
- •Lucrarea Nr.1 Tema: Analiza sistemelor informatice existente astăzi în organizaţii, a tipurilor şi a modalităţilor de utilizare a acestora
- •Lucrarea de laborator Nr.2 Tema: Formularea problemei şi analiza domeniului de studiu
- •Obiective urmărite:
- •Cerinţe:
- •Prezentarea domeniului/firmei/instituţiei/organizaţiei studiate.
- •Specificarea principalelor (sub)sisteme informaţionale.
- •Prezentarea structurii organizaţionale.
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2:
- •Fig. 3. Exemplu de organigramă
- •Fig. 4. Exemplu organigramă
- •Fig. 5. Exemplu organigramă Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Lucrarea de laborator Nr.3 Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional şi prezentarea ariei de întindere a acestuia Obiective urmărite:
- •Cerinţe:
- •Delimitarea ariei de întindere pentru subsistemul analizat.
- •2. Descrierea activităţii subsistemului informaţional.
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.3:
- •Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Lucrarea de laborator Nr.4 Tema: Modelarea grafică a sistemului informaţional al organizaţiei/ subdiviziunii Obiective urmărite:
- •Cerinţe:
- •1. Modelarea grafică a sistemului informaţional supus analizei, folosind diagramele fluxurilor de date.
- •2. Evidenţierea noţiunilor domeniului analizat. Construirea modelului conceptual al datelor. Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.4:
- •Fig. 6. Exemplu de diagramă de context
- •Fig. 7. Exemplu de dfd detaliată Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Motivarea necesităţii realizării şi implementării sistemului informatic.
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Specificarea cerinţelor funcţionale şi nonfuncţionale faţă de sistemul informatic care urmează să fie implementat în sistemul informaţional.
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.6:
- •2. Proiectarea arhitecturii si.
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Fig. 8. Componentele sistemului informatic, grafic
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.7:
- •Fig. 9. Exemplu de diagramă de arhitectură Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Lucrarea de laborator Nr.8 Tema: Proiectarea sistemului informatic Obiective urmărite:
- •Cerinţe:
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Fig. 14. Exemplu de formular
- •Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Fig. 15. Diagrama entitate-relaţie pentru bd “Comenzi produse de la clienţi”
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.10:
- •Exemplu de descriere a accesărilor tabelelor bd, pentru funcţionalitatea “Onorarea comenzii către client” (Vezi tabelul 7):
- •Fig. 15. Descrierea fluxului logic, utilizând schema logică, pentru funcţionalitatea “Onorare comandă client”
- •Cerinţe:
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.12:
- •Realizarea – de la 7 luni (una dintre cele mai complicate etape).
- •Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Bibliografie
- •Anexa 1 Базовые международные стандарты в области информационных технологий
- •Anexa 2 Documente care reglementează dezvoltarea sistemelor soft şi informatice
- •Valabile în rm
- •Anexa 3
Fig. 15. Diagrama entitate-relaţie pentru bd “Comenzi produse de la clienţi”
(unde:
PK – cheie primară, FK – câmp de legătură, multiplicitatea:
unu
mulţi).
Exemplu de desriere a structurii tabelului „Producător”:
TABELUL “producător” (de tip NOMENCLATOR)
codProducător nu trebuie să depăşească 5 cifre;
numeProducător nu trebuie sa depaseasca 20 caractere; prima litera a atributului trebuie sa fie scrisa cu majuscula, iar în continuare poate să urmeze litere mari sau mici;
adresa nu trebuie să depăşeasca 20 caractere; prima litera a atributului trebuie sa fie scrisă cu majuscula, iar apoi pot urma diferite simboluri;
numarTelefon nu trebuie sa depaseasca 12 cifre.
Lucrarea de laborator Nr.10
Tema: Modelarea logicii/a algoritmilor de prelucrare a datelor
Obiective urmărite:
Cunoaşterea metodelor de descriere a algoritmilor;
Elaborarea şi descrierea logic corectă a algoritmilor funcţiilor fiecărei aplicaţii din sistemul informatic;
Validarea corectitudinii algoritmilor elaboraţi.
Cerinţe:
Descrierea structurilor de date de intrare pentru fiecare funcţionalitate menţionată;
Descrierea algoritmilor de transformare a datelor de intrare în fluxuri de ieşire: sortări, filtrări, sumări, agregări, aplicarea diverselor formule de calcul. Pentru descrierea algoritmilor se vor folosi schemele logice sau limbajul pseudocod;
Enumărarea tabelor BD care vor fi accesate şi a operaţiilor realizate (adaugare date, înscriere date, ştergere date, modificare date, extragere date etc.).
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
Algoritmii, după cum a fost menţionat, se recomandă să fie descrişi textual, în limbaj pseudocod, nerespectând sintaxa unui careva limbaj de programare. Algoritmul se descrie secvenţial. Orice programator trebuie să înţeleagă această descriere pentru a codifica corect.
Prin algoritm se înţelege o succesiune finită de operaţii. Acesta presupune executarea unor calcule într-o anumită ordine. Se mai poate considera că un algoritm este o secvenţă finită de propoziţii ale unui limbaj de descriere a algoritmilor.
În descrierea algoritmilor se folosesc mai multe limbaje de descriere, dintre care cele mai des folosite sunt:
‑ limbajul schemelor logice;
‑ limbajul Pseudocod.
Schema logică este un mijloc de descriere a algoritmilor prin reprezentare grafică. Regulile de calcul ale algoritmului sunt descrise prin blocuri (figuri geometrice) reprezentând operaţiile (paşii) algoritmului, iar ordinea lor de aplicare (succesiunea operaţiilor) este indicată prin săgeţi. Fiecărui tip de operaţie îi este consacrată o figură geometrică (un bloc tip) în interiorul căreia se va înscrie operaţia din pasul respectiv.
Prin execuţia unui algoritm descris printr-o schemă logică se înţelege efectuarea tuturor operaţiilor precizate prin blocurile schemei logice, în ordinea indicată de săgeţi.
Limbajul Pseudocod este un limbaj inventat în scopul proiectării algoritmilor şi este format din propoziţii asemănătoare propoziţiilor limbii române, care corespund structurilor de calcul folosite în construirea algoritmilor. Atunci când algoritmii sunt descrişi în limbaj pseudocod se vor folosi propoziţii curente din limba română. Fiecare propoziţie a limbajului precizează o anumită regulă de calcul. Algoritmii care se vor descrie ar trebui să fie cât mai generali (să rezolve o clasă de probleme de acelaşi tip), să dea rezultate într-un anumit timp (finit, adică să se termine oricare ar fi datele de intrare) şi, de asemenea, să asigure unicitatea rezultatelor ori de câte ori se dau aceleaşi date de intrare. Aceste trei caracteristici generalitate, finitudine şi unicitate trebuie respectate ori de câte ori este scris un algoritm, indiferent de forma (scheme logice sau limbaj Pseudocod) în care este prezentat acesta.
Scanlan [11] a arătat că studenţii înţeleg mai bine algoritmii prezentaţi în flowcharturi (sau scheme logice) decât pe cei prezentaţi în pseudocod-uri.
Algoritmii, se recomandă să fie descrişi grafic sau textual, în limbaj pseudocod, nerespectând sintaxa unui careva limbaj de programare. Algoritmul se descrie secvenţial. Orice programator trebuie să înţeleagă această descriere pentru a codifica corect.