7.Diagnosticul de sarcină. Aprecierea termenului de sarcină şi a datei probabile a naşterii. Concediul antenatal.

Interogarea gravidei:

date de paşaport (grupa sang., Rh, infecţii, intoxicaţii cu alcool, plumb;

antecedente eredocolaterale: DZ, sarcini gemelare, boli ereditare, boli ereditare, HTA

motivele internării: dureri în epigastru, abdominale, lombo-sacrale, greţuri, vome, edeme, HTA, tulburări urinare, febră, modificări ale stării generale

antecedente personale fiziologice: vârsta la care a apărut menarha, caracterul ciclului, intervalul, durata, data ultimei menstruaţii; începutul vieţii sexuale, intervalul de la primul contact sexual până la prima sarcină; nr.total de sarcini; avorturi spontane sau provocate; evoluţia altor sarcini; nr.de naşteri, premature sau la termen, naturale, sau cu intervenţii ; fiziologică, sau patologică( hemoragii, infecţii), felul alăptării; copii – nr.total, născuti vii, morţi, masa corpului la naştere, modul cum s-au dezvoltat

antecedente personale patologice.

Diagnosticul sarcinii în trimestrul I.

Semne prezumtive de sarcină :

- modificări ale poftei de mâncare, gustului, greţuri, vome matinale

- modificări de senzaţii olfactive

- modificări din partea SNC

- pigmentarea pe faţă, abdomen, mameloane

Semne probabile de sarcină (interogatoriu, palparea glandei mamare, examenul cu valve, tactul vaginal şi examenul bimanual.

-încetarea menstruaţiei

-coloraţia violacee a mucoasei vaginale şi colului uterin

-modificări de formă, volum şi consistenţa uterului

-apariţia colostrului.

Prezenţa sarcinii este indicată de :

-mărirea uterului din a 5-6-a săpt.

-semnul Hegar, se bazează pe diferenţa dintre consistenţa segmentelor uterului. Se distinge o rămolire pronunţată a istmului uterin.

-semnul Piscacek – constă în palparea unei deformări unilaterale pronunţate a uterului ; se datroeşte faptului că peretele uterin este, prin acţiunea directă a hormonilor placentari, deosebit de moale şi lipsit de rezistenţă în dreptul inserţiei oului

- semnul Snighiriov, la excitarea mecanică în timpul, în timpul examenului bimanual, uterul îşi schimbă consistenţa, devenind mai dur. După suprimarea excitării el îşi recapătă cosistenţa moale.

- Semnul Gubarev-Gauss – în I-a luna de sarcină se depist.mobilitatea accentuată a colului uterin legată de înmuierea pronunţată a istmului

- Semnul Genter – în timpul tactului bimanual se observă o flexie anterioară a uterului

- Semnul Ahlfeld – la luna III de sarcină se observă spasme neregulate ale segmentului uterului

Reacţii bilogice de sarcină :

- reacţia Ascheim-Zondek – se recoltează urina de dimineaţă a gravidei, se amestecă cu o cantiate de 2-3ori mai mare de eter, în care subst.toxice se dizolvă, se introduce s/c şoricoaicelor inpubere 0,2-0,4ml de 6 ori în decurs de 6 zile, peste 90-100 ore animalele se sacrifică, se examinează organele genitale, se disting trei tipuri reacţii : 1)creşterea în volum a uterului şi foliculelor în ovare ; 2)apariţia punctelor hemoragice – hemoragii la nivelul foliculilor mari ; 3)luteinizarea foliculilor, formarea de corpi galbeni. In tipul II, III – diagnostic de sarcină pozitiv.

- Reacţia Friedman – iepuroiaca impubere care suportă dintr-o dată o cantitate sporită de urină, i se infectează în vena marginală a urechii 20ml urină. Rezultatul se observă peste 24 ore.

- Reacţia Galli- Mainini – reacţia se bazează pe faptul că masculii unor specii de broaşte , sub acţiunea hormonului gonadotropic elimină spermatozoizi. Urina filtrată (25ml), se introduce în sacul doral al broaştei. Peste 1-2ore cu pipeta Pasteur, se recoltează din cloaca broaştei 2-3picături de lichid care se examinează la microscop. Spermatozoizii se recunosc după forma circulară şi mobilitate mare.

