11. Medicamentele şi sarcina. Influenţa asupra fatului. Metodele nemedicamentoase de tratament în obstetrică.

Administrarea medicamentelor se face numai la indicaţia medicului, fiind rezultatul strict al motivaţiei medicale .motivaţii medicale pt.mame (tbc, HTA, infecţii grave, diabet,cancer, lues, epilepsie)sau făt. Gravida are o reacţie modificată la medicamente. Ea poate prezenta tulburări în absorbţia, metabolizarea, detoxifierea, şi eliminarea medicamentelor, modificând receptivitatea faţă de medicamente. Totodată medicamentele pot acţiona direct asupra dezvoltării produsului de concepţie, provocând avort, tulburări grave de dezvoltare, malformaţii, deces. Efectele negative ale medicamentelor sunt accentuate în sarcina cu risc fetal crescut (antecedente de mortinatalitate şi morbiditate , malformaţii, feţi hipotrofice, tulburări endocrine). Suferinţa fetală creşte potenţialul efectului nociv al medicamentului administrat mamei(anestezice, analgezice, sedative). Prematuritatea creşte şi ea sensibilitatea produsului de concepţie la acţiunea unor droguri cu acţiune depresivă (anestezice), datorită atât creşterii repartiţiei substanţei medicamentoase pe kg corp, cât şi imaturităţii SNC,care are o reactivitate modificată la drog. Privind medicamentele administr.înainte de instalarea perioadei de gestaţie, unele medicamente (citostatice) pot afecta structura genetică a gameţilor, putând determina malformaţii sau avort. Administrarea medicmentelor contraindicate în primul trimestru de sarcină poate determina malformaţii congenitale, în ultimul trimestru determină efecte nedorite în perioada travaliului sau în postpartum imediat la mamă şi făt. Sunt contraindicate citostaticele, produsele imunologice, iodura de potasiu, propiltiouracilul, substanţe tireostatice, antipsihotice, tranchilizante, sulfamide, derivaţii chininei, unele antibiotice (tetraciclină, streptomicină, doxiciclină)administrate în I-l trimestru de sarcină încetinesc creşterea ososă;hormonii sexuali, înlocuitori de plasmă, AINS, anestezice. Administrarea profilactică de medicamente chiar şi preparate de fier şi vitamine la gravide cu sarcină cu indici normali nu este indicată în prezenţa unei alimentaţii şi regim de viaţă N. medicamentele se administrează numai la indicaţiile medicului.

12. Mortalitatea perinatală. Nivelul, structura şi profilaxia IS. Ocrotirea antenatală a fătului. Factorii de risc în patologia obstetricală şi perinatală.Grupele de risc major în obstetrică.

Ocrotirea antenatală a fătului. 3 etape de organizare a profilaxiei şi ajutor medical: organizarea profliaxiei prenatale şi intranatale şi asistenţa medicală acordată n-n. toate gravidele până la 12săpt.se supun dispensarizării. Se recomandă să frecventeze consultaţia peste 7-10zile după prima adresare, apoi ăn timpul primei perioade de sarcină – 1 dată în lună, după 20săpt.- 2ori/lună, după 32 săpt.de 3-4ori/lună. În perioada gravidităţii trebuie să fie în nr.de 14-15. În caz de maladie sau o decurgere patologică a gravidităţii frecventare consultaţiei se determină individual. Femeia gravidă trebuie să frecveneze regulat medical, în special î timpul concediului antenatal. Femeia gravidă trebuie să consulte ORL, stomatolog, endocrinolog, oculist, terapeut, cardiochirurg. Termen optimal pt.USG-16-20săpt. Următorul la 25-29săpt., în caz de necesitate la 33-36săpt. În reducerea numărului de patologii prenatale şi neonatale rolul principal revine profilaxiei antenatale a fătului. Complexul curative de măsuri de profilaxie antenatală a fătului este baza activităţii consultaţiilor pentru femei şi secţiilor de patologie a gravidităţii ale staţionarelor obstetricale. În legătura cu aceasta eficienţa ajutorului medical în multe cazuri este determinată de nivelul de organizare a acestor instituţii. Analiza lucrului policlinicilor pt.gravide a arătat că calitatea şi eficienţa lui creşte odată cu creşterea eficienţei consultaţiei, determinată de nr.circumscripţiilor medicale şi nr.de vizită. În cosultaţiile mari, ce include 10-15 circumscripţii şi mai mult, mai buni au fost indicii de bază care caracterizau nivelul dispensarizării gravidelor, mărirea nr.de observaţii a gravidelor în timpul primelor 12săpt., nr.de vizite ale terapeutuluii, inclusive în primul trimestru de graviditate, şi în legătură cu aceasta depistarea mai exactă a maladiilor extragenitale şi a procentului de devieri în determinarea termenului concediului prenatal. Toate au determinat îmbunătăţirea decurgerii gravidităţii. Analizând calitatea şi eficienţa profilaxiei antenatale în consultaţiile pt.femei dar şi repartizarea diferită în sistemul instituţiilor curative, s-a ajuns la concluzia că consultaţiile care se găsesc împreună cu policlinicile mari au mai multe posibilităţi de a asigura examinarea clinică deplină şi tratamentul gravidelor (diagnosticul funcţional, laborator). Anume aceste perspective determină măsurarea indicelor ce caracterizează mărirea nr.de gravide examinate până la 12săpt.şi mărirea nr.de vizite ale gravidelor la consultaţiile pt.femei. Examinarea frecventă a gravidelor şi depistarea la timp a celor mai mici devieri de la normă a gravidităţii şi luarea la timp a măsurilor pt.lichidarea lor determină nivelul mortalităţii perinatale, la femeile deservite de consultaţiile, care intră în componenţa staţionarelor de obstetrică şi ginecologie sau care funcţionează separat. În reducerea nr.de maladii şi a mortalităţii perinatale un mare rol revine organizării protecţiei muncii şi ocrotirii sănătăţii femeilor. Se asigură asistenţa curativ-profilactică în dependenţa de domeniul lor de activitate. În sporirea calităţii şi eficienţei asist.med.acordate gravidelor şi parturientelor în profilaxia patologie prenatale un rol deosebit revine pe seama assist.med.specializate. O import.mare are organiz.ajut.specializat în profilaxia întreruperii gravidităţii şi dirijarea raţională a naşterii premature, deoarece se ştie că întreruperea gravidităţii rămâne patologia de bază ce determină nivelul morbidităţii şi mortalităţii perinatale. În organizarea asist.curativ profilactice acordate n-n se determină 2căi: 1)profilactica ce prevede dezvolt.fiziologică a n-n şi îngrijirii copilului; 2) curativă – tratarea şi îngrijirea bolnavilor şi copiilor prematuri.

