2.2 Substantive de gen feminin

Substantivele de genul feminin sunt numele ființelor de sex femeiesc, și numele lucrurilor care prin tradiție sau analogie sunt socotite ca feminine. La singular sunt însoțite de o, iar la plural de două: o fată- două fete, o păpușă- două păpuși.[11, p. 58]

Cît privește categorii de substantive feminine la majoritatea autorilor este coincidență. Astfel la Al. Dîrul, N. Matcaș, I. Ciornii, I. Coteanu, D. Bejan și în Gramatica academică,vol.I , se observă următoarele clase semantice ale genului feminin:

De genul feminin sunt:

• Ființe umane de sex feminin

• Profesiuni practicate de femei

• Antroponime feminine

• Animale

• Plante și flori

• Numirile anotimpurilor, ale zilelor și ale părților lor

• Acțiuni(=infinitive lungi).

• Localități, continente, insule, țări.

• Lucruri.

Doar la AL. Dîrul, D. Bejan, N. Matcaș și în Gramatica academică,vol.I găsim denumiri de fructe. Denumiri de abstaracțiuni găsim la AL. Dîrul, D. Bejan și în Gramatica academică,vol.I. N. Matcaș, I. Ciornii și Al. Dîrul evidențiază și substantive proprii ce denumesc mări, lacuri, ape curgătoare. Doar Al. Dîrul evidențiază așă clase semantice ca numeralele fracționare și majoritatea numirilor de ramuri ale științelor, de teorii..

În așa mod substantivele feminine denumesc:

• Ființe umane de sex feminin: fată, mamă;

• Antroponime :Elena, Irina;

• Profesiuni practicate de femei: farmacistă, cîntărață;

• Animale: vacă, capră, vulpe;

• Lucruri:casă, bancă, lingură;

• Plante și flori: lalea, mintă, mazăre fasole;

• Fructe: caisă, cireașă, nucă;

• Numirile anotimpurilor, ale zilelor și ale părților lor: vară, luni, marți seară;

• Localități, continente, insule, țări: Craiova, Odesa, Cuba, America;

• Abstracțiuni: gelozie, frumusețe, frică, voință;

• Acțiuni(=infinitive lungi): culcare, cîntare, lucrare;

• Denumiri de mări, lacuri, ape curgătoare: Lena, Marea Neagră, Slobozia;

• Numeralele fracționare: o doime, trei sutimi;

• Majoritatea numirilor de ramuri ale științelor, de teorii: lingvistică. istoria, stilistică.

Mijloace de exprimare și determinare a categoriei genului la substantivele feminine.

Substantivele de gen feminin ca și cele masculine au deosebiri la nivel fonetic, morfologic și sintactic.

La nivel fonetic substantivele feminine au următoatele dezinențe : -ă, -e, -ea, -ia, -a, -i. Aceste dezinențe găsim la majoritatea gramaticilor limbii române. Pe lînga aceste dezinențe, Al. Dîrul adaugă și substantive feminine care se termină în consoană. [9, p. 67]. Astfel substantivele feminine la singular, nominativ, forma nearticulată se termină în:

• -ă: fată, masă, rachetă;

• -e: luntre, carte, sete;

• -ea: stea, cafea,lulea;

• -ia: nuia, raia;

• -a: manta, basma, sofa;

• -i: zi, ledi, colibri;

• consoană: madam, miss;

D.Irimia menționează o parte din feminimele terminate în –e se diferențiază de celelalte prin sufixul din care face parte vocala: -re(infinitivul lung): apărare, coborîre, iubire, moștenire, -ătate (-etate, -itate): modernitate, notorietate, singurătate, vietate, -iune: națiune, rebeliune, rugăciune, sau prin intrarea vocalei într-un diftond (marcat grafic sau macat într-un hiat): alee, dropie, idee, revoluție.

La nivel morfologic după D.Irimia sunt de genul feminin substantivele care prezintă următoarele combinații ale morfemelor de număr și determinare la singular și plural:

sg.: o cas-ă stea-Ø cazma- Ø zi- Ø vulp-e

pl.:niște cas-e ste-le cazma-le zi-le vulp-i

o învățătoar-e banc-ă chei-e vrem-e blan-ă

niște învățătoar-e bănc-i chei- Ø vrem-uri blăn-uri

[14, p. 48-49]

Sintactic genul este marcat prin acordul determinativului cu substantivul:

• adjectiv:fată frumoasă, geantă drăguță;

• articolul hotărît: masa / mesele, stea(u)a / stelele;

• adjectiv pronominal: cartea mea, mama ta;

• numeral:o fată/două fete,o cretă / două crete;

• participiu verbal: cartea citită de mine, farfuria stricată de noi. [1, p. 180]

La acești determinativi D. Irimia adaugă adjectivul demonstrativ. De exemplu: această studentă / aceste studente. [14, p. 49]