Fig. 1. Banc de lăcătuşărie

Fig.3. Menghină

de mână

Fig. 2. Menghină de banc

paralelă cu falcă fixă

cu o gaură, prin care trece şurubul de strîngere cu filet pătrat 5. Acest şurub se înşurubează în piuliţa 6. Manivela 7 serveşte pentru rotirea şu­rubului de strîngere. In timpul rotirii manivelei, şurubul de strîngere este împiedicat să se deplaseze longitudinal de placa de siguranţă 8, care este fixată cu şuruburi cu cap înecat 9 de corpul menghinei. Pe feţele de strîn­gere ale fălcilor sînt fixate bacurile de oţel 10, care sînt zimţate, pentru a asigura o strîngere sigură. Mărimea menghinei de banc paralelă cu falca fixă se determină după lungimea bacurilor. In ţara noastră, conform STAS 4247-54, se fabrică menghine paralele de 60, 80, 100, 120 şi 180 mm.

Menghina trebuie ferită de lovituri puternice, deoarece se poate sparge. Este inter­zisă prelungirea manivelei cu o ţeava sau lovirea ei cu ciocanul, pentru a nu se îndoi sau rupe filetul şurubului. Menghina trebuie curăţită zilnic de aşchii.

Sculele trebuie bine păstrate, pentru a nu se deteriora repede. In acest scop, sertarul bancului de lăcătuşărie trebuie prevăzut în interior cu pereţi

3. Organizarea producţiei şi a locului de muncă

In producţie ca şi în orice sector de activitate, muncitorii primesc sar­cini precise. Aceasta este posibil deoarece planul de producţie se defalcă pe sectoare, ateliere, echipe şi chiar pe fiecare muncitor.

De exemplu : dacă Uzina ..Autobuzul" din Bucureşti trebuie să fabrice 100 de autobuze într-o lună (25 de zile lucrătoare), înseamnă că echipa de lă?ătuşi care va executa scheletul metalic al acoperişului, va trebui să confecţioneze cîte patru schelete în fiecare zi. Dacă într-o zi echipa de lă­cătuşi nu va reuşi să realizeze cele patru schelete metali:e. atunci nici ce­lelalte echipe de muncitori, care lucrează în alte sectoare, nu vor reuşi sв-şi îndeplinească sarcinile de plan.

De aici rezultă atit importanţa organizării producţiei şi a locului de muncă, cit şi necesitatea îndeplinirii ritmice a planului de producţie.

Prin desfăşurarea unei activităţi ritmice colectivele din întreprinderi au posibilitatea să folosească raţional utilajele, timpul de lucru şi să realizeze o productivitate tot mai înaltă.

In vederea îndeplinirii ritmice a planului de producţie numeroase între­prinderi din ţara noastră organizează munca după grafic. Desfăşurarea muncii după grafic permite folosirea mai bună a tehnicii şi a timpului de lucru şi contribuie la respectarea strictă a disciplinei în muncă.

O formă înaintată de organizare a producţiei o constituie metoda pro­ducţiei în flux tehnologic, adică utilajele sînt amplasate în ordinea ope­raţiilor de prelucrare. La fiecare loc de muncă se realizează o anumită ope­raţie din procesul de producţie.

Prin urmare pentru creşterea cantitativă şi calitativă a rezultatelor muncii, pe lingă alţi factori, este şi organizarea locului de muncă. Prin organizarea raţională a locului de muncă se înţelege întreţinerea uneltelor sau maşinilor în stare de funcţionare, aprovizionarea la timp cu materialele necesare şi executarea corectă a diferitelor operaţii. Organizîndu-se bine locul de muncă, se înlătură timpii neproductivi, se reduce, în bună măsură oboseala şi se evită accidentele de muncă.

Organizarea locului de muncă depinde'de rriai mulţi factori : de tipul producţiei (individuală, de serie sau de masă), de caracterul utilajului (manual sau mecanizat), de felul locului de muncă (loc de muncă pentru un muncitor sau pentru o brigadă, permanent sau mobil). Deşi organizarea

Fig 5.Verificarea înălţimii

menghinei paralele de banc

Locurilor de muncă este diferită, totuşi există anumite trăsături comune pentru toate locurile de muncă, şi anume:

• Poziţia cât mai comodă a muncitorului.

• Aşezarea sculelor şi materialelor pe banc.

• Calitatea utilajelor

• Condiţiile igienice de muncă.

ÎNDOIREA METALELOR

GENERALITĂŢI

Un mare număr de piese care se execută în atelierul de lăcătuşărie se realizează din materiale îndoite (table, bare, ţevi etc.).

Prin îndoirea unui material se înţelege deformarea permanentă la cald sau la rece a acestuia sub acţiunea unor forţe din afară, care îi 'schimbă forma fără să se îndepărteze material prin aşchiere.

Procesul de deformare a metalelor prin îndoire. După cum se cunoaşte din cursul de tehnologia materialelor, metalele sînt formate din cristale, care în timpul deformării se deplasează unele faţă de altele sau chiar se sparg.

Acest fenomen conduce ri la schimbarea formei exterioare a materialu­lui respectiv, lucru de care trebuie să se ţină seama la îndoire.

în figura 49 este reprezentat procesul de deformare a unei bare de sec­ţiune pătrată, prin îndoire.

1. b)

Fig. 49. Procesul de deformare a metalelor Ia îndoire

De aici rezultă că cristalele din regiunea marcată de suprafaţa ABCD s-au alungit, iar cele din regiunea marcată de suprafaţa CDFE s-au com­primat.