- metode imunologice :se bazează pe reacţia dintre gonadotropina corionică şi ser, se determină formarea de complex Ag-Ac cu apariţia de precipitate. Etapele principale a metodei : imunizarea iepurilor cu gonadotropină corioniocă şi prepararea serului antigonadotropinic ; prelucrarea antiserului ; prelucrarea hematiilor ; depistarea gonadotropinei corionice în urina recoltată.

Diagnosticul sarcinii avansate : în a II-a jumătate a sarcinii : palparea părţilor fetale, auscultaţiaBCF – 120-140/min, la 18-19 săpt. ; mişcări fetale, USG.

Prezentaţiile fătului în cavitatea uterină : longitudinală, transversală, oblică.

Poziţia fătului : I-a : spatele fătului e orientat spre partea stângă a uterului ; II-a poziţie, spre dreapta.

Varietatea poziţiei fătuluiîn uter: poziţia anterioară, posterioară.

Partea prezentată : occipitală, deflectate: bregmatică, frontală, facială;

Diagnosticul în trimestrul II de sarcină :

Palparea abdomenului după Leopold în 4 timpi, auscultaţia abdomenului : din partea fătului(BCF, suflul cordonului ombilical, mişcările fătului), din partea mamei(puls, suflu uterin, zgomote intestinale) ; exanmne vaginal cu valve şi tact vaginal(explorarea colului, segmentului, colului uterin, părţilor moi, şi a bazinelor osos şi moale, explorarea fătului.

Sarcina durează 280 zile, 40săpt.. vârsta sarcinii şi data naşterii se stabileşte după criteriile : coitul fecundat, ultima menstruaţie, înălţimea fundului uterin, mişcările active ale fătului, luarea la evidenţă a gravidelor.

Coit fecundat : deorece în caz de ciclu menstrual regulat de 28 zile ovulaţia, se vor scădea14zile din 280 zile pentru a determina durata medie a sarcinii din momentul concepţiei. Durata de la coitul fecundat – periodada de gestaţie – 266 zile, durata ascensiunii spermatozoizilor.

Ultima menstruaţie : la I-a zi a ultimei menstruaţii se adaugă 7 zile şi se scad 3 luni.

Mişcările active a fătului : la primipare la 20săpt., la multiipare la 18săpt..

Măsurarea volumului uterului : în primele luni – se determină prin tactul vaginal ; după trei luni se determină înălţimea fundului uterin, mai târziu se măsoară circumferinţa abdomenului. La 4săpt. – oul de găină ; la 8 săpt.- ou de gâscă ; la 12săpt.-atinge dimensiunile craniului la n-n. Din luna 4-a – se palpează prin pereţii abdomenului fundul uterului, şi vârsta sarcinii se determină în raport cu vârsta lui. La 16 săpt. fundul uterin se situează la jum.distanţei dintre simfiză şi ombilic. La 20săpt.- la două laturi de deget mai jos de ombilic. La 24săpt.- la nivelul ombilicului. La 28 săpt.- 2-3laturi de degete mai sus de ombilic. La sfâr.32săpt.- la jum.distanţei dintre ombilic şi apofiza xifoidă. Circumferinţa abdomenului=80-85cm. La 36săpt.se ridică până la apendicele xifoid şi rebordul costal, circumferinţa=90cm. La 40săpt.-fundul uterin coboară până la nivelul la care se găsea la sf.lunii a 8-a mijlocul dintre ombilic şi apendicile xifoid), circumferinţa 95-98cm. Lunile 8-10, fundul rămâne la acelaş nivel.

Inălţimea fundului uterin se determină cu pelvimetru sau centimetru. Se măsoară distanţa dintre marginea superioară a simfizei şi punctul cel mai proeminent al fundului uterin.

Stabilirea concediului prenatal :are importanţă deosebită pt.femeile angajate în munca de producţie. Se calculează pe baza tuturor datelor anamnestice şi a examenului obiectiv. Pt.determinarea termenului concediului prenatal e foarte important examenul femeii imediat după oprirea menstruaţiei şi depistarea precoce a sarcinii. Femeia care lucrează obţine concediul prenatal de la termenul de 30săpt.. La eliber.concediului prenatal se ţine cont de schema ce determină sarcina de 30 săpt. (USG – diametrul biparietal, frontooccipital, mediu +diametrul abdomenului, lungimea femurului, tălpii.