45. Infecţiile puerperale

Procese patologice apărute în urma infectării cailor de naştere după expulzia placentei.

Etiologia infecţiilor puerperale

în anii 1940-1950 au predominat până la 80% streptococii

în anii 1960-1980 mai frecvent-stafilococii

în prezent locul întâi îl deţine flora gram-negativă facultativ patogenă (E.coli, Proteus vulgaris, Clebsiella, ş.a.)

infecţia anaerobă (bacteroizii, peptococii, peptostreptococii).

mai frecvent în asociaţii de microorganisme aerobe şi anaerobe în care predomină anaerobii

infecţiile nozocomiale

streptococii grupei B

Clasificarea infecţiilor puerperale:

(după Bartels-Sazonov)

Etapa I - infecţia se limiteza în regiunea plăgii,

(porţii de întrare)

Ulcer puerperal (pe perineu, peretele vaginal, colul uterin.)

Endomiometrita puerperală

Etapa II - infecţia depăşeşte plaga rămânând localizată în

limitele bazinului mic

Parametrita,

Tromboflebita pelviană,

Anexita,

Pelvioperitonita.

Etapa III - infecţia depăşeşte limitele bazinului mic,

apropiată clinic de formele generalizate:

Peritonita puerperală difuză,

Tromboflebita progresivă,

Şocul septic.

Etapa IV - infecţia generalizată:

Sepsisul: - septicemia,

- septicopiemia.

Ulcerul puerperal Proces inflamator local, situat pe colul uterin, mucoasa vaginului, vulva, perineu.

Tabloul clinic local, rar este afectată starea generală.

Tratamentul local.

Endometrita Forma ce-a mai frecvent întâlnită 18-20%.

Formele endometritei:

- clasică,

- abortivă,

- latentă (subacută),

- după operaţie cezariană. Tabloul clinic al endomiometritei

Semne generale a infecţiei: Semne locale:

- febră - subinvoluţia uterului

- tahicardie - uter flasc

- leucocitoză - uter dureros la palpaţie

- cefalee - lohii purulente cu miros - slăbiciuni, ş.a. - col uterin larg permiabil

Tabloul clinic

USG (uterometria, subinvoluţia uterului, cavitatea dilatată, incluziuni ecopozitive.)

Histeroscopia:

a. formă pură de endomiometrită,

b. E. cu necroza membranei deciduale,

c. E. cu restanţe placentare

Termometria i/u, metode termografice

Determinarea PH vaginului şi uterului

Histologia placentei

Examen de laborator,

Proteina C-reactivă,

Indicii imunitari,

Metode cito-chimice

(fosfataza alcalină, £-GFDH,SDH,LDH,ş.a.)

Analize biochimice

(ionograma, proteina generală, globulinele, ş.a.)

Examen bacteriologic al conţinutului vaginal şi uterin,

Înseminare masivă a lohiilor:

- din vagin în 1ml. mai mult de 100.000,

- din uter mai mult de 1000 microorganisme

Tratamentul: (principiile)

I.General:

1. Antibioticoterapia

(peniciline semisintetice, cefalosporine, macrolide, aminoglicozide, metronidazol, ş.a.)

2. Tratament de dezintoxicare (intravenos, enterosorbenţi)

3. Tratament de desinsibilizare (antihistaminice)

4. Imunomodulatoare (imunofan, t-activin, polibiolin, levomezol, spirulină, ş.a.) 5. Uterotonice

medicamentos (oxitocina, pituitrina, hinina,

metilergometrină, prostoglandine, ş.a.)

fizioterapeutic (vibromasaj şi electrostimulare a uterului

electroforeză cu Zn, Cu, ş.a.)

6. Vitaminoterapia

II. Local:

1. Aspiraţia conţinutului cavităţii uterului

2. Irigarea cu antiseptice a cavităţii uterului

(sol.Furacilini1: 5000-500,0-1000ml, t° + 4-8°C, sol. Dioxidin 0,1% -300.0, sol. Hlorfilipt, sol. Metragil, antibiotice, ş.a.)

3. Iradierea cavităţii uterine cu raze laser heliu-neon, infra-roşii

Parametrita Semne generale şi locale apar la a 7-10 zi după naştere.

generale de infecţie (febră, tahicardie, ş.a.)

locale (de iritare a peritoneului, ş.a.)

Tratament conservativ, puncţia (colpotomia) fornexului posterior.

Anexita Etiologie – mai frecvent este provocată de gonococi

Semne generale de infecţie (febră, tahicardie, ş.a.)

locale (de iritare a peritoneului, ş.a.).

Tratament complex, conservativ.

Pelvoiperitonita Etiologie – mai frecvent este de provenenţă gonococică

Semne generale de infecţie (febră, tahicardie, ş.a.)

locale (de iritare a peritoneului, ş.a.).

Tratament complex, conservativ.

Peritonita

Mai mult de 90% de cazuri după operaţie cezariană.

Etiologia – E.Coli şi flora asociată gram-negativă.

