, orfelinate, case de copii etc. – fie în bani – acordarea de pensii, ajutoare etc. şi se suportă din fonduri publice.

Impactul finanţelor publice asupra economiei naţionale

În economia de piaţă, prin intermediul finanţelor publice statul pune la dispoziţia membrilor societăţii o gamă largă de utilităţii în condiţii specifice. Aceste utilităţi publice se realizează prin acţiuni cu caracter social, economic, de menţinere a ordinii interne, de apărare naţională, de dezvoltarea a relaţiilor internaţionale etc.

Au caracter social, acţiunile:

• de educaţie şiş instrucţie, specializare, recalificare şi împrospătare a cunoştinţelor;

• sanitare;

• de sprijinire a celor incapabili să se întreţină singuri din cauza vîrstei, lipsei de venituri etc. ca urmare a îmbolnăvirii sau a unui accident;

• de odihnă şi recreare, sport şi educaţie fizică etc.;

Acţiuni cu caracter economic:

• construirea, modernizare şi întreţinerea drumurilor şi podurilor;

• construirea de noi trasee feroviare, dublarea liniilor existente etc.;

• menţinerea şenalului navigabil al fluviilor şi rîurilor interioare, dezvoltarea şi modernizarea flotei fluviale şi a celei maritime, construirea de porturi;

• amenajarea de aeroporturi, asigurarea controlului traficului aerian;

• servicii de poştă, telefoane, telegraf, radio şi televiziune;

• sporirea puterii instalate în industria producătoare de energie electrică şi termică etc.;

• lucrările de irigaţie în sisteme mari, de desecări şi îmbunătăţiri funciare, acţiunile de combatere a dăunătorilor;

• exploatări forestiere şi reîmpăduriri;

• alte acţiuni cu caracter economic.

Vizează menţinerea ordini interne, apărarea naţionale şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale acţiunile menite să asigure:

• buna funcţionarea a instituţiei prezidenţiale, a guvernului, a poliţiei, jandarmerie şi justiţiei;

• prevenirea şi stingerea incendiilor, prevenirea inundaţiilor;

• menirea forţelor armate, sub raportul efectivelor, pregătirii militare, echipării şi dotării tehnice;

• dezvoltare şi consolidarea relaţiilor diplomatice, politice, economice, culturale, ştiinţifice şi de altă natură, cu alte ţări, popoare, organizaţii şi organisme internaţionale.

Toate aceste acţiuni publice urmăresc sporirea potenţialului economic al ţării, creşterea economică în general.

Deoarece în economia de piaţă nu există o concurenţă perfectă, nici deciziile luate de agenţii economici în calitate de producători autonomi, nu asigură dimensionarea corectă a producţiei de bunuri private (oferta) în raport cu necesarul pentru consum (cererea) de asemenea produse.

Finanţele publice sînt utilizate în scopul realizării unei dezvoltări economice şi sociale a ţării pe cît posibil într-un cadru echilibrat.

Bibliografia:

1. Filip Gh., Voinea Gh., Mihăesa S., şi alţii „Finanţe”, Editura Sedcom Libris, 2001

2. Stancu I. „Finanţe: pieţe financiare şi gestiunea portofoliului, investiţii reale şi finanţarea lor, analiza şi gestiunea financiară a întreprinderii”, Bucureşti, 2002

3. Stratulat O. „Conceptul şi funcţiile finanţelor publice”, Chişinău, 1996

4. Stroie R. „Finanţe”, Editura ASE Bucureşti, 2003

5. Văcărel Iu. „Finanţe publice”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001

Întrebări de verificare:

1.Descrieţi evoluţia finanţelor.

2. Descrieţi caracterul istoric al finanţelor.

3. Care este originea cuvîntului ,,finanţe”.

4. Care sunt concepţiile specialiştilor cu privire la finanţe?

5. Numiţi şi caracterizaţi etapele distincte ale finanţelor.

6. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre finanţele publice şi cele private?

7. Descrieţi obiectul de studiu al finanţelor.

8. Descrieţi conţinutul economic al finanţtelor.

9. Care sunt funcţiile finanţelor?

10.Numiţi şi descrieţi fazele funcţiei de repartiţie ale finanţelor.

11.Descrieţi funcţia de control a finanţelor.

12.Descrieţi rolul finanţelor în evoluţia societăţii.

Schema 1. Componenţa relaţiilor de producţie

Schema 2. Tratarea termenului “Finanţe”

Necesitatea economică:

- repartiţia PIB între sferele de activitate umană

Condiţii economice:

• producţia marfă;

• apariţia banilor;

• folosirea banilor pentru transferarea valorii.

Circumstanţe:

• crearea obiectului de repartiţie (P.I.B.);

• existenţa subiectelor repartiţiei (statul, persoane fizice şi juridice).