Monitoringul clinic include :

m corpului (2-4 ori/ 24 ore - până la, în timpul şi la finele infuziei);

temperaturii corpului (minim 4 ori/24 ore);

datelor dinamicii comunicabilităţii copilului,

vomă, nelinişte, regurgitări, convulsii,

volumul laptelui supt de sine stătător, volumul de stază în stomac (la alimentarea prin lavaj înainte de fiecare alimentare);

concentraţiei O2 în amestecul inspirat (dacă copilul se află sub respiraţie artificială dirijată);

coloraţiei tegumentelor; participării musculaturii auxiliare în actul de respiraţie,

simptomatologiei auscultative în plămâni; volumului şi componenţei lichidului administrat (alimentaţia, perfuzia);

eliminărilor (urina, materii fecale, mase vomitive).

Monitorizarea instrumentală :

frecvenţei contracţiilor cardiace; tensiunii arteriale;

resiunii parţiale a O2; simptomului de "pată albă" la fiecare 6 ore;

ECG - semne de ischemie a miocardului: depresia segmentului ST, unda T-negativă;

ecocardiografia: micşorarea capacităţii contractile a miocardului ventricular;

examenul radiologie al organelor cutiei toracice permite să depistăm mărirea limitelor cordului, aspiraţia de meconiu;

ultrasonografîa creierului - ictus ischemic şi vascular (hemoragie) cerebral;

examenul radiologie al organelor cavităţii abdominale permite să excludem enterocolita ulceronecrotică perforativă;

examenul fundului de ochi - date suplimentare ce confirmă edemul sau hemoragia cerebrală.

Monitorizarea de laborator: Ht, Hb, singe; balanţei acidobazice; pO2 şi CO2 în sânge; frotiului din nazofaringe, conductul auditiv; glicemiei - la fiecare 3 ore, iar în următoarele 3-4 zile la fiecare 6 ore; a urinei; electroliţilor , proteinei , bilir, ureei în serul sangvin; transaminazelor; coagulogramei; osmolarităţii plasmei şi urinei.

sindrom post-hipoxic, leziunii SNC: 1) sindromul excitaţiei; 2) sindromul inhibiţiei; 3) sindromul convulsiv; 4) sindromul hipertensiv - hidrocefalic; 5) asociere de sindroame

____________________43 Incompatibilitatea ABO, RH sangvină fetomaternă este bazată pe heterogenitatea factorilor antigenici ai eritrocitelor.

trei varietăţi principale ale factorului rezus: Rh antigene D, C,E şi trei varietăţi de antigen Hr: d, c, e.

Boala hemolitică a fătului şi nou-născutului apare sângele mamei este Rh-negativ, iar a fătului Rh-pozitiv.

mamei este Rh-pozitiv, iar a tatălui Rh-negativ, la o sensibilizare a autigenului "c".post imunizare Rh preventivă, care poate avea loc la pătrunderea, cel puţin, a unui număr mic de eritrocite, ce conţin Rh-pozitiv, : transfuzii sarcini anterioare, dereglări ale integrităţii vilozităţilor coriale sau placentei.

Mecanism --- formarea auticorpi anti-rezus----destrucţie eritrocitară------

anemia şi hiperbilirubinemia. ----------dereglările proceselor de metabolism-----------se modifică presiunea osmotică a plasmei sangvine, creşte permeabilitatea tisulară, se intensifică insuficienţa cardiacă, progresează edemul generalizat, apare encefalopatia bilirubinică.-------- CID sub acţiunea factorilor tromboplastici, ce se elimină la dezintegrarea eritrocitelor

Forme:

anemică,

icterică,

hidrops generalizat (anasarcă)—fat mort

Evoluţia sarcinii în caz de conflict izoserologic.

complicaţiile întreruperea sarcinii,

anemia

dereglări funcţionale în ficat(hipoalbuminemie

preeclampsiile,

in perioada de delivrenţă şi post-natală precoce - hemoragiile.

