1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

• să descrie situaţia politică și social-economică a ţărilor Asiei și Africii în ajunul Primului Război Mondial;

• să cunoască cauzele Primului Război Mondial și să identifice rolul problemei coloniale în izbucnirea conflagrației mondiale;

• să determine perioadele şi fronturile Primului Război Mondial;

• să relateze despre participarea Japoniei, Chinei, Imperiului Otoman în Primului Război Mondial.

• Să identifice pe hartă modificările teritoriale survenite în Asia şi Africa conform sistemului de tratate Paris-Washington;

2. La nivel de aplicare

• să stabilească interesele și scopurile Marilor Puteri în Asia și Africa;

• să determine interdependenţa dintre lipsa de interes a marilor puteri faţă de Extremul Orient şi regiunea Oceanului Pacific şi consolidarea poziţiilor Japoniei în aceste regiuni;

• să determine obiectivele Japoniei în China conform celor „21 de cererei”;

• să analizeze participarea Imperiului Otoman în Primul Război Mondial.

• să compare obiectivele marilor Puteri în Orientul Mijlociu conform prevederilor Acordului Sykes-Pico și să stabilească gradul de realizare a lor la Congresul de la Paris;

• să determine consecințele ieșrii din război a Imperiului Rus pentru participanții asiatici la Primul Război Mondial;

• să argumenteze valabilitatea expresiei „Anglia nu are prieteni, Anglia are interese” pe parcursul Primului Război Mondial;

• să interpreteze hotărârile Conferinţelor de pace de la Paris şi Washington în privinţa noii repartizări a zonelor de influenţă;

3. La nivel de integrare

   • să estimeze contribuția popoarelor afro-asiatice în Primul Război Mondial;

   • să argumenteze rolul Imperiului Otoman, Persiei şi Afganistanului în evoluţia evenimentelor din Orientul Mijlociu în timpul Primului Război Mondial;

   • să evalueze poziția politică și economică a Japoniei la sfârșitul Primului Război Mondial;

   • să argumenteze contribuţia coloniilor africane în Primul Război Mondial;

   • să aprecieze sistemul de mandate al Ligii Naţiunilor;

Conţinutul temei:

Situaţia politică şi social-economică a ţărilor Asiei şi Africii în ajunul Primului Război Mondial: Japonia, China, Siam, Afganistan, Persia, Imperiul Otoman, Caucazul, Asia Centrală, Asia de Sud şi Asia de Sud-Est.

Sistemul colonial mondial la începutul secolului al XX-lea. Colonii şi semicolonii. Împărţirea Africii între marile puteri. Situaţia statelor semiindependente: Liberia, Etiopia şi Uniunea Sud-africană. Repartizarea sferelor de influenţă în Asia: break-up-ul Chinei; împărţirea averii „omului bolnav” al Europei, împărţirea Mongoliei, pătrunderea Germaniei în Orient: rolul Societăţii otomane a Căilor ferate din peninsula Anatolia în lărgirea „frontierelor naturale” ale Germaniei în Orient.

Interesele şi contradicţiile marilor puteri în Asia şi Africa. Problema coloniilor.

Participarea ţărilor Asiei şi Africii la Primul Război Mondial.

Ţările Extremului Orient în Primul Război Mondial: interesele Japoniei în China şi regiunea de nord a Oceanului Pacific şi prezenţa marilor puteri. Problema Shandongului. Intrarea Japoniei în război. Cucerirea portului Qingdao şi consolidarea Japoniei în China. Relaţiile chino-nipone la începutul Primului Război Mondial. Cele douăzeci şi una de cereri şi instaurarea dominaţiei japoneze în China. Participarea armatei japoneze la luptele de pe fronturile Primului Război Mondial. Contribuţia militară şi materială a Japoniei în Primul Război Mondial. Acordurile secrete dintre Japonia şi marile puteri: Rusia (Acordul Motono-Sazonov - 1916, Marea Britanie (1917), Franţa (1917) şi SUA (1917)) cu privire la recunoaşterea anexiunilor teritoriale şi ale poziţiilor nipone în China şi nordul Oceanului Pacific. Intrarea Chinei în Primul Război Mondial. Contribuţia Chinei în Primul Război Mondial.

Ţările Orientului Mijlociu în Primul Război Mondial: Tratativele secrete ale guvernului de la Constantinopol cu guvernele celor două blocuri militaro-politice: Antanta şi Tripla Alianţă. Cauzele apropierii guvernului „junilor turci” de Germania. Circumstanţele intrării Imperiului Otoman în război. Scopurile participării Imperiului Otoman în Primul Război Mondial. Planurile de război ale Imperiului Otoman. Agravarea problemei împărţirii „moştenirii otomane”: acordul anglo-rus (1915), Acordul Sykes-Picot (1916). Participarea armatei otomane pe fronturile Primului Război Mondial. Situaţia economică şi social-politică în ţară la sfârşitul Primului Război Mondial. Capitularea Imperiului Otoman. Semnarea Armistiţiului de la Moudros (30 octombrie 1918). Eşecul politicii externe a „junilor turci” şi dispariţia Imperiului Otoman.

Persia în anii Primului Război Mondial. Interesele Marilor Puteri în Persia. Contradicţiile dintre Rusia, Marea Britanie şi Germania în Persia. Activitatea agenturii germane în Persia şi Acordul anglo-rus (1915) cu privire la împărţirea Iranului. Lupta internă dintre fracţiuni politice din guvernul iranian cu privire la poziţia Persiei în război. Crearea „guvernului naţional”. Declararea neutralităţii Persiei. Transformarea teritoriilor iraniene în teatru de război. Influenţa evenimentelor din 1917 din Europa asupra situaţiei Persiei. Ocuparea Persiei de către armatele britanice şi impunerea Acordului anglo-iranian despre ajutor britanic pentru prosperarea Persiei (1919). Instaurarea protectoratului britanic asupra Persiei.

Importanţa geostrategică a Afganistanului şi rivalitatea anglo-rusă în Asia Centrală. Protectoratul britanic asupra Afganistanului. Simpatiile progermane şi proturce ale „junilor afgani”. Lupta politică internă dintre gruparea conservatoare şi gruparea „junilor afgani” cu privire la poziţia Afganistanului în Primul Război Mondial. Activitatea lui Habibulla-han pentru izolarea politică a Afganistanului. Proclamarea neutralităţii Afganistanului.

Participarea ţărilor Africii la Primul Război Mondial. Acţiuni militare ale marilor puteri împotriva coloniilor germane din Africa – Kenya, Uganda, Rodezia de Nord.

Bilanţul Primului Război Mondial. Ţările Asiei şi Africii la Conferinţa de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919 şi 21 ianuarie 1921). Tratatele de pace ale Primului Război Mondial şi problema coloniilor statelor învinse. Categoriile de colonii: I categorie - teritoriile fostului Imperiu Otoman; II categorie - fostele colonii germane din Africa Centrală; III categorie - fostele colonii germane din Oceanul Pacific, Africa de sud-vest şi Africa de sud-est.

Sistemul de tratate de la Versailles-Washington: tratatul de la Versailles (1919) - împărţirea coloniilor germane din Africa şi Oceanul Pacific; tratatele de la Sèvres (1920) şi Lausanne (1923) – împărţirea posesiunilor fostului Imperiu Otoman. Schimbarea hărţii politice a Africii. Sistemul de mandate al Societăţii Naţiunilor.

Contribuţia financiară, materială şi umană a ţărilor Asiei şi Africii în Primul Război Mondial. Consecinţele social-economice ale Primului Război Mondial pentru ţările Asiei şi Africii.

Literatura recomandată: