Concluzii:

Mass-media nu este doar o „oglindă” a societăţii, ea are şi puterea de a direcţiona această societate. În timp ce producţiile media reflectă diferit şi tendenţios bărbatul şi femeia, în conţinutul mediatic se constată un dezechilibru cras între cele doua sexe atât ca pondere, cât şi ca tematici. Astfel, femeile sunt în continuare „grupul marginalizat”, iar bărbaţii – cel „favorizat”.

Mass-media nu oferă o imagine echilibrată a bărbaţilor şi a femeilor, a implicării şi contribuţiilor acestora în viaţa publică şi privată, ci perpetuează şi încetăţenesc stereotipuri de gen, consolidând poziţia dominantă a bărbaţilor. Produsele mediatice cu referire la femei deseori prezintă o imagine degradantă şi negativă a acestora, ceea ce prejudiciază imaginea femeilor în societate, cauzează repercusiuni grave asupra felului în care acestea se auto- şi hetero-evaluează şi în care sunt percepute de către bărbaţi. Mai mult decât atât, produsele media pornografice, violente şi umilitoare, de asemenea, afectează negativ femeile şi particparea lor în societate. Actualmente, mass-media nu face decât să perpetueze rolurile tradiţionale şi, implicit, sexiste, ceea ce tergiversează consolidarea unui echilibru de gen şi a parteneriatului autentic de gen.

Aproape toate produsele mediatice, atât naţionale, cât şi locale cel mai frecvent, oferă următorul tablou:

1. Zonele de „expertiză” ale femeilor sunt: educaţia, familia, învăţământul, asistenţa socială şi sănătatea, produsele de îngrijire, vestimentaţia, spre deosebire de bărbaţii, care deţin „expertiza” absolută în ceea ce priveşte: sportul, politica, distracţiile, tehnica, banii.

2. Verbele folosite în raport cu femeile sunt, de regulă: spală, îngrijesc, vorbesc, plâng, gătesc, cumpără, spre deosebire de cele folosite în raport cu bărbaţii, care de cele mai dese ori sunt: gândesc, lucrează, planifică, rezolvă, recomandă.

3. Femeia „mediatizată” şi „mediatic vânzabilă” este, cu precădere: mamă, fiică, soţie sau amantă, îngrijitoare, casnică, sexy, disponibilă, dependentă, inferioară. Dacă este VIP, atunci este: cântăreaţă, manechină, prezentatoare, soţie/ fiică a unui VIP masculin. Bărbatul în produsele media este, de cele mai dese ori: politician, bancher, superior, protector, salvator, profesionist, dinamic, puternic, eficient, competent, matur şi liber. VIP-urile masculine sunt: politicieni, oameni de afaceri, fotbalişti.

Relevant în acest context este şi comentariul făcut de profesoară universitară, Mihaela Miroiu (politoloagă şi eticiană, teoreticiană şi cunoscută militantă feministă din România, autoare a multor lucrări cu tematică feministă) asupra imaginilor de gen promovate de mass-media: „Reţeta ca o femeie să fie aproape complet neinteresantă pentru media este să fie profesionistă, elevă sau studentă. Dacă o femeie este infractoare, are şanse mult mai mari. Dacă sunt pensionare, şansele mediatice ale femeilor sunt mai mici decât faţă de infractoare, dar de cinci ori mai mari decât ale celor active profesional”.

Numărul de femei intervievate (lidere de opinie din societatea civilă, din domeniile economic, social) este, de asemenea, destul de mic, iar prezenţa de conţinut a femeilor intervievate în legătură cu o problemă sau alta se limiteze la calitatea de soţii, colege sau femei vedetă (interprete), fiind necesar ca acestea să fie reflectate şi ca femei cu o atitudine de independenţă, activism, prezentate într-un spaţiu social cu putere decizională.

Ca actori ai ştirii, surse şi experţi, femeile sunt sistematic subreprezentate, pe de o parte din cauza culturii masculine, iar pe de alta parte, din cauza lipsei de reprezentativitate în politică, economie etc. Femeile din ştiri sunt fie exemple anonime ale unui public neinforrnat, fie casnice, vecine, consumatoare sau mame, surori, soţii ale bărbaţilor din ştiri, fie, în sfârşit, victime ale unei crime, catastrofe, politici.

Mass-media creează o anumită imagine femeilor (dar nu numai), fie prin folosirea lor ca subiect activ sau pasiv al ştirii, fie prin utilizarea pozitivă ori negativă a imaginii acestora, fie prin asocierea femeilor cu anumite practici sau prejudecăţi. Analiza mass-mediei scrise din Republica Moldova prezintă un raport extrem de de-balansat a imaginii feminine şi masculine în paginile publicaţiilor autohtone, atât la nivel calitativ, cât şi la nivel cantitativ. Toate analizele de conţinut a presei scrise autohtone confirmă vizibilitatea femeii ca actant social (director de publicaţie, editorialist, redactor-şef, fotograf etc.), dar invizibilitatea ca actor al ştirii, interviului, reportajului, mai ales în calitate de expert şi factor decizional important.

Individul şi comunitatea se identifica cu ceea ce se povesteste despre ei. Or, în construirea identităţii minoritare, inferiorizate în raport cu majoritatea, mass-media joacă un rol esenţial prin difuzarea reprezentărilor sociale ca instrument de categorizare a persoanelor şi comportamentelor. Solidaritatea feminină, conştientizarea rolului profesional, social şi politic al femeii realizat de ONG-uri, mass-media şi femeile însele vor putea contribui la erodarea stereotipurilor şi restructurarea spaţiului public postcomunist.

Irina Stănciugelu spune în studiul pe care îl face că, din momentul în care mass-media nu mai este considerată „oglinda” realităţii, ci construcţia socială a acesteia, trebuie să pledeze:

- fie pentru o relatare neutră, imparţială („gender neutral reporting”)

- fie pentru echilibru între „vocile” femeilor/bărbaţilor şi alternativele unora.

- fie pentru relaţiile parteneriale de gen în ambele medii – public şi privat

- fie pentru conştientizarea masculinităţii discursului hegemonic: ceea ce contează drept adevăr într-o situaţie dată este determinat de cei care au puterea de a defini realitatea.

În societatea contemporană, a exploziei comunicării, mass media joacă un rol esenţial în formarea imaginilor publice, a interacţiunilor particulare, menţinând sau schimbând reguli, reprezentări, stiluri de viaţă, presupoziţii ideologice. Mass-media are “mandatul” şi competenţa să promoveze principiile egalităţii de gen şi să dezrădăcineze stereotipurile de gen existente. De aceea, este vital sa sensibilizăm opinia publică şi designerii politici asupra stereotipurilor, distorsiunilor şi prejudecăţilor din universul mediatic.