1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

• să definească noţiunea noi state industriale; dragoni asiatici; tigri asiatici;

• să determine criteriile de clasificarea a statelor în NSI;

2. La nivel de aplicare

• să sintetizeze factorii care au contribuit la accelerarea dezvoltării economice a statelor din grupul „dragonilor”;

• să caracterizeze trăsăturile comune ale noilor state industriale din grupul „dragonilor asiatici”;

• să determine trăsăturile specifice ale „miracolului economic” în Coreea de Sud, Taiwan, Singapore, Hong Kong;

• să compare modelul „miracolului economic” nipon de cel al „dragonilor asiatici”;

• să stabilească similitudini dintre premisele dezvoltării economice a celor două grupuri de noi state industriale din Asia de sud-est;

• să distingă specificul „miracolului economic” al „dragonilor asiatici” de cel al „tigrilor asiatici”;

• să compare evoluţia politicilor economice ale statelor din grupul „dragonilor asiatici” cu noile state industriale din grupul „tigrii asiatici”;

• să determine rolul factorului politic în dezvoltarea economică accelerată a ale noilor state industriale din sud-estul Asiei;

3. La nivel de integrare

• să aprecieze rolul SUA şi a statelor Occidentale în realizarea „miracolului economic” din ţările Asiei de sud-est;

• să estimeze realizările economico-sociale ale celor două grupuri de noi state industriale din Asia de sud-est;

• să argumenteze teoria despre transferarea centrului de greutate economică din Atlantic în Oceanul Pacific în secolul al XXI-lea;

• să prognozeze locul şi rolul noilor state industriale din Asia de sud-est în economia mondială în secolul al XXI-lea;

Conţinutul temei:

Noţiunea noi state industriale. Grupurile de noi state industriale din Asia de sud-est: grupul „dragonilor asiatici”- Coreea de Sud, Taiwan, Singapore, Hong Kong şi grupului „tigrilor asiatici” – Malaysia, Indonezia, Filipine, Thailanda. Criteriile pentru grupul noilor state industriale.

Obţinerea independenţei şi primele eforturi de supravieţuire economică. Evoluţia economică a grupului „dragonilor asiatici” după al doilea război mondial. „Miracolul economic” în Coreea de Sud, Taiwan, Singapore şi Hong Kong.

Trăsături comune în dezvoltarea noilor state industriale din Asia de sud-est – grupul celor patru „dragoni asiatici”: Moştenirea colonială comună; aşezarea geografică favorabilă comerţului extern; lipsa resurselor naturale pentru satisfacerea necesităţilor proprii de materie primă; sistemul de valori tradiţionale de tip oriental; mentalitatea orientală; forţa de muncă calificată şi numeroasă; acceptarea modelului economic japonez; interesul manifestat de occident faţă de ţările „dragoni” în contextul „războiului rece”; crearea unui model specific de dezvoltare economică a acestui grup de state şi teritorii - transformări accelerate ale economiilor „dragonilor” prin: reformarea agriculturii şi lichidarea reminiscențelor feudale; anularea proprietăţii de tip feudal şi împroprietărirea ţăranilor; prin stimularea sectorului agrar al economiei în scopul acumulării de capital naţional pentru industrie şi pentru asigurarea pieţei cu mărfuri agricole autohtone etc. Reforma agrară. Etapele reformei agrare: I etapă – reducerea plăţii pentru arenda pământului; II etapă – vânzarea proprietăţii funciare a statului şi care aparţinuseră japonezilor; III etapă – realizarea surplusului de pământ(limita maximă a proprietăţii funciare era de 3 ha) din proprietăţile funciare private. Rezultatele reformelor agrare în ţările „dragoni”. Trăsăturile specifice ale reformelor agrare.

