Vârsta sarcinii

reducerea volumului lichidului amniotic= încetarea creşterii sau reducerea greutăţii corpului femeii, diminuarea circumferinţei abdominale şi înălţimii fundului uterin.

Prin tuşeu vaginal se palpează capul prin fornixul anterior, creşterea durităţii oaselor craniene, suturi şi fontanele înguste.

Lipsa pregătirii colului uterin în sarcina la termen 38-40 de săptămâni

hipoxia cronică. - ritm monoton înregistrat prin cardiotocografie.

amnioscopiei reducerea volumului lichidului amniotic, coloraţia lui verzuie, cantitatea mică (sau lipsa) fulgilor smegmei embrionare, mobilitatea lor redusă, opalescent, Desprinderea pungii fetale minimă.

amniocenteza concentraţie mărită de creatinină, uree, proteină totală, acid lactic, glucoza, fosfotază alcalină, modificarea raportului licetină/sigmomielină.

citologia a lichidului amniotic celulele adipoase anucleate peste 50%

diminuarea conţinutului în sânge a estradiolului, lactogenului placentar, corticosteroizilor, beta-globulinei trofoblastice.

ultrasonografia. micşorarea grosimii placentei, calcinoza şi mărimea dimensiunilor ei, oligohidramniosul, lipsa creşterii diagonalei biparietale a capului fetal, îngroşarea oaselor craniene, dimensiunile relativ mari ale craniului.

Doppler a circuitului uteroplacentar şi fetoplacentar

Conduita sarcinii, spitalizare  metoda adecvată de stimulare a naşterii.

Tactica obstetricală.

* Pregătirea coluli

estrogene câte 30.000-60.000 un.,++++soluţie glucoza cu vitamine C (5,0 ml soluţie 5% de acid ascorbic, 2 ml soluţie 1% de vitamina B6, 150 mg cocarboxilază)

cresterea contractibilitatii uterine ----- in canalul colului uterin preparatele prostaglandinei E2 (preptidil-gel),

acid folie câte 0,002 g de 2 ori pe zi, linetol câte 30 mg o dată pe zi.

* gulerul Şerbak, galvanizarea anodică a encefalului. Gravida necesită somn timp de 8-10 ore prin administrare de seduxen, relanium.

*stimulării naşterii prostaglandine Minprostin E2 5mg in 1000ml ser, sau ocitocină--- 6 UI 500ml glucoza 5% gifotocin, sau combinaţia acestora după ruperea prealabilă a pungii fetale.

*operaţia cezariană planificată vârsta primiparei peste 30 de ani,

făt macrosom sau hipotrofîc,

nepregătirea căilor de naştere,

hipoxie fetală cronică,

prezentaţie pelviană a fătului,

bazin strâmtat,

anamneză obstetricală sau ginecologică agravată (sterilitate, sarcină indusă, mortinatalitate

37. Particularităţile nn la termen.

Termen 38- 41spt. 266-287 zile

M 3500,0±500 g cu variaţii, începând de la 2500

l.48-53 cm, m/l ‚ 60 si mai mult

Craniul, în funcţie de specificul mecanismului de naştere, poate avea o formă dolicocefalică sau brahicefalică. Circumferinţa craniului este de 34-36 cm, circumferinţa cutiei toracice este cu 1-2 cm mai mică. Dimensiunile fontanelei mari sunt de 2,5-3 cm, celei mici până la 0,5 cm. Fătul născut la termen posedă un strat subcutanat celuloadipos bine dezvoltat; tegumentele colorate în roz (dar pot fi şi puţin cianotice), unghiile sunt dure, inelul ombilical este situat la o distanţă egală între simfiză şi procesus xifoideus. La băieţei testiculele sunt coborâte în scrot, iar la fetiţe labiile mici sunt acoperite de către cele mari. Tonusul muscular este bun; predomină tonusul flexorilor (poza flexorie tipică a nou-născutului sănătos); reflexele sunt vii. Copilul poate suge activ, însă, din cauza stresului, toate componentele acestui reflex se restabilesc în primele 8-12 ore de viaţă. Strigătul nou-născutului sănătos este puternic. Copilul traumat geme, sau are un strigăt dureros. Copiii născuţi la termen pot avea o greutate corporală de peste 4000 grame (în 5-11% cazuri). Aceşti copii sunt numiţi macrosomi sau supraponderali. Există şi o categorie de copii născuţi la termen, cu unii sau toţi parametrii fizici (greutatea, dimensiunile) mai mici decât cele indicate. Aceasta se întâmplă în caz de hipotrofie f etala (sindromul retardului intrauterin fetal). Copilul imatur, născut între 22 şi 37 de săptămâni de gestaţie are o greutate mică(sub 2500 grame) şi un şir de particularităţi legate de imaturitatea organelor şisistemelor sale. Există şi nou-' născuţi supramaturaţi (sau suprapurtaţi), cu o vârstă gestaţională de peste 41 de săptămâni şi semne specifice de dereglări trofice (turgor cutanat scăzut, descuamaţia pielei, "mâinile" şi "picioarele-spălătoresei", oase craniene dure, dimensiuni reduse ale fontanelelor şi suturilor, "manichiură" la unghii, sau unghii "rupte" etc).Starea nou-născutului este apreciată după scorul Apgar.

SR

Prima inspiraţie a unui nou-născut la termen şi sănătos apare la 30-90 secunde după naştere, expiraţia se asociază cu primul strigăt. Primele mişcări respiratorii sunt haotice, apoi se instalează ritmul de inspiraţie-expiraţie, care rămâne de tip periodic. Frecvenţa mişcărilor respiratorii în prima săptămână de viaţă postnatală variază între 30-60 de respiraţii pe minut.

