2. La nivel de aplicare

   • să analizeze schimbările survenite în statutul ţărilor Asiei şi africii conform sistemului de tratate Versailles-Washington;

   • să caracterizeze mişcările naţionale şi anticoloniale în diferite ţări ale Asiei (China, Afganistan, India, Persia, Turcia);

   • să compare mişcările anticoloniale şi naţionale ale Asiei şi Africii;

   • să distingă trăsăturile comune ale mişcărilor naţionale şi anticoloniale în diferite ţări ale Asiei şi Africii;

   • să determine specificul mişcării anticoloniale şi naţionale din Africa;

3. La nivel de integrare

   • să aprecieze rolul personalităţilor (Sun Yatsen, Chen Duxiu, Mahatma Gandhi, Ammanula-han, Kucek-han, Mustafa Kemal) în mişcarea de eliberare naţională şi anticolonială a popoarelor asiatice;

   • să estimeze rezultatele şi consecinţele avântului mişcării naţionale şi anticoloniale în diferite ţări ale Asiei şi Africii după Primul Război Mondial;

   • să aprecieze interesele şi rolul Marilor Puteri în mişcarea naţională din ţările Asiei după Primul Război Mondial (China, India, Afganistan; Iran; Turcia).

Conţinutul temei:

Împărţirea lumii la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1921). Consecinţele politice şi social-economice ale Primul Război Mondial pentru ţările Asiei şi Africii. Cauzele avântului mişcărilor naţionale şi anticoloniale în ţările Asiei şi Africii.

Mişcarea naţională China după Primul Război Mondial (1918-1924). Respingerea cererii de retrocedare a coloniilor germane către China la Conferinţa de pace de la Paris şi demonstraţia patrioţilor chinezi pe piaţa Tian’an’men din Beijing. „Mişcarea de la 4 mai”. Demonstraţii, proteste şi boicoturi în cele mai importante oraşe ale Chinei: Beijing, Shanghai, Hangzhou, Harbin. Rezonanţa culturală şi importanţa „Mişcării din 4 mai” 1919. Activitatea intelectualilor chinezi pentru modernizarea Chinei.

Conferinţa de la Washington (1921-1922) şi reevaluarea politicii marilor puteri faţă de China. Crearea Partidului Comunist Chinez (1921). Activitatea lui Chen Duxiu şi Li Dazhao. Activitatea Guomindang-ului spre recuperarea puterii politice în China. Orientarea lui Sun Yatsen spre Rusia Sovietică. Crearea Primului Front Unit dintre naţionalişti şi comunişti sub patronatul Kominternului (1924). Evoluţia sunyatsenismului.

Mişcarea anticolonială din India după Primul Război Mondial (1918-1922). Cauzele avântului mişcării de emancipare naţională în India. Legea India Act (1919) – primul pas spre autonomie. Legea Roulett (1919) şi izbucnirea acţiunilor anticoloniale în regiunea Punjab. Masacrul de la Amritsar (1919). Apelul lui M. Gandhi pentru demararea campaniei naţionale de nesupunere civică. Evoluţia luptei anticoloniale între 1919 - 1922. Formele de luptă: satyagraha individuală, locală şi naţională. Activitatea Congresului Naţional Indian şi a Ligii Musulmane. Personalitatea lui Mahatma Gandhi. Elaborarea gandhismului – ideologia mişcării anticoloniale şi naţionale a indienilor. Principiile gandhismului. Consecinţele şi importanţa campaniei naţionale de nesupunere civică a indienilor.

Lovitura de stat din Afganistan din 20 februarie 1919. Victoria „junilor afgani” şi a lui Amanulla-han. Cauzele celui de-al treilea război anglo – afgan (1919). Tratatul de pace de la Rawalpindi (8 august 1919). Recunoaşterea independenţei de stat a Afganistanului.

Mişcarea naţională din Persia după Primul Război Mondial. Răscoala din Tebriz (1920) de sub conducerea lui Mohammed Hibaiani. Implicarea marilor puteri în mişcarea naţională a iranienilor (Marea Britanie şi Rusia Sovietică). Acţiunile genghelerilor pentru preluarea puterii. Crearea Republicii Ghilan (1920). Alianţa lui Mirza Kuchak han cu bolşevicii. Crearea Republicii Sovietice Socialiste Persane din Ghilan (mai 1920 – „Republica Roşie a Junglei”. Formarea Partidului Comunist Iranian (1920). Acordul anglo-sovietic (1921) şi încetarea susţinerii Republicii Ghilan de către Rusia Sovietică. Lovitura de stat din „3 hut 1299” (21 februarie 1921). Aprecierea loviturii de stat din 21 februarie 1921 în istoriografie. Retragerea armatelor britanice din Iran. Rezultatele avântului mişcării naţionale din Persia după Primul Război Mondial.

Avântul luptei naţionale a turcilor după Primul Război Mondial (1918-1923). Armistiţiul de la Moudros (1918) şi izbucnirea mişcării naţionale. Etapele mişcării de emancipare naţională din Turcia. Crearea Societăţilor de apărare a drepturilor. Congresele naţionale de la Sivas şi Erzurum (1919). Tratatul de pace de la Sèvres (1920) şi radicalizarea mişcării naţionale. Războiul greco-turc (1919-1922) pentru independenţă. Revoluţia kemalistă. Convocarea Marii Adunări Naţionale a Turciei (1920). Victoria Armatei Turciei în războiul greco-turc. Abolirea sultanatului (1 noiembrie 1922). Tratatul de pace de la Lausanne (1923). Proclamarea Republicii Turcia (29 octombrie 1923). Rolul lui Mustafa Kemal în mişcarea pentru independenţă a turcilor.

Modificarea hărţii politice a Africii după Primul Război Mondial. Specificul „Trezirii” Africii. Ideologia panafricanismului. Congresele panafricaniste(1919, 1921, 1923). Activitatea liderului panafricanismului Wiliam Du Bois. Specificul mişcării anticoloniale din ţările Africii. Formele luptei anticoloniale în Africa după Primul Război Mondial: mişcările politico-religioase şi afro-creştine din Africa de Sud şi Congo Belgian. Secta afro-creştină a lui Simon Kimbangu.

Rolul şi consecinţele avântului mişcărilor naţionale şi anticoloniale din ţările Asiei şi Africii după Primul Război Mondial.

Literatura recomandată: