Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2:

1. Pentru componentele funcţionale enumărate mai sus poate fi construită o astfel de organigramă (Fig. 3.):

Fig. 3. Exemplu de organigramă

2. Exemplu de organigramă pentru o întreprindere care comercializează produse (Fig. 4 şi Fig. 5):

Fig. 4. Exemplu organigramă

Fig. 5. Exemplu organigramă Sarcini propuse pentru rezolvare:

1. Construiţi organigrama pentru următoarele componente funcţionale: „Rector”, care are doi subordonaţi „Prorector stiinţe” şi „Prorector relaţii externe”. „Prorectorul pe ştiinţe” are în subordine 3 decani – „Decan Ştiinţe Economice”, „Decan Ştiinţe Juridice” şi „Decan Ştiinţe Politice”. „Prorector relaţii externe” are ca subordonaţi „Manager relaţii cu studenţii” şi „Manager relaţii cu publicul”.

2. Construiţi organigrama pentru următoarea descriere: direcţia generală „Resurse umane” are în subordine patru subdiviziuni – departamentul juridic, departamentul financiar-contabil, departamentul tehnologiilor informaţionale şi departamentul achiziţii publice.

Lucrarea de laborator Nr.3 Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional şi prezentarea ariei de întindere a acestuia Obiective urmărite:

• Delimitarea subsistemelor informaţionale ale organizaţiei, conform componentelor funcţionale;

• Evidenţierea corectă a surselor de date a sistemului informaţional, a locurilor şi modalităţilor de prelucrare a datelor, a locurilor de stocare a datelor;

• Descrierea algoritmilor de obţinere a informaţiilor, în baza datelor disponibile, destinaţia informaţiilor generate de sistemul informaţional.

Cerinţe:

1. Delimitarea ariei de întindere pentru subsistemul analizat.

1. Delimitarea sistemului informaţional (în cazul în care întreprinderea nu este mare). Pentru întreprinderile mari, cu multiple componente organizatorice se va alege pentru analiză detaliată un subsistem informaţional, corespunzător unei componente organizatorice;

2. Evidenţierea şi expunerea referitor la subsistemul decizional, de management şi a celui operaţional;

3. Stabilirea entităţilor externe aflate în legătură cu sistemul (subsistemul) analizat.

2. Descrierea activităţii subsistemului informaţional.

1. Identificarea şi descrierea proceselor de prelucrare (urmărind prelucrările manuale sau cu ajutorul calculatorului, de unde sunt preluate datele, la ce operaţii de calcul sunt supuse, cum sunt preluate, ce interogări se realizează etc.);

2. Analiza intrărilor şi analiza ieşirilor (fluxurile informaţionale şi documentele care circulă în domeniu). Pentru documente se va descrie structura şi componenţa acestora.

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:

În cadrul acestei lucrări vor fi identificate procesele de activitate zilnice ale subsistemului operaţional şi ale celui de management, din sistemul informaţional. Un proces de activitate (business proces) este o colecţie de actitivităţi structurate şi relaţionate care produc un produs sau serviciu specific (raspunzând unei nevoi) pentru un client particular sau pentru clienţi în general. Acesta poate fi vizualizat adesea cu ajutorul unei “diagrame de flux” ca şi secvenţa activităţilor, cuprinzând şi noduri decizionale.

Competitivitatea unei organizatii depinde mult de gradul de structurare, optimizare şi relaţionare dintre procesele organizaţiei. Când managementul doreste costuri mai mici de producţie, perioade mai scurte de livrare, o calitate crescuta a produselor, va fi necesar să modifice procesele.

Astfel, activitatea unei organizaţii poate fi împărtita pe procese. Iar întregul, numit organizaţie/companie se bazează pe o hartă a proceselor. Procesele descriu ceea ce trebuie făcut, cum trebuie făcut şi de cine trebuie făcut [12].

Noţiunea de „analiză a proceselor de activitate” presupune:

• Obţinerea unei înţelegeri lucrative privind procesele de business

• Înţelegerea cerinţelor grupurilor interesate

• Determinarea scopului şi obiectivelor fiecarui proces

• Identificarea problemelor asociate proceselor şi determinarea cauzelor acestora

• Dezvoltarea opţiunilor de îmbunătăţire a proceselor

• Iniţierea acţiunilor de îmbunătăţire a proceselor.

Deasemenea „analiza proceselor de business”  include şi definirea modului în care organizaţia adoptă o activitate şi modul în care se îmbunătăţesc procesele.

În continuare se vor descrie fluxurile informaţionale specifice acestor procese de activitate, sursa şi destinaţia acestora. Se vor specifica informaţiile (rapoartele) şi sursele acestora.

Se vor identifica şi descrie principalele funcţii decizionale specifice organizaţiei analizate. Vor fi descrise principalele fluxuri informaţionale şi sursele acestora.