SCV

Creşterea presiunii înjumătăţea stângă a cordului contribuie la închiderea foramenului oval (închiderea funcţională are loc timp de câteva ore),

închiderea ductului arterial are loc prin îngustarea lumenului său. în unele cazuri, în primele ore de viaţă duetul arterial poate să persiste.

La o presiune înaltă în aortă, sângele trece din aortă în artera pulmonară prin ducul deschis. Acest sunt (în sensul de la stânga spre dreapta) poate să persiste în perioada de tranziţie a hemocirculaţiei până la 4 zile; se manifestă clinic printr-un suflu continuu în partea stângă a toracelui, concomitent cu tonul al II-lea al cordului.

Volumul sângelui în circulaţie la NN-e de 300-400 ml; viteza de circulaţie sangvină este de 2 ori mai mare decât la omul matur.

SN insuficient dezvoltat. Ţesuturile encefalului conţin o cantitate mai mare de lichid, de aici şi greutatea creierului nou-născutului (300-400 g), constituie 1/8 din masa corporală (la adulţi acest raport este de 1/40). Bariera bematoencefală are o permeabilitate sporită, de aceea o hiperhidratare moderată se poate solda la nou-născut cu edem cerebral. Cortexul cerebral nu posedă încă posibilitatea controlului funcţional al celorlalte structuri subcorticale. Reacţiile imprevizibile ale nou-născuţilor la excitanţi externi: convulsii, dispnee, diverse dereglări ale homeostazei.

Sunt reflexe patologice.

Hemopoieza nou-născutului este asigurată de către măduva osoasă. Se ojbservă o hiperhemoglobinemie (180-240 g/1), dintre care 80% îl constituie hemoglobina fetală. Numărul hematiilor este peste 5 1012/1 (reacţie compensatorie C8 răspuns la hipoxia în naştere). Numărul leucocitelor este de 25-30-109/1, dar timp de 7 zile se micşorează de două ori şi mai mult. Numărul trombocitelor este, fi medie, de 200 109/1, timpul de coagulare a sângelui este de 4-10 min., durata sţngerării - 2-4 min. în prima săptămână de viaţă numărul bazofilelor şi eozinofilelor creşte până la 4-5%, a monocitelor - până la 10-12%. '' Hipoglicemia nou-născutului este tot urmare a reacţiilor de stres la naştere, dar este legată şi de particularităţile sistemelor fermentative şi de interacţiunea normonală (insulina, hormonul somatotrop, glucagonul).

Sistemul digestiv al nou-născutului are şi el un şir de particularităţi: activitatea fermentativă redusă sau absenţa totală a fermenţilor, imaturitatea morfofuncţională De aceea, alimentaţia corectă cu laptele matern este o condiţie principală pentru creşterea şi dezvoltarea normală a nou-născutului. Prima alăptare se face imediat după naştere, în salonul de travaliu. Frecvenţa alimentării este dictată de necesităţile şi starea nou-născutului.

Primele scaune ale copilului sunt formate din meconiu (cu adaos de bilă, epiteliu intestinal, lichid amniotic, lanugo, celule epidermice). Alăptarea copilului este urmată de apariţia scaunului de tranziţie (verde, mucos) către zilele a treia, a cincea, apoi apar scaunele de sugar: galbene, cu miros acid.

Sistemul urinar către momentul naşterii este în general format. Greutatea rinichilor nou-născutului la termen este de 25-30 g (la adult 300 g). Imediat după naştere volumul urinei/24 ore constituie 25% din volumul lichidului consumat, în trei zile acest volum se dublează, iar în 5 zile creşte de 4 ori. Capacitatea vezicii urinare este de 50-80 ml.

Stări tranzitorii NN.

Pierderea "fiziologică" a greutăţii (până la 10% din masa corporală lanaştere), care durează timp de 3-4 zile (se explică prin pierderi de lichid, predominarea proceselor catabolice). La o alimentaţie corectă greutatea serestabileşte către ziua a 6-a 8-a de viaţă postnatală.

Mumificarea şi detaşarea bontului ombilical are loc timp de 3 zile (la o ngrijire corectă), iar epitelizarea completă a plăgii ombilicale are în 10-20 ziledupă naştere.

Criza hormonală a nou-născutului este o serie de manifestări legate detrecerea hormonilor materni la făt şi de oprirea bruscă a acestei treceri în momentul naşterii, iar apoi de trecerea lor prin laptele matern. Atât la fetiţe, cât şi la bieţei, în zilele a 8-10 poate să apară tumefierea glandelor mamare, însoţită de o secreţie de colostru. La circa 10% din fetiţe, în zilele a 4-6 se observă o congestievulvară, însoţită de o secreţie vaginală, filantă, mucoasă, rareori sangvinolenta.Aceste stări nu necesită tratament special.

Hiperbilirubinemia, care se manifestă în zilele a 2-3 de viaţă prin aşa-umitul "icter fiziologic" al nou-născutului se datorează acumulării în ţesuturi a bilirubinei libere lipofile, care s-a format în urma degradării hemoglobinei fetale,imaturităţii funcţionale a sistemelor fermentative hepatice responsabile de conjugarea bilirubinei libere; unei sinteze excesive a bilirubinei în sistemul reticulo-endotelial.

"Eritemul fiziologic" cutanat apare în primele 2-3 zile de viaţă şi este urmat de descuamarea pielei "în solzi". Eritemul toxic se manifestă prin eritem şi erupţii cutanate polimorfe (macule, papule, vezicule).Dispar timp de 24-72 ore fără tratament special. Starea generală nu este afectată.

----------------------- 38 Infecţii sexual transmisibile şi sarcina