Constituirea şi dezvoltarea colecţiilor Strategii şi politici

 Constituirea colecţiilor. Definiţie

Constituirea colecţiilor este o activitate de mare responsabilitate pentru biblioteci, în condiţiile în care acestea trebuie să asigure acces nestingherit la informaţie pe măsura cerinţelor complexe ale publicului lor, influenţate de mutaţiile spectaculoase din plan social produse în ultimele decenii sub impactul tehnologiilor informaţiei. Această activitate pune în valoare funcţia documentară, informaţională a bibliotecii, întrucât asigură accesul utilizatorilor la informaţii utile pe suporturi clasice, tipărite (cărţi, periodice, stampe ş.a.), nontipărite (discuri, casete, microcopii, filme ş.a.), electronice (CD-ROM, DVD ş.a.).

Constituirea, organizarea, tezaurizarea unor colecţii de documente grafice, audio-vizuale, electronice (mai nou) şi oferta de servicii adresate satisfacerii necesităţilor de lectură, informare şi recreere ale comunităţii sunt cele două valenţe fundamentale ale existenţei bibliotecii publice.

De ce este nevoie?

• criterii clare, flexibile;

• selecţie extrem de riguroasă.

 Principii

În constituirea colecţiilor sale, biblioteca trebuie să se conducă după principii profesionale şi general-umane, neadmiţând ingerinţa ideologicului şi politicului. Aceste principii fac parte dintr-o strategie pe termen lung şi ele vizează:

• necesitatea achiziţiei unei palete largi de tipuri de documente, colecţii, influenţată de raportul bibliotecă – comunitate şi de semnalele receptate dinspre utilizatori individuali sau colectivi;

• accesibilitatea documentelor şi actualitatea conţinutului lor;

• rentabilitatea culturală şi socială;

• altele: continuitatea, selectivitatea, viabilitatea, adaptabilitatea, flexibilitatea (achiziţia de alte suporturi de informare), complementaritatea (cu alte instituţii deţinătoare şi difuzoare de informaţii) etc.

Dezvoltarea colecţiilor de documente dintr-o bibliotecă se realizează prin adăugarea de titluri necesare, reprezentative, atât din producţia editorială curentă cât şi prin completare retrospectivă.

Demersul de selectare, organizare şi diseminare a informaţiei trebuie să fie liber, în afara oricărei cenzuri.

 Criterii generale constituirii în timp a colecţiei de bibliotecă

Criteriile vizează conţinutul, destinaţia, limba, modul de repartizare în bibliotecă, fiind valabile pentru toate bibliotecile şi ele sunt:

• constituirea, în mod sistematic, în timp;

• alcătuirea după o anumită structură;

• includerea fondului reprezentativ al publicaţiilor specifice, a profilului bibliotecii.

Nuanţarea acestora duce la dezvoltarea unor alte criterii posibile de selectare care vizează:

• necesităţile de achiziţie şi volumul acesteia:

  • asigurarea continuităţii colecţiilor;

  • asigurarea unei colecţii echilibrate;

  • asigurarea necesităţilor de lectură, informare, loisir ale comunităţii;

  • asigurarea unui număr suficient de exemplare dintr-un titlu de carte;

  • acoperirea golurilor sau a unor insuficienţe din anumite domenii, subiecte de interes pentru public;

  • asigurarea cerinţelor de bibliografie şcolară, universitară, postuniversitară pentru publicul studios;

  • asigurarea nevoii de accesare a informaţiei pe suporturi electronice şi nonimprimate;

  • actualizarea colecţiilor serviciului de referinţe cu noi, uzuale, cu lucrări de referinţă necesare;

  • actualizarea informaţiei din domenii în care aceasta se perimă rapid;

  • asigurarea cerintelor de lectură ale micilor cititori;

  • întâmpinarea cerinţelor de lectură ale adulţilor, ale publicurilor cu nevoi speciale;

  • favorizarea achiziţiei cărţilor de căpătai, a anumitor ediţii de opere, de documente de epocă ş.a.);

  • asigurarea nevoilor de lectură a cărţii de succes, cu ecouri în presă şi popularitate în public;

  • asigurarea necesităţilor de informare privind bibliografia locală.

• calitatea achiziţiei:

  • relevanţa actuală şi viitoare;

  • valoarea de document;

  • atribute deosebite artistice şi literare, ştiinţifice, informaţionale, educaţionale;

  • eficienţa şi precizia conţinutului;

  • celebritatea autorului, editorului, traducătorului;

  • prezentarea favorabilă de către critica literară şi ecourile în mass media;

  • succesul de public;

  • premii mari obţinute ( Nobel, Herder, Uniunii Scriitorilor etc. );

  • autori şi istorie locală;

  • valoarea în sine;

  • formatul şi tipul de document;

  • bagajul de cunoştinţe transmis şi actualitatea acestuia.

Constituirea colecţiei de bibliotecă se realizează în timp şi ea poartă pecetea modului de gândire a realizării acesteia; calitatea şi structura colecţiilor (adresabilitate, număr de titluri, exemplare dintr-un titlu, limba, suportul clasic sau modern) conturează profilul bibliotecii şi filosofia managementului ei.

 Politica achiziţională este stabilită de fiecare bibliotecă şi ea trebuie să facă obiectul unui Regulament aprobat de organul administrativ. Acesta este oglinda filosofiei bibliotecii în ceea ce priveşte deservirea informaţională a publicului ei. El trebuie să cuprindă, obligatoriu, câteva date referitoare la profilul comunităţii deservite (zona, caracteristici, structura populaţiei, nivel de pregătire, populaţie cu nevoi speciale, ş.a.), la legislaţia în vigoare (Legea bibliotecilor), câteva criterii de organizare a procedurii de selecţie (nivelul de calificare a membrilor comisiei de selectare, experienţă, ş.a.), de selectare propriu-zisă (concept, strategie, constiinţa limitelor colecţiei) şi să fie reevaluat periodic.

Dificultatea selectării este determinată, pe de o parte, de păstrarea caracterului enciclopedic al colecţiilor şi de asigurarea, în acelaşi timp, a cerinţelor de lectură şi informare a unei structuri socio-profesionale şi de vârstă foarte largi şi complexe, pe de alta, de resursele financiare.