- •Universitatea Tehnică a Moldovei Catedra:” Studiul şi Tehnologia Materialului” Dare de seama la practica de initiere
- •2. Operaţii şl utilaje folosite în lucrările de lăcătuşărie
- •Fig. 1. Banc de lăcătuşărie
- •Fig.3. Menghină
- •3. Organizarea producţiei şi a locului de muncă
- •In secţiunea făcută în regiunea îndoirii (fig. 49, b) se poate vedea de asemenea cum s-a deformat materialul.
- •1. Îndoirea manuală a tablelor şi benzilor
- •Fig. 50. Nicovală pentru îndoire.
- •Fig. 51. Îndoirea unei benzi prin l ovire cu ciocanul.
- •2. Îndoirea mecanică
- •3. Îndoirea ţevilor
- •4. Înfăşurarea arcurilor elicoidale din sîrraă
- •Secţia de sudare
- •1) Regulile de securitate şi protecţia muncii în secţie
- •In timpul sudării, sudorul trebuie să fie echipat cu tot echipamentul special, începând de la încălţămintea cu talpa groasă şi terminând cu masca speciala, destinată sudării.
- •2) Descrierea surselor de alimentare a arcului
- •Schema simplificată a transformatorului de sudat.
- •Randamentul este de 53-66%, iar factorul de putere 0,57-0,23%.
- •3) Procesul formării cusuturii
- •Procesul formării cusăturii la sudarea manuală cu curent electric deschis şi electrod învelit:
- •4) Tipuri de electrozi
- •Vederea generală şi părţile componente ale strungului normal sunt prezentate în fig alăturată
- •Vederea generală şi părţile componente ale strungului normal:
- •2. Mişcările de bază
- •3. Scule aşchietoare pentru strunjire
- •Fig. 2. Părţile componente ale cuţitului normal:
- •Scheme de prelucrare prin strunjire şi tipuri de cuţite
- •4.Dispozitive utilizate la prelucrarea prin strunjire
- •5. Regimul de aşchiere
- •Viteza de aşchiere este numită viteza relativă a tăişului sculei faţă de piesă în timpul executării mişcării principale de aşchiere. Ea se notează cu V şi se exprimă în m/min.
- •6.Întocmirea procesului tehnologic şi executarea pieselor
- •Fig. 6. Strunjirea suprafeţelor 4,5
- •Fig. 7. Strunjirea suprafeţei 6
- •Secţia de Frezare
- •1) Regulile de securitate în secţie
- •2) Părţile componente a maşinii unelte de frezat şi destinaţia lor.
- •Organe de dirijare
- •3) Mişcările de bază la frezare
- •4) Scule şi dispozitive utilizate la frezat
- •1) Suprafaţa de degajare, pe care alunecă aşchia;
- •2) Spatele dintelui,care poate fi: rectilinic sau curbilinic;
- •4) Tăişul principal, care poate fi drept, înclinat sau elicoidal cu unghiul de înclinaţie ω;
- •Bibliografie:
Vederea generală şi părţile componente ale strungului normal sunt prezentate în fig alăturată
Fig. l.
Vederea generală şi părţile componente ale strungului normal:
1, batiul strungului; 2. păpuşa fixă; 3. schimbător de turaţii; 4. panou electric de comandă; 5. arbore principal; 6. dorn de antrenare; 7. vârf; 8. cărucior; 9. sania transversală; 10. sania superioară; 11. dispozitiv portsculă; 12. vârf rotativ; 13. pinolă; 14. păpuşa mobilă; 15. şurub conducător; 16. axa avansurilor; 17. motor auxiliar pentru deplasarea rapidă a căruciorului; 18. opritor pentru decuplarea antrenării căruciorului; 19. bară; 20. ciocnitor reglabil; 21. motor principal de antrenare; 22. cutie de avans; 23. locul roţilor de schimb pentru filetare; 24. manete pentru schimbarea avansului; 25. roată de deplasare longitudinală a căruciorului; 26. manivelă pentru deplasarea transversală a săniei transversale 9; 27. manetă pentru cuplarea şi decuplarea piuliţei pentru filet.
Arborele principal se roteşte de la motorul electric, 21, plasat în tumba din stânga, prin intermediul transmisiei prin curea şi a sistemului de roţi dinţate şi ambreaje, plasate în păpuşa fixă formând cutia de viteze.
Căruciorul 8 cu portcuţitul 11, care serveşte la fixarea cuţitelor de strunjire, asigură mişcarea de avans. Avansul transversal, realizat de sania transversală, se asigură de mecanismul şurub-piuliţă pentru transformarea mişcări de rotaţie în mişcare rectilinie.
Curia de avansuri 22 reprezintă un mecanism, care transmite mişcarea de rotaţie de la arborele principal la axe avansurilor sau la şurub conducător şi permite modificarea vitezei de deplasarea căruciorului (valorii avansului).
Păpuşa mobilă 14 serveşte la centrarea pieselor lungi între vârfuri şi fixarea unor scule (burghiuri, adâncitoare, alezoare) e.t.c.
Dirijarea strungului se execută cu ajutorul manetelor: 3 de dirijare a cutiei de viteze, 24 de dirijare a cutiei de avansuri, 27 de cuplare, decuplare şi inversare a avansurilor longitudinal şi transversal, 25, 26 de executare manuală a avansurilor.
2. Mişcările de bază
Procesul de aşchiere constă în desprinderea stratului de adaos de pe suprafaţa semifabricatului, sub formă de aşchie în vederea asigurării formei geometrice, preciziei dimensionale şi rogozităţii suprafeţei prelucrate în urma unor mişcări relative executate de sculă şi piesa prelucrată.
Aceste mişcări pot fi clasificate în următoarele categorii:
Mişcări principale, care au drept scop desprinderea aşchiilor.
Mişcări de avans, în vederea aducerii de noi straturi de material în faţa tăişului principal.
Mişcări de poziţionare, care au drept scop aducerea sculei în aproprierea piesei.
Pentru cazul strunjirii mişcarea de aşchiere sau principală este numită mişcarea de rotaţie a arborelui principal cu semifabricatul, iar mişcarea de avans se produce de sculă prin deplasarea căruciorului în direcţie longitudinală sau transversală.
Mişcări auxiliare sunt considerate deplasarea accelerată a căruciorului în direcţiile longitudinale şi transversale, cât şi mişcările de ajustare a căruciorului executate manual, fixarea şi schimbul sculelor şi a semifabricatului etc.
