9. Igiena gravidelor: regimul şi igiena personală, alimentarea.

Alimentaţia în timpul sarcinii. Necesarul de alimente e mai crescut în trim.II-III sarcină. Trebuie să cuprindă produşii fundamentali(prot.glucide,lipide), vit.A,E,minerale-Fe,Ca din carne, peşte, unt, lapte, cartofi, cereale,ouă,roşii, spanac, morcov, varză, ţelină, fructe proaspete sau uscate(prospăt preparate). Se evită conservele de carne, condimente, murături, cafea, băuturile alcoolice, tutun, care duc la modificări neuro-psihice la n-n. se evită constipaţia prin mişcare, alimentaţie şi laxative uşoare la necesitate. Aliment.în travaliu se reduce la minim fiind rezumată la lichide uşor zaharate şi vitaminizate. Necesit.energetice se asigură prin administrarea parenterală de soluţie glucozată şi vitamine. În lăuzie solicitările alimentaţiei cresc cu 800-1000ccal/zi, pt.fiecare 100g de lapte matern este necesar un aport alimentar de 120ccal. Aport de lichide nu trebuie să depăşească 1500-2000ml atât în sarcină cât şi în lăuzie. Alimentaţia necorespunzătoare duce la toxemii, anemii carenţiale, complicaţii:avort, prematuritate, malformaţii.

Igiena corporală şi vestimentară. Îmbrăcămintea trebuie să fie lejeră şi comodă, să nu producă compresiuni, sutien lat, lejer, să nu comprime sânii, se interzic centurile care comprimă abdomenul, purtarea jartierelor care favorizează edeme şi varice. Încălţămintea comodă, tocuri joase. Igiena corporală – duş, baia în cadă se interzice, cu apă călduţă săpun. Nu se face cu abur sau apăfierbinte sau rece, ce pot produce contracţii uterine. Dinţii se spală de 2-3/zi. Sânii - zilnic cu apă şi săpun, se freacă cu o pânză aspră pt.a întări epiteliul, după care se ung cu lanolină. Gimnastică mamelonului prin apucare şi tracţiune. Gravida poateavea leucoree de sarcină- se spală zilnic cu apă, săpun. Nu se fac irigaţii vaginale, doar în cazul unor afecţiuni, folosindu-se canulă scurtă. După luna 5-a leucoreea abundentă se poate trata medicamentos. Plimbări la aer liber, sport, care nu solicită excesiv cpacitatea fizică a femeii. Se permite în primele 6 luni de sarcină, dacă evoluează N.

Comportament sexual: e N în trimestrul I-II. În al III se reduce, în ultimele 2 luni se evită.

Igiena muncii. Se evită oboseala, mediul toxic,muncile grele periculoase, serviciile de noapte. Se dă concediu prenatal: e la 7 luni şi 10zile, concediu postanatal-2ani.

Pregătirea psiologică a femeii. Supravegherea în timpul gestaţiei de cadrele medico-sanitare, trebuie să fie liniştită.se interzice fumatul. Plimbări....

10. Perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a fâtului. Depistarea malformaţiilor fetale.Tactica obstetricală în naştere în cazul malformaţiilor fetale (hidrocefalia).

Periodele critice (după Furdui):

1. perioda gametogenezei

2. perioda formării garniturii diploide de cromozomi

3. perioada totipotenţei zigotului

4. perioada diferenţierii biochimice a celulelor şi ţesuturilor

perioada diferenţierii precoce a ţesuturilor şi primordiului organelor

perioada constituirii funcţiilor specifice ale organelor şi începutul interacţiunii lor

perioada independenţei relative a dezvoltării fătului de funcţia hormonală a sistemului hipofiză-ovrare şi de alte sisteme endocrine şi dependenţei de funcţia hormonală a placentei şi sistemului hormonal propriu

perioda aptitudinii fătului la reacţia inflamatorie şi debutul funcţionării parţiale a sistemului imun

perioada sporirii intense a masei generale a fătului şi retenţiei masei organelor vitale

perioada stresului fetal şi expulziei fătului din uter.

Mesajul genetic identic în toate celulele face ca în perioada de segmentaţie, care durează aproximativ până în zilele 12-13 de la fecundaţie, celulele să nu se deosebească prin eprimări fenotipice particulare. Orice noxă în această periodă care acţionează asupra ADN din o celulă sau mai multe, cu distrugerea ireversibilă a acestora, nu implică mari defecte ulterioare, ale sistemului biologi, deorece locul lor poate fi luat de alte celule identice. După zilele12-13, cînd din celulele rezultate în urma segmentaţiei va începe diferenţierea capetelor de serie, celule în care mesajul genetic se transmite selectiv,strict specific generaţiilor de celule viitoare prin activitatea coordonată a unor gene şi inhibarea altora. Noxele care vor distruge în perioada diferenţierii şi specializării organoformatoare clonele celulare germinative, vor deveni malformaţii mai mult sau mai puţin grave în funcţie de unitatea genetică sau celulară afectată datroită imposibilităţii sistemului biologic, de a-şi mai reface aceste celule cap de serie.

Patologia fătului, n-n, copiilor în primii ani de viaţă e determinată de influenţa mediului extern în perioada intrauter.: hipoxie, suprarăcire, supraîncălzire, rad.ionizante, ag.chimici, prep.medicametoase, microbi patogeni, toxinele lor, afecţiuni grave ale mamei.

I-a perioadă critică de dezv.a embrionului se consideră timpul care precede implantaţia sau coincide cu ea. În această periodă sensibilitatea ovulului fecundat la factorii nocivi creşte, ceea ce provoacă moartea intrauterină a embrionului.

II-a – stadiul de organogeneză şi placentaţie – malformaţiile fătului.

În perioda fetală factorii nocivi ai mediului practic nu provoacă efecte embriotoxice sau teratogene. Reacţia fătului e determinată de gradul de maturitate a organelor şi sistemelor fetale, asupra cărora acţionează factorul dat.

După terminarea placentaţiei pt.dezv.fătului are importanţă circulaţia uteroplacentară, tulburarea căreia apare în cazul numeroaselor boli şi intoxicaţii ale org.matern, patologiei sarcinii şi naşterii. Acesta duce la insuficienţă placentară, hipoxia şi hipotrofia fătului.

Diagnosticul prenatal:

biopsia corinului: celule native, cultura de celule->sex fetal (maladii cromosomiale), cariotip fetal, investigaţii moleculare genetice (maladii monogenice).

amniocenteza: cultura de celule (sex fetal, cariotip fetal, investigaţii molecular-genetice), lichidul amniotic->aprecierea alfa-fetoproteinei(vicii de dezvoltare)

serul sanguin al gravidelor: aprecierea alfa-fetoproteinei(vicii de dezvoltare)

fetoamniografia (vicii de dezvoltare);

USG (1-a investigaţie - I trimestru,2-a - 18-20săpt., III –după 20 săpt.în centre specializate).

Metode invazive de diagnostic prenatal al maladiilor ereditare şi vicii congenitale:

biopsia corională transcervicală la 8-11săpt.

aspirarea transcervicală a vilozităţilor corionului cu ajutorul cateterului la 8-11 săpt.

biopsia transabdominală a corionului (placentocenteza) – 11-22 săpt.

amniocenteza - 16-22 săpt.

cordocenteza - 18-22 săpt.

biopsia muşchilor - 18-22 săpt.

biopsia pielii şi altor ţesuturi fetale - 14-16 săpt..

Hidrocefalee congenitală poate rezulta prin defecte ale apeductului Silvius, foramenului ventriculului IV, sau spaţiilor subarahnoidale. Tratamentul chirurgical – eficacitate minimă.