Introducere

Rolul presei, ca unul dintre mijloacele de informare în masă, este esenţial în formarea imaginii asupra realităţilor sociale, în popularizarea unor modele publice contemporane, în promovarea mesajelor pozitive în privinţa parteneriatului de gen şi a participării sociale egale ale femeilor şi bărbaţilor. Însă, promovarea principiului egalităţii de gen în Republica Moldova se află sub incidenţa unei atitudini superficiale, atât din partea autorităţilor, cât şi din partea instituţiilor, care, prin menirea lor, au calitatea de a difuza şi multiplica informaţia.

Situaţia în cauză a determinat alegerea temei respective spre a fi cercetată.

Actualitatea temei este determinată de faptul că, în prezent, mass-media prezintă o imagine dezechilibrata şi discriminatorie a femeii faţă de bărbat, perpetuând stereotipurile existente deja în societate. Ţinând cont, că presa are un rol inestimabil privind informarea, dar şi formarea opiniei publice, inclusiv cel de mesager al noilor orientări sociale cum ar fi în cazul de faţă – integrarea dimensiunii de gen în societate, se face impetuos necesară monitorizarea şi elaborarea unui studiu privind modalităţile de reflectare şi receptare a dimensiunii de gen, inclusiv a procesului de implimentare a respectivei problematici, prin intermediul mass-media. În această ordine de idei studiul de faţă devine extrem de actual.

Scopul lucrării îl constituie cercetarea modului în care mass-media reflectă imaginea femeii şi problematica feminină; atât din punct de vedere al ponderii subiectelor, cât şi din punct de vedere al tematicii şi genurilor informative în care este încadrată. Astfel, scopul impune următoarele sarcini:

• Analiza cantitativă şi calitativă, a realităţii şi rolurilor de gen, respectiv, a modelelor şi valorilor de gen surprinse şi promovate de presă;

• Identificarea factorilor care cauzează abordări dezechilibrate în produsele mediatice din Republica Moldova;

• Analiza comparativă a publicaţiilor naţionale şi a celor locale din perspectiva abordării problematicii gender;

• Elaborarea recomandărilor pentru revizuirea demersului jurnalistic şi pentru îmbunătăţirea situaţiei privind dimensiunea de gen în discursurile mediatice.

Întru atingerea sarcinilor propuse s-a recurs la analiza produsului jurnalistic privind volumul, genul, procedeele de abordare a subiectelor pe teme feminine, tonalitatea, limbajul utilizat etc.

Procesul propriu-zis de monitorizare al publicaţiilor „Săptămâna”, „Jurnal de Chişinău”, „Unghiul” şi „Ora locală” s-a bazat pe câteva criterii, care au fost aplicate în timpul studiului asupra fiecăreia dintre ele:

• în ce măsură a fost prezentă prestaţia feminină în spaţiul acestor publicaţii;

• care este imaginea care se desprinde din discursurile jurnalistice privind rolul şi importanţa femeii în societate;

• care este contextul în care este prezentată femeia, tipajul acesteia;

• care sunt genurile jurnalistice în care este, de obicei, încadrată;

• care a fost imaginea-foto a femeilor în publicaţiile respective.

Acest demers presupune şi încurajarea mass-media, şi industriei informaţionale, care împărtăşesc principiul libertăţii de expresie, să adopte ulterior sau să elaboreze coduri de conduită, recomandări profesionale, regulamente deontologice şi alte instrumente care să conducă la eradicarea stereotipurilor, clişeelor de gen şi a mesajelor tradiţionale, precum şi la promovarea valorilor de gen şi a egalităţii de şanse dintre bărbaţi şi femei.

Noutatea ştiinţifică a studiului. Lucrarea de faţă este axată pe o cercetare complexă a modului în care presa scrisă reflectă femeia, ca factor social şi cultural în societate. Originalitatea lucrării este pusă în valoare de cercetarea, din perspectiva de gen, şi a publicaţiilor locale, nu doar a celor naţionale, acestea nefiind monitorizate, până în prezent, în niciun studiu din Republica Moldova. Studiul oferă o sistematizare a tuturor materialelor care au vizat femeia în lunile ianuarie-aprilie 2009, în publicaţiile „Săptămâna”, „Jurnal de Chişinău”, „Unghiul” şi „Ora locală”, precum şi o analiză comparativă a rezultatelor monitorizării presei naţionale cu cele din presa locală.

În încercarea de a studia publicaţiile respective din perspectiva genurilor, s-au identificat o serie de lacune, conştientizarea cărora este o etapă cvasi-obligatorie pentru o presă democrată şi credibilă dintr-o societate care se vrea a se schimba în bine.

