Добавил:
Upload Опубликованный материал нарушает ваши авторские права? Сообщите нам.
Вуз: Предмет: Файл:
Limba-romana.doc
Скачиваний:
0
Добавлен:
01.07.2025
Размер:
704 Кб
Скачать

Valorile stilistice ale verbului :

Personificarea : "În veci noaptea şi ziua şoptesc în gând un nume..." ( Mihai Eminescu )

Repetiţia : "Mai bine să urce,să urce ! " ( Gala Galaction )

Părţi de vorbire neflexibile

III. 1. 7. Adverbul

Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă care însoţeşte un verb,un adjectiv sau un alt adverb şi exprimă caracteristica unei acţiuni, a unei stări sau a unei însuşiri, precum şi împrejurarea în care se petrece o acţiune.

Ex. : Niciodată nu şedea degeaba . (când ? ; cum ? )

Felurile adverbelor :

a. După formă,adverbele pot fi :

- simple : mereu,atunci,aşa,bine,cât,aproape,afară,unde,când etc.

- compuse : întotdeauna,niciodată,altfel,dincoace,dincolo,oricum,degeaba etc.

b. După înţeles, adverbele sunt de trei feluri :

- Adverbe de loc : acolo,aproape,aici,sus,unde,nicăieri etc.

- Adverbe de mod : agale,bine,astfel,parcă,cum etc.

- Adverbe de timp : acum,mereu,ieri,când,odată,niciodată,devreme etc.

Observaţii : Există adverbe provenite din alte părţi de vorbire prin schimbarea valorii gramaticale .

Ex. : Trenul rapid a plecat din gară. (adjectiv - care tren ?)

A părăsit rapid peronul. (adverb de mod - cum a părăsit ?)

Există adverbe formate prin derivare cu sufixe : târâş,pieptiş,actualmente etc.

Locuţiunile adverbiale - sunt grupuri de cuvinte,cu înţeles unitar,care împreună au valoarea unui adverb : de-a valma,de-a pururea,în veci,zi de zi,de jur împrejur etc.

GRADELE DE COMPARAŢIE

Mijloacele prin care se formează gradele de comparaţie ale adverbelor sunt aceleaşi cu cele folosite la adjective.

- Gradul "Pozitiv" : sus,devreme.

- Gradul "Comparativ de superioritate" : mai sus,mai devreme.

- Gradul "Comparativ de egalitate" : la fel de sus,tot atât de devreme.

- Gradul "Comparativ de inferioritate : mai puţin sus,mai puţin devreme.

- Gradul "Superlativ relativ de superioritate" : cel mai sus,cel mai devreme.

- Gradul "Superlativ relativ de inferioritate" : cel mai puţin sus,cel mai puţin devreme.

- Gradul "Superlativ absolut" : foarte sus;foarte devreme;prea sus;prea devreme; sus ,sus; devreme, devreme; suus; devreeeme.

Observaţii: Există adverbe care îndeplinesc funcţia sintactică de predicat verbal(adverbe predicative) : pesemne,poate,bineînţeles,desigur,fireşte,negreşit.

Ex. : Pesemne 1/ că l-a supărat cineva. 2/ P1 = PP ; P2 = SB

Desigur 1/ că toţi te vor ajuta. 2/ P1 = PP ; P2 = SB

După acest gen de adverbe urmează o propoziţie subordonată subiectivă ( SB ).

Alte adverbe au un rol de nume predicativ într-o expresie verbală impersonală sau îndeplinesc funcţia de nume predicativ putând primi verbul copulativ "a fi".

Ex.:E uşor 1/ să desenezi. 2/ ("e uşor"- expresie verbală impersonală formată din verbul copulativ "a fi" şi adverbul de mod,cu funcţie de nume predicativ, "uşor") P1 = PP ; P2 = SB

Ex. : Probabil 1/ că lucrurile vor rămâne neschimbate. 2/ (adverbul de mod "probabil" îndeplineşte funcţia de nume predicativ el putând primi verbul copulativ "a fi", predicatul nominal ar fi "este probabil")P1=PP ;P2= SB.

FUNCŢIILE SINTACTICE ALE ADVERBELOR

¤ Complement circumstanţial de loc : Bunicii mei locuiesc departe . (unde locuiesc ?)

¤ Complement circumstanţial de mod : Şirul de oameni înainta greu . (cum înainta ?)

¤ Complement circumstanţial de timp : Cândva mi-a spus o poveste. (când mi-a spus ?)

¤ Atribut prepoziţional adverbial : M-a surprins sosirea lor pe neaşteptate . (care sosire a lor ?)

¤ Nume predicativ :Astfel erau colegii din clasele primare.(formează predicat nominal împreună cu verbul copulativ "a fi")

Unele adverbe au conţinutul semantic foarte slăbit, ceea ce duce la ezitări în abordarea funcţiei sintactice : numai, doar, prea, şi, mai, barem, cam.

Соседние файлы в предмете [НЕСОРТИРОВАННОЕ]