Diagnosticul antenatal.

analiza imunologică.--------- cantitatea şi titrul de anticorpi ,

de grup- gravidele cu grupa 0(1) sangvină şi sânge heterogrup la soţ,

antirezus(reacţia Coombs directă şi indirectă,---------- probabilitatea îmbolnăvirii fătului şi despre necesitatea întreprinderii măsurilor curative - profilactice.

determinarea titrului de anticorpi în dinamică: până la 32 de săptămâni - o dată pe lună; 32-35 de săptămîni - o dată în două săptămâni, apoi fiecare săptămână

USG

dinamică creşterea şi dezvoltarea fătului.++

hepatosplenomegalia, ascita, indică forma edematoasă a bolii hemolitice.

demensiunile placentei determina gravitatea probabilă a bolii. Dacă grosimea placentei este mai mare de 5cm şi se observă zone cu goluri sferice, aceasta denotă o formă gravă a bolii.

Hormonale nivelul prolactinei (în boala hemolitică creşte) şi nivelul estriolului (în boala hemolitică scade).

amniocenteza, după 18-20, la 28 de spt

prezenţa sensibilizării organismului la o sarcină avansată,

analiza spectrofotometrică a densităţii optice a apelor fetale. normă până la 0,15 unit

puncţia vaselor cordonului ombelical (cordocenteza). rezusul şi grupa sangvină – Hb, Ht, bilirubinei, proteinelor serice şi hematocritul, a efectua reacţia directă Coombs. Metoda este preferabilă amniocentezei, în special pentru estimarea gradului de anemie fetală, fiind mai exactă decât aceasta în cazul sarcinilor sub 28 de săptămâni.

Conduita obstetricală şi tratamentul.

La toate gravidele determină grupa sangvină şi factorul rezus.

La cele cu grupa O(I) de sânge prezenţa anticorpilor imuni de grup

prezenţa factorului Rh la tată.

reacţiei Coombs indirectă, ce ne permite a afla ce fel de anticorpi circulă în sânge: compleţi sau incompleţi.

stărea fătului pe baza datelor biofizice şi ultrasonografice ce face în fiecare săptămână, începând cu 31-32 de săptămâni de gestaţie.

La gravidele cu risc majorat privind boala hemolitică

(gravide Rh-negative ce au în anamneză avorturi tardive, naşteri premature, naşteri cu feţi morţi, boală hemolitică a nou-născutului, transfuzii de sânge fără a ţine cont de Rh - apartenenţă), USG trebuie de efectuat cu interval de 1-2 zile.

Prezenţa de rezus anticorpi -------------tratamentului profilactic

supravegherea în dinamică a stării sănătăţii mamei şi fătului în condiţii de policlinică şi staţionar;

examinarea periodică imunologică a gravidelor;

spitalizări profilactice pe 12-14 zile la 8-12 săptămâni, 24 de săptămâni, 28-32 de săptămâni de gestaţie, pentru investigaţii mai desfăşurate şi tratament.

Terapia desensibilizantă

soluţie glucoza 40% - 20ml, acid ascorbic 300mg,

soluţie sighetini 1% - 2ml şi cocarboxilază lOOmg zilnic;

perorală: rutină 0,02g 3 ori/zi, teonicol 0,15g de 3 ori pe zi - sau metionină 0,25g şi gluconat de calciu 0,5g de 3 ori pe zi, preparate de fier (ferroplex 1-2 dragee de 3 ori pe zi etc.), tocoferol acetat (vitamina E) o capsulă. Pe noapte se recomandă de administrat remedii antihistaminice (dimedrol 0,05g; suprastin 0,025g).

transplantarea grefei cutanate de la soţ

ALTE in sem.II sarc.

plasmofereza,

hemosorbţia.

infuzare a eritrocitelor spălate (prin cordocenteză sub controlul ultrasonografic)

Transfuzia intrauterină este indicată la pacientele a căror sarcină are vârsta sub 34 de săptămâni ( de la 18 săptămâni) cu anemie gravă şi Ht scăzut (sub 30%). Această metodă constă în administrarea de hematii de grupa O(i), Rh negative, care sunt compatibile atât cu cele materne, cât şi cu cele fetale şi sunt negative pentru virusul hepatitei B, citomegalovirus şi HIV. Căile de administrare a transfuziei intrauterină pot fi intraperitonială şi intravasculară

corticosteroizii (dexametazon, prednizalon), care acţionează favorabil asupra metabolismului, scad permeabilitatea vaselor, inhibă formarea de anticorpi şi reacţiile alergice. Prednizolonul se indică câte 0,005g zilnic.

In formele grave---provocarea naşteii

Cezariana in prezenţa complicaţiilor.Se preferă naşterea pa căi naturale, la termen.