- •Universitatea Tehnică a Moldovei Catedra:” Studiul şi Tehnologia Materialului” Dare de seama la practica de initiere
- •2. Operaţii şl utilaje folosite în lucrările de lăcătuşărie
- •Fig. 1. Banc de lăcătuşărie
- •Fig.3. Menghină
- •3. Organizarea producţiei şi a locului de muncă
- •In secţiunea făcută în regiunea îndoirii (fig. 49, b) se poate vedea de asemenea cum s-a deformat materialul.
- •1. Îndoirea manuală a tablelor şi benzilor
- •Fig. 50. Nicovală pentru îndoire.
- •Fig. 51. Îndoirea unei benzi prin l ovire cu ciocanul.
- •2. Îndoirea mecanică
- •3. Îndoirea ţevilor
- •4. Înfăşurarea arcurilor elicoidale din sîrraă
- •Secţia de sudare
- •1) Regulile de securitate şi protecţia muncii în secţie
- •In timpul sudării, sudorul trebuie să fie echipat cu tot echipamentul special, începând de la încălţămintea cu talpa groasă şi terminând cu masca speciala, destinată sudării.
- •2) Descrierea surselor de alimentare a arcului
- •Schema simplificată a transformatorului de sudat.
- •Randamentul este de 53-66%, iar factorul de putere 0,57-0,23%.
- •3) Procesul formării cusuturii
- •Procesul formării cusăturii la sudarea manuală cu curent electric deschis şi electrod învelit:
- •4) Tipuri de electrozi
- •Vederea generală şi părţile componente ale strungului normal sunt prezentate în fig alăturată
- •Vederea generală şi părţile componente ale strungului normal:
- •2. Mişcările de bază
- •3. Scule aşchietoare pentru strunjire
- •Fig. 2. Părţile componente ale cuţitului normal:
- •Scheme de prelucrare prin strunjire şi tipuri de cuţite
- •4.Dispozitive utilizate la prelucrarea prin strunjire
- •5. Regimul de aşchiere
- •Viteza de aşchiere este numită viteza relativă a tăişului sculei faţă de piesă în timpul executării mişcării principale de aşchiere. Ea se notează cu V şi se exprimă în m/min.
- •6.Întocmirea procesului tehnologic şi executarea pieselor
- •Fig. 6. Strunjirea suprafeţelor 4,5
- •Fig. 7. Strunjirea suprafeţei 6
- •Secţia de Frezare
- •1) Regulile de securitate în secţie
- •2) Părţile componente a maşinii unelte de frezat şi destinaţia lor.
- •Organe de dirijare
- •3) Mişcările de bază la frezare
- •4) Scule şi dispozitive utilizate la frezat
- •1) Suprafaţa de degajare, pe care alunecă aşchia;
- •2) Spatele dintelui,care poate fi: rectilinic sau curbilinic;
- •4) Tăişul principal, care poate fi drept, înclinat sau elicoidal cu unghiul de înclinaţie ω;
- •Bibliografie:
Secţia de sudare
1) Regulile de securitate şi protecţia muncii în secţie
Datorită faptului că sudarea nu este o secţie mecanică, regulile de securitate sunt diferite, specifice pentru această secţie. Pentru prevenirea accidentelor trebuie luate următoarele măsuri:
numai persoanele autorizate pot executa lucrări de sudare
pentru fiecare loc de muncă trebue asigurate condiţii de aerisire, în încăperi de cel puţin 3m
începerea lucrului este permisă numai de maestru
la masa de lucru li se interzice acordul persoanelor străine
In timpul sudării, sudorul trebuie să fie echipat cu tot echipamentul special, începând de la încălţămintea cu talpa groasă şi terminând cu masca speciala, destinată sudării.
Sudarea este procesul de primire a legăturilor nedespărţite prin încălzirea marginelor pieselor până la starea de topire. Legătura prin sudare reprezintă metal cristalizat, care în procesul sudării sa găsit în stare topită. Legătura prin sudare ca element de construcţie, este o parte din construcţie în care elementele sânt unite cu ajutorul sudării. Sudarea ocupă un loc deosebit în diverse domenii o industriei şi construcţiei datorită avantajelor faţă de alte metode de producere. Important lucru pentru sudare este de a alege cele mai raţionale construcţii şi forme. Ea permite de a folosi metale economice şi foarte mult micşorează rămăşiţele producerii.
2) Descrierea surselor de alimentare a arcului
Sursele de curent pentru sudare sunt maşini electrice speciale care trebuie să îndeplinească condiţiile: tensiunea şi curentul să corespundă arcului electric necesar sudării, tensiunea de mers în gol să fie suficientă pentru atmosfera arcului şi stabilizarea acestuia, ca maşina să fie de construcţie simplă şi ieftină şi să permită un reglaj fin şi uşor caracteristica externă a maşinii să fie pronunţat coborâtoare. Generatorul de sudare este ansamblu compas dintr-un generator de curent continuu, cu caracteristică externă pronunţat coborâtoare, antrenat de un motor electric, cu ardere internă sau hidraulică. Generatorul de sudare permite sudarea cu diferite tipuri de electrozi a oţelurilor, fontelor, chiar la valori mici ale curentului.
Transformatorul de sudare este mai frecvent folosit.
Reglarea regimului de sudare se obţine la sudarea rezistenţei inductive a bobinei de reactanţă, pentru o tensiune neschimbată în mers în gol,prin deplasarea blocului mobil al mezului bobinei de reactanţă la rotirea mecanizmului (5).
Schema simplificată a transformatorului de sudat.
3
4
5 R
S T
9
6
1
8
2
7
1. bobina primară; |
6. alimentarea de la reţeaua de curent; |
2. bobina secundară; |
7. miez de fier al transformatorului; |
3. bobina de reactanţă; |
8. piesa de sudat; |
4. miezul mobil al bobinei de reactanţă; |
9. electrodul. |
5. mecanismul elicoidal; |
|
Randamentul transformatorului este de 75-85%,fiind aproape de 2 ori mai mare decât al generatorului de sudare. Perderele în gol sunt de 0,25 kw, iar factorul de putere este de 0,4 , care poate fi îmbunătăţit până la 0,7 prin folosirea bobinei de reactanţă. Are însă dezavantajul că încărcarea fazelor curentului este nesimetrică, legarea, la reţeaua trifazată făcându-se între 2 faze sau una şi nul.
Redresorul de sudare, folosit pentru transformarea curentului alternativ în curent mediu continuu, se compune dintr-un transformator trifazic, care reduce tensiunea şi măreşte intensitatea curentului şi dintr-un redresor care transformă curentul alternativ în curent continuu.
Curentul are oscilaţii foarte slabe şi practic nu se deosebesc de un curent continuu dat de un generator.
