Ministerul Educatiei al Republicii Moldova
Practica de sudare
a efectuat: Petre Vlad
a verificat: Ceban Serghiu
Grupa: SACGV 16.09.2
Chișinau 2017
Tehnica securității la sudare
La sudarea prin procedee sub protectie gazoasa (MIG-MAG si WIG) elementele fata de care trebuie luate masuri de protectie privind activitatea sudorilor sunt urmatoarele:
- radiatiile arcului electric
- fumul, particulele metalice sau gazele emise in timpul sudarii
- curentul electric
Protectia contra radiatiilor emise de arc.
La sudarea sub gaz de protectie in lipsa zgurei baia de topire si marginile ei se transforma intr-o adevarata oglinda cu putere de reflectare destul de ridicata mai ales in cazul aliajelor usoare.
Fumul emis este foarte subtire si nu constituie o piedica in calea radiatiilor. Datorita temperaturii mult mai ridicate a arcului in gaz de protectie, emisia de radiatii este mare, in toate cele trei parti ale spectrului (ultraviolet, vizibil si inflarosii). Pentru razele ultraviolete, emisia este de 3…4 ori mai mare ca la sudarea manuala, ajungand in anumite benzi de radiatie, chiar la 5…30 ori. Radiatiile ultraviolete cresc cu densitatea curentului si repartitia lor spectrala depinde de felul metalului adus in stare de fuziune.
Scurta expunere directa poate provoca un erithem al pielii, iar actiunea asupra ochiului e foarte nociva, provocand repede conjuctivite.
Radiatiile din spectrul vizibil provoaca tulburarea, oboseala vederii. Aceste radiatii sunt foarte intense la procedeele WIG si MIG.
Radiatiile inflarosii sunt de cca 1,5 ori mai intense ca la sudarea manuala si la o actiune mai indelungata ar putea provoca aparitia cataractei.
Radiatiile reflectate sunt de asemenea periculoase si pot avea influente asupra personalului ce se gaseste in vecinatatea postului de sudura.
Protectia contra radiatiilor. Protectia ochiului.
Ochii sudorului sunt protejati de sticle filtrante montate in fereastra mastilor, numerotate special in functie de domeniul de utilizare.
In cazul intensitatilor foarte mari se recomanda dublarea geamului filtrant inspre sudor cu o sticla transparenta rezistenta la temperatura ridicata ce va proteja sudorul de caldura.
La sudarea MIG sudorul trebuie sa poarte sub casca ochelari usori din material plastic, dar cu aparatoare care sa opreasca razele ultraviolete difuze prin reflectari succesive.
Daca alte persoane lucreaza in apropierea sudorului, e bine ca acestea sa fie obligate sa poarte ochelari filtranti prevazuti cu ecrane laterale.
Protectia capului.
Pentru sudorii MIG-MAG se recomanda in mod special portus mastii pe cap nu a celei purtate cu mana intrucat deseori e nevoie de ambele maini, pentru sustinerea si conducerea pistoletului de sudura.
Protectia corpului.
Nici o parte a corpului nu trebuie expusa radiatiilor. Daca se lucreaza cu curenti mai mari, peste 250 A trebuie asigurat un echipament individual corespunzator, compus din sort din piele prevazut cu maneci si cu guler drept, ce se inchide la spate, aparatoare de picioare din piele. La sudarea cu curenti mai mici se poate utiliza un echipament mai usor.
Protectia contra fumului, gazelor si particulelor solide.
Tinand cont ca in amestecul de gaze exista un procent ridicat de azot exista posibilitatea aparitiei unor oxizi de azot: NO, NO2, N2O4 degajati, bioxidul este in general preponderent si concentratia maxima admisa de circa 0,1 % aceasta fiind depasita adesea doar in vecinatatea arcului. Ozonul este un gaz destul de instabil si nu ramane in zona gurii sudorului. Intoxicarea cu ozon se manifesta prin iritarea ochilor si a nasului.
Protectia contra vaporilor si a gazelor.
Mijloacele de protectie utilizate la sudarea MIG sunt:
- aspirarea vaporilor din vecinatatea arcului
- ventilatia fortata a locului unde se executa sudarea
- in cazuri speciale, folosirea unui aparat de respirat artificial.
Aparitia noxelor se mai poate preveni prin curatirea atenta a pieselor inainte de sudare (degresare, spalare).
Ventilatia locala: Sistemele de aspiratie la posturile de sudura pot fi mobile sau incorporate in masa de sudura. In primul caz aspiratia se face prin intermediul unui tub flexibil dirijat in zona arcului. Au dezavantajul ca pot provoca perturbarea procesului de sudare la sudarea sub protectie gazoasa.
Ventilatia generala: Sistemele de ventilatie generala a atelierelor de sudura trebuie concepute in stransa legatura cu sistemele de aspiratie locala. Se fac verificari cu utilizarea gazelor fumigene, pentru a se determina traiectoria gazelor produse de arcul electric. Probele se iau la cca doua ore dupa inceperea lucrului, din mijlocul unui post de lucru.
