
- •Lucrarea Nr.1 Tema: Analiza sistemelor informatice existente astăzi în organizaţii, a tipurilor şi a modalităţilor de utilizare a acestora
- •Lucrarea de laborator Nr.2 Tema: Formularea problemei şi analiza domeniului de studiu
- •Obiective urmărite:
- •Cerinţe:
- •Prezentarea domeniului/firmei/instituţiei/organizaţiei studiate.
- •Specificarea principalelor (sub)sisteme informaţionale.
- •Prezentarea structurii organizaţionale.
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2:
- •Fig. 3. Exemplu de organigramă
- •Fig. 4. Exemplu organigramă
- •Fig. 5. Exemplu organigramă Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Lucrarea de laborator Nr.3 Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional şi prezentarea ariei de întindere a acestuia Obiective urmărite:
- •Cerinţe:
- •Delimitarea ariei de întindere pentru subsistemul analizat.
- •2. Descrierea activităţii subsistemului informaţional.
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.3:
- •Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Lucrarea de laborator Nr.4 Tema: Modelarea grafică a sistemului informaţional al organizaţiei/ subdiviziunii Obiective urmărite:
- •Cerinţe:
- •1. Modelarea grafică a sistemului informaţional supus analizei, folosind diagramele fluxurilor de date.
- •2. Evidenţierea noţiunilor domeniului analizat. Construirea modelului conceptual al datelor. Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.4:
- •Fig. 6. Exemplu de diagramă de context
- •Fig. 7. Exemplu de dfd detaliată Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Motivarea necesităţii realizării şi implementării sistemului informatic.
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Specificarea cerinţelor funcţionale şi nonfuncţionale faţă de sistemul informatic care urmează să fie implementat în sistemul informaţional.
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.6:
- •2. Proiectarea arhitecturii si.
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Fig. 8. Componentele sistemului informatic, grafic
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.7:
- •Fig. 9. Exemplu de diagramă de arhitectură Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Lucrarea de laborator Nr.8 Tema: Proiectarea sistemului informatic Obiective urmărite:
- •Cerinţe:
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Fig. 14. Exemplu de formular
- •Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Fig. 15. Diagrama entitate-relaţie pentru bd “Comenzi produse de la clienţi”
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.10:
- •Exemplu de descriere a accesărilor tabelelor bd, pentru funcţionalitatea “Onorarea comenzii către client” (Vezi tabelul 7):
- •Fig. 15. Descrierea fluxului logic, utilizând schema logică, pentru funcţionalitatea “Onorare comandă client”
- •Cerinţe:
- •Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
- •Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.12:
- •Realizarea – de la 7 luni (una dintre cele mai complicate etape).
- •Sarcini propuse pentru rezolvare:
- •Bibliografie
- •Anexa 1 Базовые международные стандарты в области информационных технологий
- •Anexa 2 Documente care reglementează dezvoltarea sistemelor soft şi informatice
- •Valabile în rm
- •Anexa 3
Fig. 14. Exemplu de formular
Scenariul de lucru pentru formularul „Înregistrare „Intrări”:
La deschiderea formularului principal (care se deschide la lansarea aplicaţiei, ex.5), se va alege din meniu opţiunea „Procesare date”.
Din lista de opţiuni prezente (butoane) se va selecta butonul „Intrări”.
La apariţia formularului, acesta se completează cu date, conform structurii descrise (nume furnizor, data intrare, numărul documentului de intarare, nume producător, produs, unitate de măsură, cantitate, preţ per unitate. Câmpul corespunzător codului furnizorului şi codului producătorului se vor autoincrementa (identifică în mod unic înregistrarea), în scopul înlăturării dublării valorii câmpului. Câmpurile corespunzătoare nomenclatoarelor se vor completa prin alegerea opţiunii necesare, care vor apărea sub formă de listă. Câmpul „cantitate” se va completa manual de către operatorul depozitului.
Se navighează în formular în baza butoanelor speciale de navigare.
Atunci când nu se mai doreşte introducerea datelor se apasă butonul „Închide”.
6. Exemplu de descriere raport „Vizualizarea stocurilor depozitului la un moment dat de timp”.
Acest raport a fost creat pentru:
verificarea disponibilităţii produselor;
verificarea cantităţilor produselor farmaceutice în depozit la o careva dată.
Utilizator: Operatorul depozitului.
Continut:
Se vor grupa produsele farmaceutice şi vizualizate restul detaliilor referitoare la produsele din depozit;
Se va calcula valoarea produselor disponibile în cadrul depozitului;
Vizualizarea stocurilor se face cu scopul reînnoirii acestuia în caz de necesitate.
Raportul se va genera pentru ziua curentă şi produsele disponibile la moment. Raportul va putea fi vizualizat prin afişarea la ecran sau prin tipărirea la imprimantă (la alegere). Raportul va fi generat ori de câte ori va fi necesar (la cerere).
Sursa datelor: se vor accesa tabelele produsFarmaceutic, Intrare, Ieşire, pentru extragerea datelor.
Prototipul raportului:
Produs |
Furnizor |
Producator |
Data de intrare |
Cantitate |
UM |
Preţ unitar |
Valoare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total: |
|
În forma principală, va fi posibilă crearea acestui raport prin intermediul butonului:
Sarcini propuse pentru rezolvare:
1. Construiţi diagrama fluxurilor de date care modelează următoarele procese ale unui SI: agentul bancar „deschide contul unui client”, preventiv dispunând de datele personale ale clientului şi are acces la „gestiunea depozitelor clientului”. Cu acest proces mai este legată o entitate externă – altă bancă. Clientul poate accesa „verificare situaţie cont (on-line)”, „transferuri fonduri (tot prin intermediul interfeţei web)” altor bănci sau persoane juridice şi funcţia „retragere numerar”, prin intermediul ATM/POS. În BD a SI vor fi minim 3 tabele: cont, client şi tranzacţie. Suplimentar, construiţi diagrama de context corespunzătoare acestei descrieri şi diagrama ER ce defineşte structura tabelelor BD a SI.
2. Modelaţi subsistemul „Eliberare asigurare” folosind notaţiile descrise anterior. Entităţi externe: client asigurat, specialist evaluator, BD conturi. Procese: „înregistrarea reclamaţiei” (clientul completează ancheta), „revizuirea reclamaţiei clientului”, „determinarea (calculul) rambursării”, „înregistrarea soluţiei reclamaţiei” şi „generarea raportului” (s-a achitat pentru reclamaţie, ce sumă, când, cine a fost responsabil de gestiunea procesului etc.), „analiza reclamaţiei” (de către client) şi „păstrarea reclamaţiei” (în BD conturi). În subsistem se vor păstra date referitoare la evaluări. Încercaţi, în mod similar să găsiţi procesele, entităţile externe, fluxurile de date, locurile de stocare pentru subsistemul „Asigurarea clienţilor” şi „Evidenţa plăţilor poliţei” şi să prezentaţi grafic modelul.
3. Schiţaţi formularul care ar putea fi utilizat de operatorul care înregistrează în „SI de evidenţă a colectărilor de lapte” date referitoare la cantităţile de lapte colectate de la locuitorii unei careva localităţi. Valorile câmpurilor referitoare la Localitatea, Numele, Prenumele vor fi selectate din listele propuse (se vor introduce preventiv în BD). Formularul de bază trebuie să conţină „data colectării”, „localitatea”, iar subformularul „nume”, „prenume”, „cantitate”. Trebuie să fie inclus un câmp care să calculeze „cantitate totală colectată per localitate”. Pe formular trebuie să fie accesibile butoanele „Salvare”, „Generare chitanţă”, „Ieşire”.
4. Schiţaţi conţinutul informaţiei (în baza problemei 5 – conţinutul chitanţei), care ar putea fi generată şi tipărită pentru gospodarul care a adus laptele şi care primeşte plata pentru laptele adus (cu presupunerea că nu se face estimarea procentului de grasime din lapte - aceasta se face în laboratorul fabricii de lactate, iar preţul per litru este stabilit de fabrică).
5. Descrieţi scenariul (paşii) de accesare a aplicaţiei în cazul cumpărării produselor prin intermediul resurselor Internet. Să se prevadă cazul când cumpărarea şi achitarea ajunge cu bine la sfârşit şi, deasemenea, să se descrie soluţia pentru cazul (cazurile) când apar careva situaţii neprevăzute pe parcusul efectuării cumpărăturii.
6. Modelaţi, folosind DFD, următoarea descriere: administratorul unui depozit cu produse alimentare, după ce a creat comanda clientului, generează factura pentru înregistrarea ieşirii de produse din depozit. Şeful de depozit lunar (şi la necesitate) vizualizează (şi tipăreşte) raportul referitor la stocul de produse disponibil în depozit. Descrieţi pe paşi acţiunile celor doi utilizatori, menţionând reacţiile şi acţiunile SI.
Lucrarea de laborator Nr.9
Tema: Proiectarea structurii BD
Obiective urmărite:
Să construiască corect diagrama entitate-relaţie (ER);
Să se descrie structura tabelelor BD corespunzătoare datelor SI.
Cerinţe:
Construirea modelului logic al datelor (dacă va fi necesar se va normaliza BD). Diagrama entitate-relaţie care defineşte structura BD specifice SI ce se proiectează;
Descrierea structurii fiecărui tabel din baza de date;
Validarea modelului datelor obţinut.
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
Construirea diagramei entitate-relaţie este importantă pentru o vizualizare cât mai clară a ansamblului de entităţi din baza de date. Pentru definirea structurii BD se va utiliza diagrama entitate-relaţie, iar paşii realizaţi vor fi cei descrişi în cadrul disciplinei „Baze de date”.
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.9:
Exemplu de diagramă Entitate-Relaţie, care poate fi utilizată pentru implementarea bazei de date „Clientul comandă produse” – BD care poate fi implementată într-un sistem informatic de evidenţă a comenzilor de produse a clienţilor: