2. Sistemul bugetar al rm

Sistemul bugetar include totalitatea fondurilor de mijloace băneşti ale organelor administraţiei publice, constituite în scopul îndeplinirii funcţiilor ce le revin. Sistemul bugetar este determinat de structura organizatorică a statelor ce pot fi unitare sau de tip federal.

În statele de tip unitar (Franţa, Marea Britanie, Suedia) sistemul bugetar include: 1. bugetul administraţiei publice centrale; 2. bugetele locale.

În statele de tip federal (SUA, Canada, Rusia) sistemul bugetar include: 1. bugetul federaţiei; 2. bugetele statelor, provinciilor, sau regiunilor membre ale Federaţiei; 3. bugetele locale.

Conform prevederilor „ Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” nr.847 din 24 mai 1996, sistemul bugetar al RM (denumit şi buget public naţional) include ( schema 1):

1.Bugetul de stat definit ca totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare pentru implementarea obiectivelor şi strategiilor Guvernului;

În conformitate cu „Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” veniturile bugetului de stat includ:

-venituri curente (schema 2);

- venituri din operaţiuni de capital şi din transferurile de capital (venituri din privatizarea întreprinderilor de stat şi a fondurilor fixe, încasări din vânzarea patrimoniului de stat, venituri din vânzarea terenurilor şi a activelor nemateriale).

-granturile.

2. bugetele unităţilor administrativ-teritoriale includ bugetele satelor, oraşelor (schema 3), raioanelor (schema 5), bugetele unităţilor teritorial autonome cu statut juridic special, bugetele municipiului Chişinău şi Bălţi (schema 4);

Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale includ:

a) veniturile proprii , care se formează din impozitele şi taxele locale prevăzute de fiecare teritoriu în parte;

b) încasări de mijloace speciale obţinute din executatea lucrărilor, prestarea serviciilor şi alte activităţi desfăşurate contra plată de instituţiile publice finanţate de la buget;

c) defalcări de la veniturile generale de stat, conform normativelor procentuale stabilite;

d) transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipal Bălţi şi bugetul municipal Chişinău şi transferurile de la acestea la bugetele locale;

e) defalcări de la impozitul pe bunuri imobiliare, conform normativelor procentuale.

Veniturile bugetelor de orice nivel nu includ împrumuturile acordate din bugetul de stat sau din alt buget şi împrumuturile de la instituţiile financiare şi alţi creditori.

3. bugetul asigurărilor sociale de stat definit ca totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor sistemului naţional de asigurări sociale. BASS face parte din Bugetul Public Naţional şi este independent de Bugetul de Stat.

4. fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – veniturile cărora sunt formate pe seama contribuţiilor privind asigurările medicale.

3. Caracteristica generală a procesului bugetar

Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi şi operaţiuni integrate coerent şi orientate spre acelaşi scop, care derulează stadial, fiind aşezate într-un orar strict şi bine determinat.

Operaţiunile ce compun procesul bugetar poartă amprenta specificului naţional al cadrului legal şi administrativ în care se derulează, dar prezintă şi o seamă de trăsături comune, şi anume:

- este un proces de decizie;

- este un proces predominant politic;

- are caracter complex;

- este un proces ciclic (schema 1).

În procesul pregătirii proiectului de buget, o atenţie sporită se manifestă faţă de cheltuielile publice din partea “ministerelor cheltuitoare” şi din partea societăţii. Este ştiut, însă, că resursele financiare sunt limitate. Din aceste considerente, în practica bugetară a ţărilor avansate se încearcă preconizarea unei noi utilizări a instrumentelor bugetare, îndeosebi a instrumentului bugetar al cheltuielilor publice, în sensul unei limitări sau a unei restricţionări.

