- •Limba română
- •Prof. Florin Popa partea I - vocabularul
- •Mijloace de îmbogăţire a vocabularului
- •Partea a II-a – fonetica
- •Partea a III-a – gramatica
- •A. Substantivul d. Pronumele
- •A. Subiectul b. Predicatul
- •Legătura dintre morfologie şi sintaxă
- •III. 1. Morfologia - părţi de vorbire flexibile
- •III. 1. 1. Substantivul
- •Genurile substantivelor
- •Numărul substantivelor
- •Cazuri speciale
- •Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivelor
- •Schimbarea valorii gramaticale
- •Valorile stilistice ale substantivului
- •III. 1. 2. Articolul
- •Felurile articolului
- •III. 1. 3. Adjectivul
- •Gradele de comparaţie ale adjectivului
- •Adjective fără grade de comparaţie
- •Valorile stilistice ale adjectivului
- •III. 1. 4. Numeralul
- •Valorile numeralului
- •III. 1. 5. Pronumele
- •Pronumele cu forme personale
- •Funcţii sintactice
- •III. 1. 6. Verbul
- •Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă :
- •Clasificarea verbelor
- •Diatezele verbului
- •Modurile verbelor
- •Valorile stilistice ale verbului :
- •Părţi de vorbire neflexibile
- •III. 1. 7. Adverbul
- •Ortografia adverbelor
- •III. 1. 8. Prepoziţia
- •Ex. : Ei mergeau către sud. [ prepoziţia "către" leagă complementul "sud" de verbul (cu funcţie sintactică de predicat) "mergeau"]. Clasificarea prepoziţiilor
- •Locuţiuni prepoziţionale
- •III. 1. 9. Conjuncţia
- •Locuţiunile conjuncţionale
- •Clasificarea conjuncţiilor
- •III. 1. 10. Interjecţia
- •Interjecţia este partea de vorbire neflexibilă care exprimă :
- •III. 2. Sintaxa
- •III. 2. 1. Sintaxa propoziţiei
- •III. 2. 1. 1. Predicatul
- •III. 2. 1. 2. Subiectul
- •III. 2. 1. 3. Atributul
- •III. 2. 1. 4. Complementul
- •2. Complementul indirect
- •3. Complementul de agent
- •Trecând verbul la diateza activă , complementul de agent devine subiect,iar subiectul complement direct.
- •Ex. : De tine a fost adusă scrisoarea ?
- •7. Complementul circumstanţial de cauză
- •Complementul circumstanţial de scop
- •III. 2. 2. Sintaxa frazei
- •Fraza este o îmbinare de două sau mai multe propoziţii legate prin înţeles. Numărul propoziţiilor dintr-o frază este egal cu numărul predicatelor exprimate şi neexprimate.
- •Corespondenţa dintre părţile de propoziţie şi propoziţiile subordonate
- •Legătura dintre cele două părţi ale sintaxei
- •Expansiunea şi contragerea
- •Datorită corespondenţei dintre părţile de propoziţie şi subordonate , primele pot fi transformate în propoziţii subordonate , iar cele din urmă în părţi de propoziţie corespunzătoare.
- •Transformarea ( dezvoltarea ) părţilor de propoziţie în propoziţii subordonate corespunzătoare se numeşte expansiune.
- •Propoziţia subordonată subiectivă ( sb ) îndeplineşte rolul de subiect al propoziţiei regente.
- •Punctuaţia
- •Incorect : Vulpea 1/ care a prins-o 2/ avea coada stufoasă. 1/
- •Virgulă de propoziţia regentă.
- •Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă (cv) indică
- •În orice situaţie , ea se desparte prin virgulă de regentă.
- •Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă (cns) determină un verb , un adjectiv , un adverb şi arată urmarea acţiunii sau însuşirii din regentă.
În orice situaţie , ea se desparte prin virgulă de regentă.
Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă (cns) determină un verb , un adjectiv , un adverb şi arată urmarea acţiunii sau însuşirii din regentă.
Răspunde la întrebarea : care este urmarea faptului că ?
Ex. : O scânteie e de ajuns, 1/ ca să izbucnească focul. 2/ P1 = PP ; P2 = CNS (“care este urmarea faptului că o scânteie e de ajuns ?”)
Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă se introduce prin :
Conjuncţii subordonatoare : să , că , încât , de , încât să .
Ex. : Minte, 1/ că îngheaţă apele. 2/ P1 = PP ; P2 = CNS (“care este urmarea faptului că minte ?”)
Locuţiuni conjuncţionale subordonatoare : aşa încât , pentru ca să .
Ex. : Au călătorit prea mult , 1/ aşa încât îşi doreau un pic de odihnă. 2/ P1 = PP ; P2 = CNS (“care este urmarea faptului că au călătorit prea mult ?”)
Uneori în regentă apar adverbele corelative : aşa , aşa de , atât , atât de , atâta , prea , destul .
Ex. : Atâta a călătorit, 1/ încât a obosit.2/ P1 = PP ( conţine corelativul “atâta”) ; P2 = CNS (“care este urmarea faptului că au călătorit ?”)
TOPICA ŞI PUNCTUAŢIA
Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă se poziţionează după regentă.
Se desparte prin virgulă de aceasta.
În situaţia când este introdusă prin conjuncţia “de”, nu se desparte prin virgulă de regentă.
Ex. : L-a lăudat 1/ de l-a pricopsit. 1/ P1 = PP ; P2 = CNS ( “care este urmarea faptului că l-a lăudat ?”)