2.3. Substantivele de gen neutru

Existența genului neutru în limba română constituie o caracteristică a acesteia în comparație cu celelalte limbi romanice.

Substantivele de genul neutru denumesc obiecte inanimate, precum și cu sens colectiv și generic, cu cîteva excepții constituite de unele substantive nume de însuflețite. Formal, ele se recunosc după faptul că la singular seamănă cu masculinele, iar la plural cu femininele și primesc la singular pe un, iar la plural pe două: un căpăstru- două căpestre, un popor- două popoare. [11, p. 57]. Unii autori definesc acest gen ca ambigen. De exemplu ,Al. Dîrul consideră că ambigen poartă numele de formă, deoarece el îmbină trăsăturile celor două elemente de bază: pentru singular –ale masculinului, iar pentru plural – ale femininului, caracterizînd o mare parte din substantivele inanimate, pentru care, în general, nu e caracteristic genul natural”. [9, p. 17], iar N. Matcaș consideră că un număr important de substantive inanimate posedă trăsături specifice pentru ambele genuri: la singular ele se prezintă ca niște substantive de gen masculin, iar la plural ele înglobează particularitățile substantivelor de gen feminin. El definește aceste substantive ca ambigene. Conform opiniei lui, substantivele ambigene nu au particularități semantice, morfologice, sintactice proprii și deaceea în limba română nu poate fi vorba despre un la treilea gen. [15,p. 32]

Conform opiniei a mai multor autori la genul neutru se refer substantive care denumesc lucruri și abstaracțiuni. În Gramatica academică,vol.I găsim așa clase semantic ca sporturi, vînturi și materii. Aceste clase găsim și la D. Bejan. Referitor la clasa materii, I. Ciornii plasează aici și băuturi. El împreună cu Al. Dîrul menționează substantive neutre care desemnează mîncăruri și bucate. Nume de animate găsim la I. Ciornii și în gramatica academică. Tot în Gramatica academică,vol.I și la AL. Dîrul găsim acțiuni, iar colectivități și numerale cardinale substativizate - la I. Ciornii, Al. Dîrul. Clasa de colectivități are și N.Matcaș. iar clasa de figuri geometrie ne dă doar N. Matcaș.

Astfel , generalizînd cele sus menționate, putem evidenția că substantivele de genul neutru denumesc:

• Lucruri, unelte și instrumente: hîrleț, tractor, topor;

• Noțiuni abstracte: miros, gînd, vis;

• Materii: laptele, lemnul, sîngele;

• Mîncăruri, bucate, băuturi: borș, ceai, biftec;

• Substantive cu sens colectiv: taraf, ascadron, det, trio;

• Numerale cardinale substativizate: milion, miliard, trilion;

• Sporturi: fotbal, volei;

• Vînturi: crivăț, muson;

• Cîteva nume de animate : macrou, tist;

• Nume de acțiuni (provenite de la supin): pipăitul, fumatul, culesul;

• Colectivități: detașament, batalion;

• Figuri geometrice: unghi, triunghi, pătrat.

Mijloace de exprimare și determinare a categoriei genului la substantivele neutre.

Ca și substantivele masculine și femenine, substantivele neutre se deosebesc la fel la nivel fonetic, morfologic și sintactic.

În Gramatica academică,vol.I găsim că neutrele ca și masculinele se termină în consoană nepalatalizată sau palatalizată, -u, -u semivocalic, -i semivocalic, -e; rar, au și terminații în -o, -i vocalic și -u accentuat, -ai, -oi, -ei.[13.p.60] Majoritatea gramaticienilor susțin această poziție. D. Irimia în Gramatica limbii române adaugă substantivele care se termină în diftongii -ou, -eu, -iu ascendent sunt la fel neutre. [14, p. 48]. Ion Coteanu în Gramatica, Stilistica, Compoziția menționează următorul fapt: ”toate substantivele care se termină în -aj, -ment, -mînt sunt de genul neutru”. [7, p. 14]

Astfel la nivel fonetic substantivle de gen neutru au urmatoarele terminații:

• Consoană: scaun, semn, seminar, dulap, toc;

• -aj: curaj, baraj, personaj, tiraj,viraj;

• -ment, -mînt: armament, compliment, ramdament,deznodămînt, învățămînt;

• -o: zero, domino, radio;

• -u accentuat: atu, tabu;

• -u: căpăstru, lucru;

• -u semivocalic: burghiu, tablou,

• -i semivocalic: cui;

• -i vocalic: rugbi;

• -e: pîntece, spate, sînge, prenume, nume

• -ou: metrou, ou, hublou;

• -eu: careu, curcubeu, mauzoleu, pneu;

• -iu ascendent: acvariu, consiliu, sigiliu;

• -ai: nai, pai;

• -ui: cui;

• -ei: bordei;

• -oi: roi.

Morfologic neutrele se deosebesc de masculine și femenine prin dezinența

-uri sau -e, pe care o primesc la plural. Aceasta afirmă I. Ciornii, AL. Dîrul, N. Matcaș, iar D. Irimia consideră substantivele de gen neutru care prezintă combinațiile. [14, p. 49]:

sg.: un templ-u tablo-u sigili-u scaun- Ø colț- Ø

pl.: niște templ-e tablo-uri sigili-i scaun-e colț-uri

un num-e lucr-u condei-Ø ou-Ø seminar- Ø

niște num-e lucr-uri condei-e ou-ă seminari-i

Astfel el ca și D. Bejan în Compendiu limbii române ne prezintă opoziții de dezinențe pe care le realizează substantivele neutre. [3, p. 37-38]. D. Bejan face o nota că există unele substantive care au la singular segmente grafice finale nespecifice limbii române, împrumuturi din alte limbi, și care nu s-au adaptet încă, la formele de singular, sistemului fonetic al limbii:

Sg. Pl.

Taxi taxiuri

Lame lameuri

Bucle bucleuri

Plie plieuri

Delco delcouri

Autorul menționează că toate substantivele de mai sus, precum și altele necuprinse în listă, pot primi, și ar trebui să le folosim ca atare, la singular dezinența -u : taxiu, lameu, delcou.

Sintactic genul este marcat prin acordul determinativului cu substantivul:

• articolul hotărît: picior(u)l / picioarele;

• adjectiv: scaun moale, tocuri utile;

• adjectiv pronominal: dulapul meu, titlurile tale;

• adjectivul demonstrativ: aceast curcubeu / aceste curcubeie;

• numeral:un tablou / două tablouri;

• participiu verbal: premiul primit de mine, muzee construite de el.

[1, p. 18]