Genurile substantivelor

A. Genul Masculin (un,doi) : om,măgar,inginer,medic,frate etc.

B. Genul Feminin (o,două) : bicicletă,lumină,iapă,vulpe,fată etc.

C. Genul Neutru (un,două) : cuier,animal,casetofon,stilou,creion etc.

OBSERVAŢII : Există o categorie de substantive care au aceeaşi formă pentru a denumi ambele sexe : procuror,medic,bursuc,privighetoare,hipopotam etc.

Alte substantive formează femininul de la masculin sau invers cu ajutorul sufixelor:curcă-curcan, vulpe-vulpoi, elev-elevă, doctor-doctoriţă, inginer-ingineră, profesor-profesoară etc.

Diferenţa de sex poate fi făcută şi prin cuvinte diferite : mamă-tată,băiat-fată,bărbat-femeie,cal-iapă,frate-soră,unchi-mătuşă etc.

Numărul substantivelor

A. Numărul singular - denumeşte un singur obiect : om,animal,tablou,maşină,vas,seră,stea etc.

B. Numărul plural-denumeşte două sau mai multe obiecte: oameni, animale, tablouri, maşini,vase,sere,stele.

Cazuri speciale

- Substantive cu sens colectiv : roi, mulţime, garnizoană, grup, şir, etc.

- Substantive cu forme multiple de plural :

Unele au acelaşi sens (una dintre forme fiind învechită).Exemple : coală =coli =coale ; roată = roţi = roate ; boală = boli = boale.

Formele învechite sunt păstrate în expresii de genul : "a pune beţe în roate","a băga în boale ".

Alte substantive au sensuri diferite la plural. Exemple:cap = capi (şefi,conducători), capete (părţi ale corpului) , capuri (extremităţi geografice) ; cot = coate (încheieturi ale mâinilor) , coturi (unghere) , coţi (unităţi de măsură).

- Substantive cu aceeaşi formă la singular şi plural,când nu sunt articulate: (un) pui, (doi) pui; (un) nume, (două) nume ; (o) luntre,( două) luntre; (o) muncitoare, (două) muncitoare; (o) învăţătoare, (două) învăţătoare etc.

- Substantive defective de număr (au forme numai pentru un singur număr) :

a. Substantive defective de singular (au formă numai pentru pluarl) : zori, şale, ochelari, icre, câlţi etc.

b. Substantive defective de plural (au formă numai pentru singular): tineret, blândeţe, cacao, unt, isteţime, handbal, sclavagism, argint etc.

OBSERVAŢIE:Unele substantive au un înţeles la singular şi alt înţeles la plural. Exemple: brânză (produs lactat)- brânzeturi (varietăţi de produse lactate); lapte (produs alb-gălbui secretat de glandele mamare ale femelelor mamifere) - lapţi (glande reproducătoare ale peştilor masculi).

Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivelor

Cazul Nominativ ( N )

⊝Subiect : Toamna coboară peste sat. (cine coboară peste sat ?)

⊝Nume predicativ : Ionel este elev. (ce este Ionel ?)

⊝Atribut apoziţional : El , Eminescu este cel mai mare poet român. (care el ?)

Cazul Genitiv ( G ) Atribut genitival :Elevul intrase în graţiile profesoarei . (în ale cui graţii intrase ?)

 Atribut prepoziţional : Se va intensifica lupta contra incendiilor .(care luptă ?-întrebare specifică atributului , în a cui contră ? - întrebare pentru identificarea cazului substantivului)

 Atribut apoziţional (rar) : Parcurile municipiului,ale Timişoarei ,te îmbie cu răcoarea lor. (ale cui parcuri ?)

 Nume predicativ : Biserica era a enoriaşilor din sat. (a cui era ?)

 Subiect (rar) : Ai casei erau plecaţi în excursie. (cine erau plecaţi ?-întrebare specifică subiectului , ai cui erau plecaţi ? - întrebare pentru identificarea cazului substantivului)

 Complement indirect:S-a pronunţat împotriva legii funciare.(pentru ce s-a pronunţat ?- întrebare specifică complementului indirect,în a cui împotrivă s-a pronunţat ? - întrebare pentru identificarea cazului substantivului)

 Complement circumstanţial de cauză:Din pricina ceţii nu se vede nimic.(din ce cauză nu se vede ?- întrebare specifică complementului circumstanţial de cauză, din a cui pricină ?

- întrebare pentru identificarea cazului substantivului)

 Complement circumstanţial de loc: Deasupra satului se adunaseră norii.(unde se adunaseră ? - întrebare specifică compl. circumstanţial de loc, a cui deasupra ?- întrebare pentru identificarea cazului subst.)

