3.Alcatuirea ,Calculul şi dimensionarea grinzii secundare
Pentru
calculul grinzii convenţional examinăm din planşeu o fîşie de-a
lungul clădirii cu grinda secundară în centru şi lăţimea
acestei fîşii egale cu distanţa dintre axele grinzilor secundare
.
Prealabil
dimensiunile grinzii
Astfel se obtine o grinda cu sectiunea T ,reazemele careia sunt peretii exteriori si grinzile principale.(fig 3.1)
Fig .3.1 Sectiunea transversala a grinzii secundare
3.1.Determinarea deschiderilor de calcul
Deschiderea de calcul a grinzii secundare,in general,este egala cu distanta dintre articulatiele reazemelor acesteia ,iar la concret (fig 3.2) va fi egala:
pentru deschiderile marginale(prima si ultima):
-cu distanta de la centru reazemului grinzii pe perete pina la muchia laterala a grinzii pricipale
(3.1)
aici
-este lungimea de reazem a grinzii pe perete
-
latimea nervurii grinzii principale
-vezi
pct.2.1(C=20cm)
2)pentru a doua si celelalte deschideri intermediare
- cu distanta dintre fetele laterale ale grinzii principale
(3.2)
Asadar,pentru determinarea deschiderilor de calcul ale grinzii secundare continuie (pct.3.1 si 3.2) trebuie sa stim latimea grinzii principale.
Din
conditii contructive
.Prealabil admitem
,
adopt 65cm. Apoi
dupa aceleasi conditii constructive, admitem ca latimea
grinzii
principale
adopt 30cm.
Dimensiunile acestei grinzi sunt:
Prin urmare,deschiderile de calcul ale grinzii secundare vor fi:
2)in deschiderile intermediare, si marginaleconform formulei(3.2)
3.2.Determinarea sarcinilor
Ţinind
cont de faptul ca pentru grinzi secundare conventional se separa o
fisie de planseu (fig3.1), precum şi de gradul de importanţa a
clădirii proiectate (astfel de clădiri fac parte din clasa a doua
,
),
valoarea de calcul a sarcinilor uniform distribuite (repartizate) pe
un metru de lungime a grinzii va fi alcătuită din sarcina care
acţionează pe
a planseului (
)
multplicată la lăţimea acestei fişii
şi de la acţiunea masei proprii a nervurii grinzii secundare. Suma
respectivă,cum s-a menţionat mai sus, trebuie mutiplicată cu
coeficientul ce ţine cont de gradul de importanţa a clădirii
.
Aşadar, sarcina totală de calcul pe un metru lungime este:
Unde:
-
este masa proprie a unui de nervura a grinzii;
-
coeficientul de siguranta egal cu 1.1 pentru actiuni de la masa
proprie a constructielor din beton armat;
Valoarea
de calcul a sarcinii temporare(utile)
si a celor permanente
alcatuiesc sarcina totală, care acţionează pe un metru lungime a
grinzii secundare. Ţinînd cont de clasa de importanţă a clădirii
proiectate
,
si
vor
fi:
3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor încovoietoare şi
ale forţelor tăietoare.(Trasarea diagramelor înfăşurătoare)
Calculele sectiunilor grinzilor continui, adică a grinzilor cu mai multe deschideri, se efectuiază pentru valori, maximale ale momentelor încovoietoare pozitive sau negative, precum şi pentru cele maxime ale forţelor tăietoare. Totodată, sarcinele utile, fiind temporare, pot sa lipsească in unele deschideri.Prin urmare eforturile de raspundere ale grinzii vor fi variabile, atingind valori maxime si minime.
Diagramele care grafic prezinta limita valorilor eventualelor eforturi de raspuns a grinzii la actiunea sarcinelor se numesc „Diagrame infasuratoare” ale momentelor incovoitoare, ale fortelor taietoare(transversale) sau ale fortelor normale.
Pentru
trasarea diagramelor infasuratoare a momentelor incovoitoare,fiecare
din deschiderile examinate (prima,a doua si a treia) se divizeaza in
5 sectoare egale,marcînd totodata sectiunile dintre aceste
sectoare.De asemenea, vor fi marcate si sectiunile in care momentele
incovoitoare din cimp este maximal. Valorile limite ale momentelor
incovoitoare in fiecare din aceste sectiuni marcate se determina cu
formula:
(3.3)
Unde:
si
(v.pct.3.2 si 3.1)
Valorile
de calcul ale coeficientilr
si ale momentelor incovoitoare
,care
sunt necesare pentru trasarea diagramei infasuratoare a momentelor
incovoitoare, precum si pentru calculul rezistentei grinzii secundare
in sectiunile normale ale acesteia sunt prezentate in tab.3.1
Tabelul 3.1