Industrializarea forţată. Premisele interne şi externe ale accelerării dezvoltării industriale. Rolul capitalului agricol în industrializarea „dragonilor asiatici”. Etapele industrializării „dragonilor asiatici”:

I etapă - anii ’50 – începutul anilor ’60 ai secolului al XX-lea – denaţionalizarea capitalului de stat; aplicarea strategiei mercantilismului clasic reducerea importului şi substituirea mărfurilor de import cu producţie autohtonă; stimularea şi crearea ramurilor industriale orientate spre producţia pentru satisfacerea pieţei interne. Rolul statului în dezvoltarea economiei ţărilor grupului „dragonilor”. Paternalismul şi protecţionismul oriental. Specificul Hong Kong-ului.

II etapă – anii ’60 – prima jumătate a anilor ’70 – acceptarea „strategiei exportului” prin reorientarea producţiei industriale spre export, stimularea comerţului extern şi crearea „Zonelor Comerţului Liber”; stimularea investiţiilor de capital, a migraţiilor interne şi atragerea capitalului străin; crearea zonelor economice libere; modernizarea producţiei şi retehnologizarea industriei; implicarea activă a statului în reglementarea relaţiilor economice; optimizarea rolului guvernului; lupta cu inflaţia şi controlul preţurilor; politica flexibilă de creditare; reforma bănească. Specificul reformelor băneşti;

III etapă – de la mijlocul anilor ’70 – până la mijlocul anilor ’80 - modernizarea economiei, Atragerea investiţiilor în domeniul ştiinţei şi tehnicii şi crearea „Parcurilor ştiinţifico-industriale”. Specificul întreprinderilor experimentale din Taiwan şi Coreea de Sud. Diversificarea producţiei industriale, specializarea industriilor naţionale şi orientarea spre ramurile industriale şi sfera serviciilor; demararea procesului de retragere a statului din economie. Specificul locului şi rolului statului în economiile „dragonilor asiatici”;

IV etapă – mijlocul anilor ’80 – mijlocul anilor ’90 – intensificarea procesului de concentrare a producţiei şi a capitalurilor; crearea grupurilor industrial-financiare (ceboli, ciptan etc.). Specificul întreprinderilor industriale din noile state industriale. Specializarea îngustă a producţiei şi a comerţului pe piaţa internaţională: dezvoltarea tehnologiilor înalte, turismului şi finanţelor. Rolul statului în procesul de reglementare a dezvoltării economice la cea de-a patra etapă. Cauzele „miracolului economic” din ţările grupului „dragonilor asiatici”. Factorii interni şi externi ai dezvoltării accelerate a economiei noilor state industriale din grupul „dragonilor asiatici”. Influența transformărilor politice asupra evoluţiei economiilor noilor state industriale. Specificul regimurilor autoritare şi dictatoriale în statele din grupul „dragonilor asiatici”. Rolul factorului exogen în dezvoltarea economiilor statelor „dragoni”.

Noul val de noi state industriale din Asia de sud-est: grupului „tigrilor asiatici” – Malaysia, Indonezia, Filipine, Thailanda. Cauzele întârzierii dezvoltării economice a „tigrilor asiatici”. Premisele interne şi externe ale „miracolului economic” în statele celui de-a doilea val de noi state industriale. Trăsăturile comune ale dezvoltării economice ale „tigrilor asiatici”: aplicarea modelului Japoniei şi grupului celor patru „dragoni”; caracterul agrar-industrial al economiilor lor; bogate resurse naturale şi numeroase forţe calificate de muncă; rolul preponderent al industriilor extractive şi de prelucrare a resurselor naturale; rolul secund al sectorului servicii. Trăsăturile specifice ale dezvoltării grupului „tigrilor asiatici” – Malaysia, Indonezia, Filipine, Thailanda. Rezultate ale „miracolului economic” în statele grupului „tigrilor asiatici”. Cauzele dezvoltării disproporţionate ale Malaysiei, Indoneziei, Filipinelor, Thailandei.

Trăsături comune şi specifice în dezvoltarea economică a celor două grupuri de noi state industriale. Locul şi rolul noilor state industriale din Asia de sud-est în economia mondială contemporană. Centrul economic din regiunea Asia - Pacific şi importanţa lui în procesul de globalizare a economiei. Teorii despre locul şi rolul noilor state industriale din Asia de sud-est în secolul al XXI-lea.

Literatura recomandată: