3. Abcesul hepatic. Etiopatogenie. Clasificare. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratament.

Abcesul hepatic. Colecţie supurativă, purulentă, limitată în parenchimul hepatic, unică sau multiplă, de origine bacteriană. Agenţii microbieni -Escherichia coli, Klebsiella, Proteus mirabilis, stafilococul, streptococul; anaerobii nesporogeni, dintre care mai frecvent B. fragilis.

Căile de pătrundere a infecţiei în ficat: 1. portală - pătrunderea infecţiei prin sistemul portal de la un processupurativ abdominal localizat la nivel de pelvis, colon, apendice ver-micular, pancreas; 2. arterială - focar la distanţă (endocradită bacteriană, sepsis); 3. prin continuitate - de la un proces supurativ din vecinătate (colecistităacută, empiem toracic, abcese subhepatic sau subfrenic); 4. biliară - în cazul unei angiocolite; 5. directă - prin plăgi penetrante; 6. cauza este ne identificată în 50% din cazuri, aceste abcese se numesccriptogene.

Tabloul clinic este nespecific. Debutul brusc, manifestat prin hipertermie hectică cu oscilaţii diurne de temperatură în limitele de 2,5-3,5°C, bolnavul este palid, astenizat, transpiră abundent. dureri surde permanente în rebordul costal drept, care la începutul bolii au un caracter nelocalizat. Starea generală, este foarte gravă, semne de intoxicaţie - tahipnee, tahicardie. Examenul obiectiv în caz de abcese mari, hepatomegalie dureroasă, iar în cazuri de abcese colangiogene - icter, stare septică. Icterul se poate instala şi în abcesele solitare, fisurate în căile biliare. La paipaţie şi percuţie se determină zona de dureri maximale sub rebordul costal drept cu o posibilă apărare musculară. La examenul fizic al toracelui în unele cazuri se pot constata prezenţa lichidului pleural şi modificări stetacustice pulmonare (raluri bronşice, frecături pleurale). Aceste semne obiective clinice sunt prezentate mai ales în localizările abcesului de pe suprafaţa diafragmatică a ficatului.

Localizările abceselor hepatice ale feţei posterioare pot determina la examenul obiectiv apariţia durerii la palpare în zona costo-vertebrală dreaptă, edem şi tumefierea ţesuturilor moi din aceasta zonă (celulita retroperitoneală), foarte rar se atestă hematuria, piuria.

Diagnosticul:

hemograma marchează leucocitoză cu devierea formulei spre stânga; indicele leucocitarde intoxicaţie Kalf-Kalif depăşeşte o unitate, nivelul moleculelor medii este mărit de câteva ori faţă de normal, este posibilă hiperbilirubinemia, hiperfermentemia.Radiografia spaţiilor subdiafragmatice-nivelul ridicat al cupolei drepte a diafragmului şi lichid pleural la baza plămânului drept; ultrasonografia şi tomografia computerizată scanarea radioizotopică cu leucocite marcate baza diagnosticului pozitiv stă triada clinică (febră, durere în abdomenul superior, hepatomegalie); în anamneză -prezenţa infecţiei digestive (biliară sau extrabiliarâ, traumatism hepatic); rezultatele explorărilor paraclinice (examenul radiologie al spaţiilor subdiafragmatice, ecografia, tomografia computerizată, rezonanţa magnetică nucleară, CPGR); puncţia ecoghidată a abcesului cu obţinerea de puroi.

Tratament :

exclusiv chirurgical. Se va recurge la laparotomie cu deschiderea şi drenarea abcesului. Se penetrează cu acul, se aspira maximal puroiul şi numai după orientarea acului (sondei) se face incizia abcesului. Obligatoriu se va realiza revizia cavităţii abcesului cu evacuarea rămăşiţelor de puroi şi detrit hepatic.Cavitatea abcesului se drenează cu dren biluminal pentru lavaj local şi aspiraţie în perioada postoperatorie.

în caz de abcese multiple mici, colangiogene sanarea lor este imposibilă. Se indică tratament conservator + drenarea CBP sondă naso-biliară instalată endoscopic.