Suportul metodologic al studiului. În investigaţiile efectuate, autorul prezentului studiu a apelat, în special, la metoda analitică de cercetare, drept o metodă ştiinţifică generală, care i-a permis să dezvăluie trăsăturile esenţiale ale fenomenului studiat, precum şi anumite tendinţe existente în prezent, în presa naţională şi cea locală. În realizarea acestui deziderat a fost utilizată cercetarea calitativă a tuturor materialelor în care s-a observat prezenţa femeii, fiind utilizate metode ca: analiza, sistematizarea, sinteza, precum şi comparaţia dintre rezultatele obţinute. Au fost utilizate, de asemenea, metode cantitative de cercetare, care au permis structurarea datelor obţinute şi realizarea unor grafice reprezentative pentru investigaţia temei examinate.

Gradul de studiere a temei investigate. Problematica gender a fost abordată în numeroase lucrări ale cercetătorilor din Occident. Aceştia au elaborat studii complexe referitor la egalitatea genurilor în societate, referitor la rolul mass mediei în promovarea unor modele sociale, standarte şi valori şi, în particular, privitor la discursul mediatic vizavi de imaginea femeii în societate. Printre acestea putem menţiona studiul lui Liesbet van Zoonen, “Feminist Media Studies”(1994) şi cel al lui Anthony J. Cortese, „Provocateur. Images of Women and Minorities in Advertising” (2008). Referiri la imaginea femeii în presă găsim şi la Gilles Lipovetsky – “La troisième femme. Permanence et Revolution de feminine” (1997) ş.a.

O serie de cercetări în domeniul egalităţii dintre genuri au fost realizate şi în România, cum ar fi: “Gen şi reprezentare socială” de Bulai Ana şi Irina Stănciugelu (2004), “Lexicon feminist” de Otilia Dragomir şi Mihaela Miroiu (2002) ş.a.

O cercetare relevantă în acest domeniu publică, în 2002, Daniela Rovenţa-Frumuşani, cu titlul „Identitatea feminină şi discursul mediatic în România postmodernă”. Raportul Naţional privind egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi, realizat în România, în martie 2002, este, la fel, deosebit de important în abordarea problematicii gender.

Toate aceste lucrări conţin compartimente valoroase care ţin de mass media şi modul în care acestea reflectă problemele expuse.

În Republica Moldova există, însă, foarte puţine studii care s-au axat pe abordarea problemei în cauză; care să monitorizeze felul în care mass-media reflectă rolurile de gen şi, în special, imaginea femeilor. Abia în ultimii ani au fost întreprinse câteva încercări de interpretare a unor aspecte particulare a acestei teme. O cercetare relevantă face în 2007 Loretta Handrabura în lucrarea sa “Gen şi Mass Media. Pentru o presă sensibilă la gen.”. Un alt studiu de gen face un grup de analişti autohtoni, sub coordonarea Mariei Saharnean, în acelaşi an, întitulat “Imaginea femeii şi a bărbatului în presa scrisă”.

Unele aspecte relevante ale temei în cauză şi-au găsit reflectare în culegeri şi reviste ştiinţifice, cum ar fi microstudiul aceleiaşi Loretta Handrabura -„Stereotipuri de gen în mass-media”, din Revistă de teorie şi practică educaţională “Didactica Pro”.

Analizând lucrările, publicate până în prezent, am constatat insuficienţa cercetărilor calitative şi cantitative ale mass-mediei din perspectiva abordării problematicii gender. În studiile de ordin general problema în cauză este tratată doar tangenţial, iar în lucrările speciale sunt elucidate doar unele aspecte ale problemei care ne preocupă. Vom remarca, îndeosebi, faptul că în afara atenţiei specialiştilor au fost lăsate unele aspecte importante ale acestui subiect, cum ar fi, analiza presei locale, care nu a fost monitorizată, din această perspectivă, în nici unul din studii.

Respectiv, tema cercetării de faţă, se pretează unei examinări speciale, destinate configurării unei viziuni integratoare a fenomenului.

Structura lucrării: Teza „Imaginea femeii în presa scrisă” cuprinde: introducerea, două capitole, care redau conţinutul de bază al cercetării, bibliografia şi anexele.

Astfel, în introducere, este argumentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul, sarcinile cercetării, suportul metodologic de studiu şi gradul de studiere a temei investigate.

Primul capitol se prezintă în corespundere cu scopurile preconizate şi reflectă rezultatele monitorizării a celor patru patru publicaţii, menţionate mai sus. Acesta conţine analiza calitativă şi cantitativă a fiecărui ziar în parte, din perspectiva imaginii femeii şi, de asemenea, analiza comparativă dintre publicaţiile naţionale şi cele locale.

Al doilea capitol, cu titlul „Factorul mediatic în profilarea imaginii femeii”, studiază rolul mass-mediei în formarea imaginilor asupra realităţilor sociale, în promovarea principiilor egalităţii de gen şi a participării sociale egale ale femeilor şi bărbaţilor.

Studiul este încheiat cu o serie de concluzii referitor la tema studiată şi, de asemenea, lucrarea este însoţită de un compartiment valoros, constituit din recomandări practice.

Anexa 4