Grupe de risc major: gravidele şi parturientele din gr.de risc major trebuie să fie în centrul atenţiei obstetricianului. Gravidele sunt incluse în acest grup pe baza: indici social-biologici, anamneza obst-ginec., boli extrauterine, complicaţiile gravidităţii şi naşteri precedente, starea fătului, vârsta mamei. La gravidele primipare în etate se constată îmbătrânirea celulelor genitale – vicii înăscute + complicaţii: întreruperea gravidităţii, gestoze tardive, ruperea timpurie a apelor amniotice, micşorarea forţelor de expulzie, infecţie în timpul naşterii, hipoxie i/uter.a fătului. Asupra nivelului morbidit.şi mortalit.perinatale acţionează fumatul, alcoolul – hipotrofie intrauterină, avort spontan, simptom alcoolic al n-n, profesia mamei. La femeile cu sterilitate îndelungată, legată de patologie endocrină – avorturi spontane, naşteri premature, patologia forţelor de contracţie i/uter., hipoxie, asfixia n-n. întreruperea gravidităţii şi naşterea fătului mort sunt factori de risc pt.sfârş.gravidit.actuale – naşteri premature. Patologia extragenitală – SCV, vicii cardiace congenitale, HTA, boli endocrine (gl.tiroidă, s/ren, DZ), anemie – hipoxie i/uter.a fătului, hipotrofie; gestoze tardive (nefropatie gravă, eclampsie). Întreruperea gravidit.determină un nivel înalt al mortalit.copiilor în perioada perinatală şi n-n.. Sarcina prelungită e însoţită de patologia circualţiei utero-placentară, acidoză, hipoxie, af.SNC, !BHNN, infecţii i/uter (rubeola, listerioza, hepatita, toxoplasmoza). Complicaţiile gravidităţii, naşteri cu poziţia incorectă a fătului, ruperea timpurie a pungii amniotice, prezentaţie placentară, dcolare de placentă normal inserate, bazin îngust, prezentaţia şi prolabarea ombilicului. Se aplică intervenţiile obst.(forceps, cezariană). Nivelul mortalit.perinatale în cezariană e determinată de asfixia fătului, depinde de caracterul patologiei, efectuarea la timp a operaţiei, tipul narcozei, metodica operaţiei, măiestria chirurgului. Un interes prezintă posibilitatea acţiunii asupra unui şir de factori din gr.de risc major în consultaţiile pt.femei, în staţionarul obstetr.specializat şi folosirea pe larg a metodelor moderne de diagnostic astării mamei şi fătului, iar în conformitate cu aceasta şi folosirea metodelor moderne de reanimare şi terapie intensivă a n-n, care s-au născut în stare de asfixie şi traumatisme şi infecţii i/uter..