Protectia impotriva curentului electric.
Aceste pericole apar la contactul cu piese, care in mod normal sunt izolate, dar care sunt puse sub tensiune in urma unei defectiuni (contact indirect).
Protectia contra contactelor directe se realizeaza prin urmatoarele masuri:
- conductorii vor fi bine izolati si corect legati la borne
- se vor purta manusi
- cand nu se lucreaza, portelectrodul se va aseza pe un suport izolat.
Protectia contra contactelor indirecte se face prin punerea la pamant a aparatelor si montarea de dispozitive de intrerupere sau avertizare la aparitia unui defect.
La procedeul MIG se utilizeaza curent continuu si tensiuni ce au valori in afara limitei superioare admisibile atat la mersul in gol cat si in sarcina. Cand nu se sudeaza curentul este intrerupt si apare numai la amorsarea arcului. Singurul element sub tensiune este sarma electrod, dar atingerea bobinei nu prezinta un pericol mai mare decat la o baterie de 24V.
Amenajarea atelierului de sudare sub gaz protector.
Pentru evitarea pericolului radiatiilor, e bine ca peretii sa aibe o suprafata granulata, vopseaua trebuie sa aiba proprietati absorbante.
Posturile de lucru vor fi inconjurate de perdele din tesaturi speciale cu fibre de sticla si elastomeri sau paravane din tabla; se vor crea culoare protejate contra radiatiilor, pentru circularea persoanelor care nu lucreaza la sudare.
Sudarea cu arc electrict cu electrozi înveliți
Sudarea cu electrozi inveliti (electric-manual)
La sudarea cu electrozi inveliti (SE) arcul electric este amorsat intre electrod
invelit si piesa care se sudeaza. Arcul electric topeste materialul de baza si varful
electrodului formand baia topita. Aceasta este protejata fata de actiunea atmosferei
prin stratul de zgura lichida si gazele generate de invelisul electrodului.
Amorsarea procesului de sudare se face prin atingerea electrodului de piesa si
retragerea sa la o anumita distanta.
Sudarea poate fi efectuata in curent continuu sau alternativ, sursa de curent
avand o caracteristica cazatoare. Mentinerea constanta a puterii arcului electric se
asigura de sudor prin sistemul de reglare exterioara (prin controlul lungimii arcului).
Dupa solidificare, sudura este acoperita cu un strat de zgura care trebuie
indepartata integral. La sudarea in mai multe treceri, resturi de zgura pot conduce la
producerea unor defecte de sudare (incluziuni de sudura).
Sudarea cu electrozi inveliti se remarca printr-un grad inalt de versatilitate, atat
in ceea ce priveste materialele de baza, cat si pozitiile de sudare si grosimile de
material ce pot fi sudate. Astfel, cu acest procedeu se pot suda oteluri, fonta, materiale
neferoase, nichel. Grosimea minima a materialelor ce se sudeaza depind in mare
masura de indemanarea operatorului. Un sudor instruit poate suda, de exemplu, table
din otel cu grosimea minima de 1,5 mm. Grosimea maxima ce poate fi sudata nu este
limitata de procedeu, ci doar din consideratii economice.
Sudarea cu electrozi inveliti se desfasoara in marea majoritate a situatiilor, in
varianta manuala.
In tabelul urmator se indica, cu titlu informativ, domeniile uzuale de valori ale
parametrilor si marimilor caracteristice procedeului.
Parametru Domeniu de valori
Diametrul electrodului 1,6 ….. 6 mm
Curentul de sudare 25 …. 400 A
Tensiunea arcului electric 15 … 30 V
Viteza de sudare 6 …. 20 cm/min
Densitatea de curent 10 …. 15 A/mm x mm
Cantitatea de metal ce se depune prin sudare in unitatea de timp, numita rata a
depunerii este redusa (1,8 … 5,4 kg/ora).
Sudarea cu electrozi inveliti cunoaste o aplicare larga datorita calitatilor sale;
- grad inalt de universalitate, inclusiv pentru sudare in pozitii dificile;
- cheltuieli reduse pentru achizitionarea si intretinerea utilajului de sudare;
- varietate mare de electrozi inveliti cu usurinta de procurare;
- calitate buna a imbinarilor sudate.
Regimuri de sudare
1.Sudarea otelurilor si a fontelor.
Sudarea otelurilor carbon. Sudarea otelurilor cu maxim 0,3%C nu necesita conditii deosebite. Pentru grosimi mai mari de 3 mm, productivitatea este mai redusa si se produc deformatii mari.
La sudare se foloseste ca sarma de adaos, S10 , iar pentru sudarea otelurilor carbon de calitate, S10X. Pentru un continut mai mare de 0,3%C, se recomanda preancalzirea pieselor la 150-350 0C.
Tablele cu grosimi de maxim 2 mm se pot suda si fara sarma de adaos.
Tablele cu grosimi mai mari de 5-6mm se sudeaza in straturi suprapuse. La sudarea tablelor cu grosimi inegale, flacara se orienteaza spre tabla mai groasa.