2. Boala stomacului operat. Etiopatogenie. Clasificare. Ulcerul peptic al gurii de anastomoza. Diagnosticul pozitiv. Tratament.

BSO este o suferinţăceaparetardivpostoperator la pacienţiioperaţipentruulcerul gastric sau duodenal, exceptiesuturaulcerului.

Etiopatogenie

Gastrectomiaparţialăpentruboalaulceroasă a stomacului, duodenului conduce la diminuareasaudispariţiafuncţiei de rezervor a stomacului, iarlipsapilorului, care asigurăfuncţia de frână a evacuăriigastriceşiîmpiedicătrecereaparticulelor> 1mm, vafacilitainstalarearefluxuluiduodeno-gas-tral, cu dezvoltareagastritei de bont gastric, care la rândulsău se poatetransformaîn cancer de bont. Înlipsa HCI se vordezvoltatulburări de absorbţie a Fe, Ca; disbacteriozăintestinală, stăricefavorizează anemia, avitaminoza, instalareasindromului de malabsorbţie.

Clasificarea BSO:

I. Afecţiuniorganice:

ulcerul peptic recidivant;

ulcerul peptic al jejunului;

fistulagastrojejunocolică.

II. Sindroamelepostgastrorezecţionale:

sindromulstomacului mic;

Sindromul Dumping precoce;

Sindromul Dumping tardiv (hipoglicemic);

gastritaalcalină de reflux jejuno-, duodenogastricşiesofagita de reflux;

sindromulacut al anseiaferente;

sindromulcronic al anseiaferente.

III. Sindroamelepostvagotomice:

disfagia; - gastrostaza;

duodenostaza;

diareea.

IV.Sindroamelemalabsorbţieiintestinale.

Ulcerul peptic recidivantCauzelerecidiveiulcerului peptic celemaifrecventesunt: rezecţiagastricăeconomă; păstrareaantrului la capătulanseiaferente; vagotomiaincompletă; îngustarea GDA; gastrinomul -sindromulZollinger-Ellison; hiperparatireoidismulprimar - adenom

Clinică.

Debuteazăînprimii 2 anidupăoperaţie.Durereaînparteasuperioară a abdomenului se manifestă la 90% din pacienţi, darpierderitmicitatea, estemai des continuă, cedeazămaigreu la antacide, de regulă cu sediuîn spate, poate fi însoţită de diaree. Este multmaiintensivă ca durereaulceroasătipică, consecinţă a penetraţiilorfrecventeînorganeleînvecinate, nu recunoaşteperiodicitate.

Complicaţiile

UPR mai des vizează: hemoragiace se manifestăîn 20% din cazuri; anemia care în 50% din cazuriesteconsecinţahemoragiilorocultesau a dereglărilor de absorbţie; perforaţiace se dezvoltăîn 1 -9% din cazuri. Mai des penetreazăorganeleadiacenteşipoate fi cauzafistuleigastrojejunocolice.

Diagnostic.

Examenulradiologiebaritatmarcheazăprezenţanişei. Datorităcondiţiiloranatomicepostoperatoriideosebite, aceastămetodăestedificilă din punct de vedere diagnostic şi cu un procent mare de rezultate false. FEGDS estemetodadiagnostică de elecţie. La examenul endoscopic se vadeterminalocalizareaulcerului (gura de anastomoză, ansajejunală, duoden), dimensiunealuişi se vorrecoltabioptatepentruexamenul histologic, se voraplica probe pentrudeterminareaheliobacterului.

Tratamentul

medical conservator esteefectuatpreope-ratorînscopulmicşorăriiplas-tronuluiinflamatorperiulceros. Reintervenţiachirurgicalăvaavea ca scopînlăturareacauzeirecidiveiulcerului peptic. Înulcerul peptic dupărezecţiaBilroth-I sevapracticarerezectia de tip Bilroth-II sauvagotomiatrunculara VT), îndreptatăsprediminuareahipersecreţiei HCI.

Cauzele de bază ale ulcerului peptic dupărezecţiaBilroth-II suntrezecţiagastricăeconomă, mucoasaantraiărezidualădeasuprabontului duodenal.Preoperator se vadeterminacauzaconcretă a recidiveiulcerului peptic princercetareasecreţieigastriceşi a niveluluigastrineiserice. Primulcazimpunererezecţiegastrică, al doilea - rezecţiaporţiuniiantraledeasupraduodenului