IX.Yoruba

La sud de savana,dincolo de regiunea pădurilor,în aproprierea golfului Guineii, locuia populația ibo.Evoluția acestei populații este puțin cunoscută,nefiind aproape deloc pomenită de scriitorii arabi.În secolele XV-XVII,europenii au cunoscut parțial doar populația aflată în apropierea oceanului.Multă vreme populația s-a dezvoltat fără legături cu alte regiuni.Ocupația de bază o constituia lucrarea pămîntului.Obștea sătească era și în aceste regiuni forma de organizare. Treptat au apărut o serie de orașe,în care se practicau meșteșuguri ,însă locuitorii continuau să se ocupe cu agricultura.Era masiv exportul de ceramică.Aici se cultiva încă din secolul X,pe scară redusă,porumbul adus,după toate probabilitățile de pe continentul american.Statul era condus de Alafing(stăpînul casei).Capitala se afla în orașul Oyo.Orașele erau conduse de sfaturi proprii cu șefi aleși pe 2 ani.

X.Benin

Începutul statului Benin este mijlocul secolului XII.Statul Benin a înflorit în secolele XV-XVI.Evoluția social-politică nu reprezintă trăsături deosebite în raport cu alte formațiuni statale.La Benin au fost întreprinse săpături arheologice sistematice,descoperirile făcute punînd în mod deosebit problema rolului și genezei artei negre.Conducătorul statului a introdus un monopol strict asupra vieții meșteșugărești.Arta la Benin a înflorit în secolele XVI-XVII cuprinzînd 3 perioade:arhaică,timpurie și clasică.Tehnica prelucrării metalelor,a aliajelor și a turnării era extrem de avansată,fiind o creație a localnicilor.

XI.Congo

În zona tropicală triburile populației bacongo au format un stat,la începutul secolului al XIV-lea,al cărui centru se afla ăn regiunea fluviului Congo.Capitala statului era Mbanza-Congo.În veacurile următoare statul s-a extins .La baza lui se aflau obștile din rîndul cărora s-au desprins șefii.Și aici,alături de agricultura ,s-au dezvoltat meșteșugurile,în special prelucrarea fierului,sculptura în lemn și fildeș. S-au păstrat date privind comerțul cu produse și cu sclavi.Sclavii au avut la început o situație mai bună,ulterior ei au inceput a fi vînduți europenilor.În secolele XVI-XVII conducătorii congolezi au luat parte activă la comerțul de sclavi.În secolul XVII portughezii și olandezii și-au stabilit factorii pe litoral,organizînd expediții în interior și stimulînd anarhia internă.Statul Congo a slăbit treptat și apoi s-a fărîmițat în o serie de uniuni tribale.

XII.Angola

Populația ambundu,multă vreme vasală conducătorilor congolezi,s-a eliberat în cursul secolului XV formînd pe teritoriul Angolei un stat cu capitala Gola an-Dongo În cursul secolului XVI în acest stat au pătruns portughezii încercînd să-și impună stăpînirea.Între anii 1580-1625 populația a purtat un război de apărare,reușind să-și mențină independența.Conducerea statului se afla în mîinile unei regine. Organizarea internă e caracteristică formațiunilor în curs de feudalizare.

XIII.Concluzii

Viața statală în Africa a fost caracteristică doar unor populații care au evoluat mai rapid din punct de vedere economic și social.Alături de formațiuni statale mai mult sau mai puțin durabile,numeroase comunități umane au avut o viață proprie puțin cunoscută.Condițiile naturale au făcut o serie de populații ,mai ales din părțile centrale ale Africii,fără nici un fel de contacte între ele,să trăiască în continuare în stadii înapoiate.Unele populații nu au ajuns în faza confecționării uneltelor,trăind din culesul produselor naturale.Alte populații s-au aflat pînă în epoca modernă în diferite faze ale paleoliticului sau neoliticului.Trăiau organizate în ginți,patriarhale sau matriarhale,cu credințe religioase incipiente,fără manifestări artistice.

Africa neagră în evul mediu se prezintă astfel ca un larg evantai de civilizații,de la grupări umane ce nu au cunoscut uneltele pînă la formațiuni statale bine organizate ,asemănătoare statelor civilizate de pe alte continente,cu realizări remarcabile pe plan artistic.

Surse bibliografice:

1.Radu Manolescu-‘’Istoria Evului Mediu’’

2.Aurel Filimon-‘’Istoria Africii’’