3.Garantia debitorului

3.1 Definiti garantia debitorului ca mijloc de garantare de executare a obligatiilor. Garantia debitorului constituie un mijloc juridic general de garantare a executarii obligatiilor intemeiat pe gajul creditorilor chirografari.este intotdeuna de natura contractuala intrucit consituie un angajament asumat de debitor si consimtit de creditor privitor la executarea corespunzatoare a obligatiilor.Acest angajament poate sa constea fie in obligatia debitorului la o prestatie neconditionata fie in obligatia lui la o prestatie depasind obiectul prorpiu-zis al contractului.

3.2 Analizati asemanarile si deosebirile dintre garantia debitorului si alte MGEO.Ea este intotdeauna de natura contractuala, ca si celelatle MGEO.2-obiecul garantiei consta in obligatia lui la o prestatie neconditionata sau la o prestatie ce depaseste obietul propriu zis al contract, pe cind obiectul clauzei penale este o suma de bani sau un alt bun=arvuna, iar obiectul gajului este orice bun mobil/imobil, corporal/incorporal.3-forma garantiei produce efecte doar daca e facuta in scriss, nerespectarea formei scrise trage nulitatea acesteia=gaj, clauza penala,fidejusiunea, , iar in cazull arvunei nerespectarea formei scrise nu atrage nulitatea act juridic ci decaderea partilor din dreptul de a acere proba cu martori in caz de litigiu.Garantia,gajul, arvuna si fidejus garanteaza doar obligatiile contractuale, pe cind clauza penala poate sa garanteze si obligatii de alta natura cum ar fi de ex cele delictuale. Attit garantia , gaj, clauza penala cit si fidejusiunea au aceleasi functii cum sunt stimularea debitorului sa execute obligat in mod corespunzator si garantarea executarii obligatiilor, pe cind arvuna mai are si inka un scop-confirmarea inkeierii contract. In cazul garantiei instanta de judecata, nu are dreptul de a reduce marimea prestatiei exagerate pina la limita in care aceasta ar deveni neexagerata,cum se intimpla in cazul clauzei penale,ci lipseste garantia integral de efecte.In cazul fidejusiunii se obliga sa execute o prestatie o alta persoana in locul debitorului,iar la garantie insasi debitorul. Arvuna e reglementata in capitolul „mijloace de garantare a executarii obligatiilor”,tot asa si Clauza Pen,iar fidejusiunea in”Categorii de Obligatii”,iar gajul”alte Drepturi reale”

3.3 Elaborati proiectul unei garantii a debitorului.

Garantie pt executarea obligatiei izvorite din contr de imprumut nr1 din 21.2.98

Eu,(numele)in calitate de debitor in cadrul raportului obligational de intoarcere a imrpumutului de 10000euro catre creditorul (numele),ma oblig in kalitate de garantie sa prestez servicii

1.Clauzele contractuale standart

1.1 Definit caluzele contactuale standar si identificati caracter unei asemenea clause.Clauzele contractuale standart sunt clauzele formulate anticipat pt o multitudine de contracte pe care o parte contractanta(utilizator) le prezinta celeilate parti la inkeierea contract.Caracterele:1-este o clauza formulata anticipat-atunci cind aceasta este imrpimata sau fixate intrun al mod pt o utilizare mutipla.2-clauza este destinata utilizarii in mai multe contracte-nu reprezinta clauzele standart care sunt prevazute doar pt folosirea intrun singur contract.3-clauza este prezentata celeilalte parti la inkeierea contract-aceasta presupune ca utilizatorul cere unilateral acceptarea de catre aderent a clauzei contractuale preformulate fara ai acorca posibilitatea influentarii continutului acesteia.

1.2 Identificati momentul includerii clauzelor contractuale standart.Clauzele standart devin parte a contractului numai cind acestea au fost valabil incluse in contract de catre partile contactante. Clauzele standart devin parte a contr numai atunci cind sunt satisfcatute anumite cerinte:1-aducerea expresa a clauzelor la cunostinta aderentului-utilizatorul trebuie sa comunice aderentului continutul clauzelor in orice forma in scris sauoral in asa mod incit un adherent sa poata lua cunostinta de ele fara dificultati.2-asigurarea posibilitatii effective aderentului de a lua cunostinta de continutul clauzelor sandart-acestea pot fi comunikate prin afisharea mentiunilor respective la locul inkeierii contractelor atunci cind nu este cu putinta aducerea la cunostinta a clauzelor fiecarui cocontractant in parte, cu conditia ca fishul sa fie suficient de vizibil si clar.La fel utilizatorul treb sa ieie in considerare si handicapul aderentului(de ex:dac o pers are vedere slaba sau este oarba utilizatorul trebuie sa o informeze intreo forma accesibila ei)3-aducerea la cunostinta a clauzelor la momentul inkeierii contract-la faza precontractuala, dar nu mai tirziu de momentul in care aderentul isi manifesta vointa de a inkeia contract.4-acordul aderentului-acordul ca exista cind aderentul a avut posibilitatea de a lua cunostinta la aceste clause si nu sa opus includerii lor in contract.

1.3 Explicati controlul clauzelor surprinzatoare.In functie de imprejurari si in raport cu aspectul exterior al contract, dispozitiile din clauzele contractuale standart pot fi atit neobisnuite incit partea care contracteaza nu trebuie sa presupuna existenta lor,nu devin clause contractuale. Aceste clause surprinzatoare creaza o discrepanta considerabila intre asteptarile rezonabile ale aderentului si continutul real al acesteia.Pt a determina daca o dispozitie este sau nu surprinzatoare treb de tinut cont pe de o parte de dispozitiile care sunt cuprinse in mod obisnuit in clausele standart utilizate in general in domeniul dat, iar pe de alta parte, de imprejurarile concrete ale cazurilor, in special cu aparenta exterioara a contractului.Odata ce a fost inclusa o clauza standart in contr urmeaza a efectua un control al acesteia din punct de vedere al echitatii.In primul rind clauza respectiva se va examina prin prisma unui articol din CC care enumera un sir de clause standart considerate de legiuitor inechitabile prin insasi natura lor.Daca nici o clauza nu va corespunde conditiilor din acest articol,mai este un articol care enumera o serie de clause standar care de obicei in practica sunt inekitabile.In cazul in care nici o dispozitie nu cade sub incidenta acestor articole se va recurge la aplicarea unui alt articol care prevede ca o clauza standart este lipsita de effect daca clauza vizata prejudiciaza cealalta parte a contractului si acets prejudiciu este disproportional, contrar bunei credinte.In cazul in care clauzele standart nu au devenit parte integranta a contract ori sunt nule in tot sau in parte, contract e valabil in partea ramasa.