Complement circumstanţial de timp :În timpul iernii oamenii cumpără lemne.(când cumpără lemne întrebare specifică compl.circumstanţial de timp ; în al cui timp ?-

întrebare pentru identificarea cazului în care se află substantivul)

Complement circumstanţial de mod :Înoată contra curentului . (cum înoată ?-întrebare specifică complementului circumstanţial de mod , în a cui contră înoată ?- întrebare pen-

tru determinarea cazului în care se află substantivul)

Complement circumstanţial de scop :Se pregăteşte intens în vederea concursului.(cu ce scop se pregăteşte ?-întrebare specifică compl.circumstanţial de scop, în a cui vedere se

pregăteşte ?-întrebare pentru identificarea cazului substantivului.)

Cazul Dativ ( D )

¤ Complement indirect : Dă-i omului mintea cea de pe urmă. (cui să-i dai ?)

¤ Complement circumstanţial de mod : Se îmbracă contrar modei . (cum se îmbracă ? - întrebare specifică complementului circumstanţial de mod , contrar cui se-mbracă ?- întrebare pentru identificarea cazului în care se află substantivul)

¤ Complement circumstanţial de cauză : Datorită ninsorii s-au blocat drumurile. (din ce cauză s-au blocat drumurile ?- întrebare specifică compl. circumstanţial de cauză , datorită cui ? - întrebare pentru identificarea cazului substantivului)

¤ Complement circumstanţial de loc : Aşterne-te drumului.(unde să te aşterni ?- întrebare specifică compl. circumstanţial de loc , cui să te aşterni ? - întrebare pentru identificarea cazului substantivului)

¤ Atribut : "Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,

Preot deşteptării noastre , semnelor vremii profet." (preot cui ? , vremii cui ?)

¤ Atribut prepoziţional :Traversarea conform regulilor de circulaţie este sigură.(care traversare ?- întrebare specifică atributului , conform cui ?- întrebare pentru identificarea cazului substantivului)

¤ Atribut apoziţional : Eminescu îi era prieten lui Creangă,povestitorului.(care Creangă ? –întrebare specifică atributului , prieten cui ?- întrebare pentru identificarea cazului substantivului.)

¤ Nume predicativ : De cele mai multe ori copiii sunt aidoma părinţilor . (aidoma cui ?)

Cazul Acuzativ ( Ac.)

¤ Complement direct : Lupul păru-şi schimbă , dar năravul ba. (ce îşi schimbă ?)

¤ Complement indirect : Se gândea insistent la femeia aceea . (la ce se gândea ?)

¤ Complement de agent : Dorul îi era purtat de valurile mării. (de cine îi era purtat ?)

¤ Complement circumstanţial de loc : Calul bea apă din pârâu . (de unde bea apă ?)

¤ Complement circumstanţial de mod : Vedea ca prin ceaţă . (cum vedea ?)

¤ Complement circumstanţial de timp : În anul acesta va fi secetă . (când va fi secetă ?)

¤ Complement circumstanţial de cauză : De teamă n-a mai făcut nimic.(din ce cauză n-a făcut ?- întrebare specifică compl. circumstanţial de cauză , de ce ? - întrebare pentru identificarea

cazului substantivului.)

¤ Complement circumstanţial de scop : Se pregăteşte pentru concurs . (cu ce scop se pregăteşte ?- întrebare specifică compl. circumstanţial de scop,pentru ce se pregăteşte ?- întrebare pentru

identificarea cazului substantivului)

¤ Atribut prepoziţional : Stoluri de păsări zburau deasupra deltei. (ce fel de stoluri ?)

¤ Nume predicativ : "Iarba pare de omăt . (în ce fel pare ?)

¤ Subiect (rar) : A venit la lume . (cu sens de lume multă) (cine a venit ?- întrebare specifică suiectului, la ce a venit ? - întrebare pentru identificarea cazului substantivului)

Cazul Vocativ ( V )

 Fără funcţie sintactică : Mergeţi , dragi copii , acasă !

OBSERVAŢIE : Cu excepţia cazurilor nominativ şi vocativ , toate celelalte cazuri folosesc prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale , unele specifice.

Pentru cazul genitiv : deasupra, contra, asupra, împotriva, dedesubtul, înaintea, înapoia, înlăuntrul, în faţa, în spatele, la stânga, la dreapta, în josul, în vârful, în timpul etc.

Pentru cazul dativ : datorită, mulţumită, graţie, contrar, conform, potrivit, asemeni, aidoma etc.

Pentru cazul acuzativ : la, cu, din, spre, către, prin, în, despre, dinspre, înspre, faţă de, în loc de, în afară de etc.