Reforma bugetară care a avut loc în temei în ultimele decenii ale secolului al XX s-a axat pe metode noi de evaluare a cheltuielilor bugetare. Aceste metode moderne de bază sunt:

1. Planificarea, programarea, bugetarea, cunoscută sub denumirea – PPBS (Planning Programming System).

2. Raţionalizarea opţiunilor bugetare, cunoscută sub denumirea – RCB (Rationalistion des choix budgetaires).

3. Baza bugetară zero, cunoscută sub denumirea – ZBB (Zero-Base Budgeting).

Procesul elaborării bugetului de stat are la bază o analiză a indicatorilor macroeconomici pronosticaţi pentru anul bugetar.

Procesul bugetar reprezintă un ansamblu de operaţii care se succed anual şi privesc elaborarea proiectului de buget, examinarea şi adoptarea legii bugetare anuale, execuţia bugetului, încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară, precum şi controlul bugetar (schema 2).

Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru constituţional (legal) şi administrativ-instituţional care prezintă particularităţi de la ţară la ţară determinate de evoluţia istorică a fiecăreia dintre ele.

Procedura de elaborare a bugetului de stat include următoarele etape:

• în termenul stabilit de Guvern, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor;

• până la 1 octombrie a fiecărui an Guvernul prezintă Parlamentului:

1. proiectul legii bugetare anuale pentru anul bugetar viitor şi nota explicativă;

2. lista modificărilor în legislaţie, care rezultă din proiectul legii bugetare anuale (schema 3).

Examinarea şi adoptarea Legii bugetare anuale de către Parlament

Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta.

Comisiile permanente ale Parlamentului examinează proiectul legii bugetare anuale în condiţiile stabilite de Parlament şi prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei pentru buget şi finanţe. În baza avizelor Comisia pentru buget şi finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra proiectului legii bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului.

Parlamentul examinează proiectul legii bugetare anuale, de regulă, în trei lecturi (schema 4).

Executarea Bugetului de stat

Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.

În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor:

• solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare, precum şi cele ale instituţiilor subordonate;

• întocmeşte repartizările lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anuală şi de alte acte legislative.

În termen de 45 zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor aprobă repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificării bugetare.

În execuţia părţii de cheltuieli a bugetului de stat se parcurg succesiv patru etape: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata.

Execuţia părţii de venituri a bugetului de stat presupune parcurgerea a patru etape, care se referă la: aşezarea impozitelor, lichidarea, emiterea titlului de percepere a impozitelor şi perceperea propriu-zisă a acestora (schema 5).

Încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară

Execuţia bugetului de stat presupune înregistrarea contabilă a veniturilor şi a cheltuielilor, precum şi a încasărilor şi a plăţilor aferente acestora.

Aceste înregistrări sunt concretizate în dările de seamă contabile trimestriale şi pentru întregul exerciţiu bugetar anual, pe care ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să le întocmească şi să le depună la Ministerul Finanţelor.

Contul general anual de execuţie bugetară reflectă totalitatea operaţiunilor privind încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetului de stat.

Controlul bugetar

Controlul asupra executării bugetului de stat reprezintă o etapă a procesului bugetar a cărei necesitate se fundamentează pe restricţiile ce trebuie luate în considerare în alocarea pe destinaţii şi utilizarea resurselor bugetare.

Conform noii concepţii privind controlul de stat, controlul financiar de stat în Republica Moldova se exercită de către:

• Parlament, prin intermediul Curţii de Conturi;

• Guvern, prin intermediul Departamentului Control Financiar şi Revizie pe de lângă Ministerul Finanţelor;

• Firme de Audit, întemeiate în baza legislaţiei respective.

Ţinând cont de principiul separaţiei puterilor, controlul executării bugetului de stat se execută de o seamă de organe împuternicite, fiind de natură politică, jurisdicţională şi administrativă (schema 6).

În corelaţie cu interesele pentru care este organizat şi exercitat controlul financiar, putem destinge două forme:

• controlul financiar intern;

• controlul financiar extern (schema 7).

Execuţia bugetului de stat este supravegheată de către Curtea de Conturi care apreciază legalitatea şi oportunitatea operaţiunilor financiare realizate.