Se deosebesc trei mecanisme patogenetice de dezvoltare a peritonitei după operaţia cezariană:

peritonita precoce - infectarea peritoneului în timpul operaţiei (corioamnionit),

peritonită după o pareză intestinală îndelungată cu hiperpermeabilitatea peretelui intestinal pentru bacterii şi toxinele acestora,

peritonită după dehiscenţa suturilor pe uter

Evoluţia clinică a peritonitei

Trei faze:

I. reactivă

II. toxică,

III. terminală.

Tabloul clinic:

dureri în abdomen,

greţuri, vome, metiorism,

pareză progresantă intestinală,

febră,

tahicardie,

semne de iritate a peritoneului.

Semne caracteristice:

tahicardie ce nu corespunde t°,

Tratamentul peritonitei

Chirurgical:

înlăturarea focarului de infecţie (histerectomie totală cu trompe)

laparostomă

drenarea cavităţii abdominale

Conservativ:

antibioticoterapie masivă,

tratament de dezintoxicare

tratament de desensibilizare

imunomodulatoare

tratament simptomatic

pareză recidivantă.

Şocul bacterio- toxic

Etiologie

gram-negative:

E.Coli,

Proteus,

Salmonela,

gram-pozitive:

streptococi,

stafilococi

anaerobi:

Cl.perfringes, ş.a.

Patogeneza şocului septic

Endotoxina lezează endoteliul vaselor cu eliberarea tromboplastinei tisulare, ce duce la agregarea trombocitelor, eliberarea SBA (histaminei, serotoninei, ş.a.) cu hemoliza hematiilor, spasm a vaselor, sporeşte permeabilitatea vaselor cu extravazarea lichidului şi micşorarea volumului sângelui circulant. După o perioadă de compensare spasmul trece în dilatare paralitică a vaselor cu dezvoltarea hipotoniei, ce duce la hipoxie, acidoză şi o insuficienţă poliorganică (insuficienţă respiratorie acută, insuficienţă renală acută, hepatică, cardiovasculară, ş.a.)

Tabloul clinic al şocului septic

frisoane,

febră,

tahicardie,

paliditate,

TA scăzută,

leucopenie.

Tratamentul şocului septic

Chirurgical:

înlăturarea focarului de infecţie (histerectomie totală cu trompe)

Conservativ:

antibioticoterapie masivă,

restituirea VSC,

administrarea i/v a heparinei,

corticosteroizi (doze mari),

corecţia acidozei,

vasodilatatoare.

___________________46.Endometrita puerperală

Proces patologic apărute în urma infectării endometriului după expulzia placentei.

Forma ce-a mai frecvent întâlnită 18-20%.

Formele endometritei:

- clasică,

- abortivă,

- latentă (subacută),

- după operaţie cezariană. Tabloul clinic al endomiometritei

Semne generale a infecţiei: Semne locale:

- febră - subinvoluţia uterului

- tahicardie - uter flasc

- leucocitoză - uter dureros la palpaţie

- cefalee - lohii purulente cu miros - slăbiciuni, ş.a. - col uterin larg permiabil

Tabloul clinic

USG (uterometria, subinvoluţia uterului, cavitatea dilatată, incluziuni ecopozitive.)

Histeroscopia:

a. formă pură de endomiometrită,

b. E. cu necroza membranei deciduale,

c. E. cu restanţe placentare

Termometria i/u, metode termografice

Determinarea PH vaginului şi uterului

Histologia placentei

Examen de laborator,

Proteina C-reactivă,

Indicii imunitari,

Metode cito-chimice

(fosfataza alcalină, £-GFDH,SDH,LDH,ş.a.)

Analize biochimice

(ionograma, proteina generală, globulinele, ş.a.)

Examen bacteriologic al conţinutului vaginal şi uterin,

Înseminare masivă a lohiilor:

- din vagin în 1ml. mai mult de 100.000,

- din uter mai mult de 1000 microorganisme

Tratamentul: (principiile)I.General:

1. Antibioticoterapia

(peniciline semisintetice, cefalosporine, macrolide, aminoglicozide, metronidazol, ş.a.)

2. Tratament de dezintoxicare (intravenos, enterosorbenţi)

3. Tratament de desinsibilizare (antihistaminice)

4. Imunomodulatoare (imunofan, t-activin, polibiolin, levomezol, spirulină, ş.a.) 5. Uterotonice

medicamentos (oxitocina, pituitrina, hinina,

metilergometrină, prostoglandine, ş.a.)

fizioterapeutic (vibromasaj şi electrostimulare a uterului

electroforeză cu Zn, Cu, ş.a.)

6. Vitaminoterapia

II. Local:

1. Aspiraţia conţinutului cavităţii uterului

2. Irigarea cu antiseptice a cavităţii uterului

(sol.Furacilini1: 5000-500,0-1000ml, t° + 4-8°C, sol. Dioxidin 0,1% -300.0, sol. Hlorfilipt, sol. Metragil, antibiotice, ş.a.)

3. Iradierea cavităţii uterine cu raze laser heliu-neon, infra-roşii