- •Universitatea Tehnică a Moldovei Catedra:” Studiul şi Tehnologia Materialului” Dare de seama la practica de initiere
- •2. Operaţii şl utilaje folosite în lucrările de lăcătuşărie
- •Fig. 1. Banc de lăcătuşărie
- •Fig.3. Menghină
- •3. Organizarea producţiei şi a locului de muncă
- •In secţiunea făcută în regiunea îndoirii (fig. 49, b) se poate vedea de asemenea cum s-a deformat materialul.
- •1. Îndoirea manuală a tablelor şi benzilor
- •Fig. 50. Nicovală pentru îndoire.
- •Fig. 51. Îndoirea unei benzi prin l ovire cu ciocanul.
- •2. Îndoirea mecanică
- •3. Îndoirea ţevilor
- •4. Înfăşurarea arcurilor elicoidale din sîrraă
- •Secţia de sudare
- •1) Regulile de securitate şi protecţia muncii în secţie
- •In timpul sudării, sudorul trebuie să fie echipat cu tot echipamentul special, începând de la încălţămintea cu talpa groasă şi terminând cu masca speciala, destinată sudării.
- •2) Descrierea surselor de alimentare a arcului
- •Schema simplificată a transformatorului de sudat.
- •Randamentul este de 53-66%, iar factorul de putere 0,57-0,23%.
- •3) Procesul formării cusuturii
- •Procesul formării cusăturii la sudarea manuală cu curent electric deschis şi electrod învelit:
- •4) Tipuri de electrozi
- •Vederea generală şi părţile componente ale strungului normal sunt prezentate în fig alăturată
- •Vederea generală şi părţile componente ale strungului normal:
- •2. Mişcările de bază
- •3. Scule aşchietoare pentru strunjire
- •Fig. 2. Părţile componente ale cuţitului normal:
- •Scheme de prelucrare prin strunjire şi tipuri de cuţite
- •4.Dispozitive utilizate la prelucrarea prin strunjire
- •5. Regimul de aşchiere
- •Viteza de aşchiere este numită viteza relativă a tăişului sculei faţă de piesă în timpul executării mişcării principale de aşchiere. Ea se notează cu V şi se exprimă în m/min.
- •6.Întocmirea procesului tehnologic şi executarea pieselor
- •Fig. 6. Strunjirea suprafeţelor 4,5
- •Fig. 7. Strunjirea suprafeţei 6
- •Secţia de Frezare
- •1) Regulile de securitate în secţie
- •2) Părţile componente a maşinii unelte de frezat şi destinaţia lor.
- •Organe de dirijare
- •3) Mişcările de bază la frezare
- •4) Scule şi dispozitive utilizate la frezat
- •1) Suprafaţa de degajare, pe care alunecă aşchia;
- •2) Spatele dintelui,care poate fi: rectilinic sau curbilinic;
- •4) Tăişul principal, care poate fi drept, înclinat sau elicoidal cu unghiul de înclinaţie ω;
- •Bibliografie:
Randamentul este de 53-66%, iar factorul de putere 0,57-0,23%.
R S T
5
1 2
3 4
reţeaua de alimentare;
transformatorul trifazic;
piesa de sudat;
electrod
3) Procesul formării cusuturii
Arcul
arde între vârful electrodului (1) şi baza metalică formată
între piesele de sudat (2,3). Electrodul sub formă de vergea, este
împlut cu pastă (4), având un capăt (5) neânvelit, prins în
portelectrodul (6) izolat cu manşonul (7). Portelectrodul asigură
fixarea de adaos şi conectarea prin cablu de legătură (8) la unii
din polii sursei de curent. Celălalt pol al sursei este legat la
piesa de sudat prin cablu(10) şi clemă(9).
7
Procesul formării cusăturii la sudarea manuală cu curent electric deschis şi electrod învelit:
1
2
c-c
c 8 10 7 5
4
8
3
b b
a
a
6 9
c
Coloana arcului(3) se formează între vârful unirii metalice a electrodului(1) şi baea de metal topit(6). Căldura degajată de arcul electric topeşte metalul din vârful vergelei, din care se desprinde picătura(4) ce se depune în cusătură. Baia de metal topit conţine şi metal(9) de bază pe adâncimea de pătrundere(a).Prin solidificarea baei, rezultă cusătura(10) de lăţime c.
Datorită excesului de metal topit şi adaos, cu scopul asigurării unui coeficient de siguranţă al îmbinării cordonului de sudură se realizează cu supraînălţare(b). Odată cu vergeaua metalică se topeşte şi învelişul(2) luând forma de pâlnie, aceasta derijează gazele generate sub forma de jet.
Învelirea electrozilor se face prin presare, imerseonare,învelire sau combinaţii ale acestora. Învelişul trebuie să fie centric pe sârmă, neadmiţându-se o excentitate ε mai mare de 4%.
25±5
S s1 D
L
